12,132 matches
-
concentrase în vederea asaltului trei armate: Armatele 5 și 6 blindate și Armata 7 infanterie. În compunerea lor intrau 10 divizii blindate, întreaga grupare totalizând 24 de divizii, împreună cu formațiile lor de serviciu. Aliații au fost surprinși de rapiditatea cu care germanii au reușit să recruteze noi trupe, după înfrângerile suportate anterior în luptă, și de un alt fapt neașeptat tăria loviturii. Care au fost țelurile inamicului? După părerea comandanților aliați, germanii erau interesați de ocuparea orașului Liège, pentru a captura depozitele
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
de serviciu. Aliații au fost surprinși de rapiditatea cu care germanii au reușit să recruteze noi trupe, după înfrângerile suportate anterior în luptă, și de un alt fapt neașeptat tăria loviturii. Care au fost țelurile inamicului? După părerea comandanților aliați, germanii erau interesați de ocuparea orașului Liège, pentru a captura depozitele de materiale, și de recucerirea Anversului. Un obiectiv părea a fi și Strasbourgul. Șeful Statului Major al armatei franceze i-a solicitat lui Eisenhower să apere Strasbourgul. Naziștii aveau și
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
decembrie, se pregătea să înceapă ofensiva de pe flancul de nord, având ca direcție generală orașul Houffalize, ofensivă care a și început pe 3 ianuarie 1945. În sprijinul apărării au fost aduse trupe importante [2, p. 469]. Spre sfârșitul "Bătăliei Ardenilor", germanii au lansat atacuri în Alsacia. Securitatea Strasbourgului preocupa în mod deosebit pe francezi. A existat o convorbire dură între Eisenhower și De Gaulle. Eisenhower i-a reproșat lui De Gaulle că o asemenea situație nu s-ar fi ivit dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
ofensiva pe flancul drept și orice pericol al marii pătrunderi germane a dispărut. "Bătălia Ardenilor" s-a încheiat cu mari pierderi pe ambele părți, atât umane, cât și materiale. Eisenhower menționează că aliații au avut ceva mai puține pierderi decât germanii. Este posibil, deoarece trupele germane s-au aflat mai mult timp în ofensivă, ceea ce înseamnă și costuri mai mari. Ofensiva aliaților din 8-10 februarie 1945, prima dintr-o serie de mari acțiuni militare, își propunea desăvârșirea lichidării trupelor germane aflate
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
ca bază de submarine, distrugerea aerodromurilor, a rezervelor de petrol surse de carburanți pentru unitățile militare germane, bombardarea uzinelor unde se fabricau avioane cu reacție, foarte eficace, de care țările aliate nu dispuneau încă [2, p. 478]. În ianuarie însă, germanii încă mai beneficiau de avantajele lucrărilor de apărare din linia Siegfried. Trebuiau lichidate trupele germane la vest de Rin; aceasta era schema operativă pentru prima fază a planului strategic. Conform planului împotriva forțelor germane din fața unităților aliate, prima lovitură urma
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
cum să prezinți un proiect. Este o temă foarte amplă, dar ca să o reduc la minimum, după ce ai terminat școala trebuie să investești o bună parte din gândirea ta ca, după ce ai găsit o temă, să o apklopfen, cum spun germanii, adică să o "ciocănești", ca la plăcile de faianță, dacă are sau n-are priză. Dacă vrei finanțare din străinătate, de pildă, de ce l-ar interesa pe un redactor de la televiziunea X, de ce i-ar interesa pe telespectatorii acelui post
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
fost extrem de necesară. Pentru că totul se leagă: relaționarea cu Moscova, autonomia teritorială și regională, uriașele teritorii neexploatate. Dar și acolo am plecat în necunoscut, pentru că nu există nici un fel de evidențe despre satele deportaților români din Basarabia sau Bucovina, spre deosebire de germani, care și-au recuperat fiecare etnic și care aveau o evidență foarte clară, nemțească, a foștilor deportați. A fost interesantă și deplasarea în Altai, la granița cu Mongolia, una din puținele zone civilizate locuite de animiști, cu un trecut uluitor
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
resimțeau mai puternic asemenea îndoieli au ezitat mult timp să intre în discuție cu darwiniștii ortodocși. Lucrurile s-au schimbat însă odată cu disputa, care a avut loc în anii ’50, între doi dintre cei mai de seamă cercetători ai domeniului, germanul Otto Schindewolf și americanul George G. Simpson. Schindewolf a formulat puncte de vedere în mod clar incompatibile cu principiile neodarwiniene în cartea lui Grundfragen der Paläontologie (1950). Simpson i-a dat replica în lucrarea Major Features of Evolution, o lucrare
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
rămășițele pământești ale foștilor prizonieri au fost exhumate și depuse în osuar, alături de cele ale eroilor români sau ruși. Revenind la tema noastră, suntem în măsură să explicăm și moartea celor 393 de eroi români, dar și a celor 7 germani care au fost înhumați în acest cimitir. Pe toată durata războiului, la Vaslui a funcționat un spital militar de Cruce Roșie care a fost plasat, prin rechiziție, în fostul spital israelit, vecin de curte cu spitalul „Drăghici”. Militarii răniți pe
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
parcelă specială, pe locul actualei clădiri administrative a bisericii „Sfânta Treime” din cimitirul Eternitatea. Când a fost săpată fundația acestei clădiri, osemintele descoperite au fost depuse tot în osuarul de la Mausoleu, după cum ne-au declarat martorii acelor vremuri. Cei 7 germani au fost înhumați în latura de nord a Mausoleului, mormintele fiind deranjate în urma construcțiilor funerare contemporane de aici. Se pare că proprietarii au urmat ritualul ortodox de reînhumare a osemintelor, punându-le în saci de pânză și stropindu-le cu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
murit după luptele ce au avut loc la 23 24august[1944].2).La comuna Deleni, în afară de Eroii români identificați, mai sunt pe raza comunei circa 60 de Eroi sovietici, din care 57 pe câmp și 3 în satul Zizinca. Numărul germanilor morți pe raza comunei este de 380. Atât sovieticii cât și germanii nu se pot identifica deoarece nu sunt înregistrați nicăieri. 3) La comuna Muntenii de Jos sunt îngropați 2 ostași sovietici care nu se pot identifica, și 361 germani
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
La comuna Deleni, în afară de Eroii români identificați, mai sunt pe raza comunei circa 60 de Eroi sovietici, din care 57 pe câmp și 3 în satul Zizinca. Numărul germanilor morți pe raza comunei este de 380. Atât sovieticii cât și germanii nu se pot identifica deoarece nu sunt înregistrați nicăieri. 3) La comuna Muntenii de Jos sunt îngropați 2 ostași sovietici care nu se pot identifica, și 361 germani care, de asemenea, nu pot fi identificați. (...) 7). În comuna Zăpodeni sunt
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
germanilor morți pe raza comunei este de 380. Atât sovieticii cât și germanii nu se pot identifica deoarece nu sunt înregistrați nicăieri. 3) La comuna Muntenii de Jos sunt îngropați 2 ostași sovietici care nu se pot identifica, și 361 germani care, de asemenea, nu pot fi identificați. (...) 7). În comuna Zăpodeni sunt înmormântați 7 ostași sovietici și 21 germani, tot neidentificați, deoarece nu au avut nici un act la ei”. Despre eroii sovietici, nu avem prea multe de spus deoarece cimitirul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
sunt înregistrați nicăieri. 3) La comuna Muntenii de Jos sunt îngropați 2 ostași sovietici care nu se pot identifica, și 361 germani care, de asemenea, nu pot fi identificați. (...) 7). În comuna Zăpodeni sunt înmormântați 7 ostași sovietici și 21 germani, tot neidentificați, deoarece nu au avut nici un act la ei”. Despre eroii sovietici, nu avem prea multe de spus deoarece cimitirul centralizator din Vaslui și obeliscul aferent vorbesc de la sine. În vara anului 1947, a sosit la Vaslui locotenentul superior
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pământul. Pe ici, pe acolo, au pus și câte un semn distinctiv de forma unei cruci dar slujbe preoțești nu se făceau. Erau prea mulți morți pe câmp și ar fi fost imposibil. Pierderile suferite pe aceste locuri, atât de germani cât și de români sau ruși, sunt explicate prin aceea că nemții lăsaseră în unele locuri ariergărzi de sacrificiu, cu misiunea extremă de a întârzia înaintarea trupelor sovietice, până ce grosul armatelor s-ar fi repliat și organizat pe un alt
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
au somat pe nemți să se predea și să iasă din hambar cu mâinile ridicate. Aceștia au executat ordinul, gândindu-se, probabil, că vor fi luați în prizonierat. Nu s-a întâmplat așa. Ura pe care o nutreau sovieticii față de germani era prea mare și a luat loc rațiunii și uzanțelor războiului. Toți cei 8 au fost împușcați în ceafă, deci pe la spate, și iată așa s-a consumat un alt episod al acelui război de „care pe care”. Cadavrele nemților
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
județe lipsesc sau sunt foarte sărace. Eroii sovietici, care erau la modă pe atunci, au anulat interesul autorităților comuniste românești și pentru ceilalți. Dacă rușilor li s-au amenajat cimitire de lux și monumente pe măsură, eroii noștri și ai germanilor au fost dați uitării. Asta încercăm noi să facem în zilele noastre. Cu totul întâmplător, la fondul arhivistic „Prefectura Tutova” am găsit un document extrem de interesant, tocmai datorită unicității lui. Pe data de 19 iunie 1946, Sectorul de Jandarmi Murgeni
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ce avea ca misiune despresurarea orașului Leningrad, asediat de forțele germano-finlandeze. În luna iunie a aceluiași an, această armată a suferit o gravă înfrângere fapt care l-a determinat pe Vlasov (din teama de represiuni, se zice) să „defecteze” în favoarea germanilor, convins fiind că stalinismul nu era cea mai potrivită formă de politică a URSS. Aflat în prizonierat, a atras de partea sa alți 11 generali sovietici, cu care a înjghebat o armată formată din dezertori și soldați ruși care erau
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
că la recensământul din anul 1930 au fost numărați 760.000 de cetățeni ai acestei etnii. Hușul, desigur, nu avea nimic dea face cu ambițiile „führer”-ului pentru simplul motiv că pe aceste meleaguri nu am găsit decât doi etnici germani și anume, Eisenbürger Johan (electrician constructor) și Martin Jüng (morar și brutar). Totuși, am considerat a fi necesară citarea câtorva pasaje din acest document mai ales datorită faptului că la acea vreme fusese etichetat „secret”. Adresa cu pricina ajunsese în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
5.000 lei; Localul Primăriei, str. Ion Mârza (40 m. gard din jaluzele distrus complect) - 28.000 lei”. Șapte hectare și jumătate de fânaț și lucernă aparținând primăriei au fost „rechiziționate” frățește, atât de militarii români cât și de cei germani. Paguba în acest caz a fost de 33.000 de lei dar pierderile totale înregistrate de instituțiile publice locale s-au cifrat la suma de 725.080 de lei, iar cele provocate de armatele „amice” au atins suma de peste 118
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
se naște și se nutrește din ele. Să recapitulăm: separarea dintre Roma și Bizanț (secolul al V-lea); ruperea legăturii cu Mediterana (secolul al VIII-lea); schisma dintre catolici și bizantini (secolul al XI-lea), care va accentua antagonismul dintre germani (deveniți catolici) și slavi (deveniți în mare parte ortodocși); ruptura dintre Papalitate și Imperiu (sec. XI-XIII), care traduce într-o perspectivă mai largă separarea dintre puterea spirituală și puterea temporală. Toate aceste separări, fisuri și rupturi se reconstituie în diferite
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
raționaliste. Era mai ales conștiința răscolitoare că progresul salutat pretutindeni trebuia considerat și ca o pierdere a virtuților naturale (Discurs asupra științelor și artelor, 1750, Discurs asupra originii inegalității dintre oameni, 1755). Iar începînd din 1770, Sturm und Drang-ul german anunță noua etapă în care Romantismul va răspunde Luminilor. A izbucnit însă Revoluția franceză, care pare să reunească armonios rațiunea filozofilor și fraternitatea rousseauistă. Ea aduce libertatea, apoi Teroarea, pacea, apoi războiul, Republica, apoi Imperiul. Tinerii germani care salutaseră "sublimul
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ființelor omenești; însă vreme de secole de-a rîndul, doar credincioșii au beneficiat de milostivirea lui Hristos. Este adevărat că democrația greacă a recunoscut demnitatea omului-cetățean; însă ea îi exclusese de aici pe sclav și pe barbar. Este adevărat că germanii și francii erau oameni liberi; însă nu au conceput niciodată libertatea pentru altcineva în afară de ei înșiși. Raționalitatea critică este cea care a determinat umanismul european, asupra căruia se închidea și încă se închide fără încetare ganga eurocentristă, să-și concretizeze
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
la dizolvarea rapidă a antagonismului secular dintre Franța și Germania, care hrănise, de-a lungul a trei războaie succesive, dușmănii aparent insolubile. Între anii '60 și '80 se manifestă clar o dezintegrare a atitudinilor șoviniste naționale, iar între francezi și germani apar chiar unele simpatii. Un sondaj SOFRES* arată că 22 % dintre francezi aveau simpatii față de germani în 1974, acest procent ajungînd la 57 % în 1984. Din dușmani "ereditari", germanii devin vecini, apoi parteneri. Subzistă, firește, unele antipatii, nepăsarea este uneori
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
trei războaie succesive, dușmănii aparent insolubile. Între anii '60 și '80 se manifestă clar o dezintegrare a atitudinilor șoviniste naționale, iar între francezi și germani apar chiar unele simpatii. Un sondaj SOFRES* arată că 22 % dintre francezi aveau simpatii față de germani în 1974, acest procent ajungînd la 57 % în 1984. Din dușmani "ereditari", germanii devin vecini, apoi parteneri. Subzistă, firește, unele antipatii, nepăsarea este uneori egală cu simpatia, și nu există fraternitate. Și totuși se petrecuse ceva extraordinar, dacă stăm să
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]