KorAP: Find »[drukola/base=golf & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...128 129 130 ...244 >

6,083 matches

Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444

de sloganul "Testul final din Golf", în timpul primelor ore de război, iar ulterior CBS a continuat să folosească același program pînă la sfîrșitul războiului, înfățișînd evenimentul ca pe o bătălie finală între bine și rău. Și, într-adevăr, Războiul din Golf a fost prezentat sub forma unui film despre război, un film ce a avut început, mijloc și sfîrșit. Dramatica bombardare a Bagdadului din timpul primei nopți de război și conflictele rapide ce au urmat în celelalte zile au atras și

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
televiziune să atragă telespectatorii suscitîndu-le interesul față de programele lor; și a început lupta concurenței căutînd să se prezinte cele mai potrivite, mai palpitante și mai detaliate reportaje. Pentru a găsi o explicație potrivită acestei dimensiuni a scrierilor despre Războiul din Golf e necesar ca atenția să fie îndreptată asupra cantității de texte scrise în cadrele proprii politicii unei televiziuni comerciale. Mai întîi, sursele știrilor din principalele media se limitau la Administrația Bush și la Armată. Acesta a fost parțial rezultatul sistemului

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
de surse de știri folosite de către trei mari rețele comerciale, doar 1,5% au fost identificate ca fiind împotriva războiului, cifră aproximativ echivalentă cu numărul de oameni cărora li s-a cerut să comenteze cum le-a distrus Războiul din Golf planurile de călătorie. În cele 42 de emisiuni de știri difuzate în fiecare seară, doar un singur președinte al unei organizații pentru pace a fost intervievat, în timp ce șapte jucători la Cupa Super-Bowl au fost rugați să-și exprime punctele lor

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
sugari distrusă în urma bombardamentelor americane nu era de fapt decît o instalație militară ce producea arme chimice, că un adăpost pentru civili era, de fapt, un centru militar de comandă și control sau că responsabil de scurgerile de petrol în Golful Persic, precum și de alte dezastre ecologice nu era altul decît terorismul ecologic irakian (bombardamentul aliaților a fost, însă, cu advărat, responsabil pentru dezastrul ecologic din zonă; a se vedea documentația referitoare la toate aceste afirmații în Kellner, 1992 b). Principalele

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
producătoare de bani, dornice de profituri și taxe. Dacă războiul este bine cunoscut și profitabil, atunci, în fuga lor după cîștiguri, rețelele vor oferi o imagine favorabilă despre război eliminînd vocile discordante, așa cum s-a întîmplat și în Războiul din Golful Persic. Mai mult, General Electric și RCA, care sînt proprietarii NBC, sînt principalele părți implicate în încheierea unor contracte militare importante, părți care vor beneficia enorm de pe urma unui război cîștigat, iar NBC, servil, a îndeplinit rolul organului de propagandă a

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
după 40 de zile de bombardament, lipsiți de o tehnologie ridicată pentru a lupta contra echipamentului militar de înaltă performanță a trupelor americane și a celor din coaliție. Absența unor voci critice importante din principalele media din timpul crizei din Golf și apoi din timpul războiului poate fi explicată gîndindu-ne la politica mijloacelor de comunicare și la sistemul de producție al media din Statele Unite. Mijloacele de difuzare a informațiilor se temeau să se opună consensului răspîndit, să se îndepărteze de opinia

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
odată început războiul, o mare parte din democrați au sprijinit acțiunile administrației Bush atrăgînd din nou atenția asupra crizei liberalismului din SUA. În plus, natura comercială a mediei audio-vizuale a intensificat la rîndu-i efectele propagandistice ale reportajelor despre Războiul din Golf. Trusturile de publicitate erau extrem de neliniștite în privința posibilului impact negativ, de a-și avea produsele asociate cu evenimente controversate și poate deprimante precum războiul 8. Totuși, pe măsură ce războiul se desfășura, multe corporații și-au adaptat reclamele pe măsura patriotismului în

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
Reclamele Britches impuneau violent moda "Patriotismului robust" în timp ce reclamele Ross Simon înfățișau "Patriotismul elegant" (Mc Allister, 1993: 224). Discursul comercial s-a generalizat creînd astfel legătura dintre produse și națiune prin expresii de genul "trupele noastre". Au apărut mingi de golf cu chipul lui Saddam Hussein fugind din calea unei rachete cu inscripția " Poți fugi, dar nu te poți ascunde". O altă reclamă avea drept obiect un prezervativ Saddam cu inscripția "Instrucțiuni: Folosiți acest prezervativ pentru a împiedica apariția unor greșeli

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
al isteriei războiului a fost apariția unei națiuni războinice ce i-a transformat pe mulți din telespectatori în suporteri fanatici ai tacticii de război a administrației Bush. O națiune de războinici Parțial, motivul pentru care oamenii au sprijinit Războiul din Golf are legătură cu ceea ce ar putea fi numit "instincte teritoriale de grup". Cînd o țară este în război și în pericol, oamenii tind să-și sprijine guvernul și să se ajute unul pe celălalt, să conlucreze 9. S-ar putea

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
fi numit "instincte teritoriale de grup". Cînd o țară este în război și în pericol, oamenii tind să-și sprijine guvernul și să se ajute unul pe celălalt, să conlucreze 9. S-ar putea argumenta totuși că în timpul Războiului din Golf țara nu a fost cu adevărat în pericol, că mai degrabă o soluție diplomatică decît una militară putea servi în mod optim interesele naționale și că ajutorul dat trupelor ar fi fost acela de a fi aduse acasă cît mai

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
25) arată faptul că opinia publică încă din 1969 a devenit din ce în ce mai anti-intervenționistă și că toate sondajele de opinie făcute de Rand Corporation indicau faptul că intervenția militară a SUA nu va primi sprijinul public adecvat. Totuși, în timpul Războiului din Golf, opinia publică a fost mobilizată să sprijine acțiunile intervenționiste ale lui Bush, cel puțin în parte, datorită susținerii războiului de către mass-media. Pentru început, consensul pro-război a fost mobilizat printr-o varietate de moduri prin care publicul s-a identificat cu

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
de gaze și își construia "camere de siguranță" în casa lor în cazul unui atac terorist. Este greu de determinat starea de teamă și mai ales starea de teamă în fața terorismului, evident în cazul populației americane din timpul Războiului din Golf. În analiza lui asupra simbolicei culturi a violenței din Statele Unite, George Gerbner și colegii săi de la Școala de comunicații din Annenberg au argumentat ani de zile că violența TV producea un sindrom al unei "lumii rele", sindrom prin care cei

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
Se purta o panglică galbenă, film cu John Wayne, precum și de popularul cîntec "Leagă o panglică galbenă în jurul bătrînului stejar"). Panglicile au reapărut atunci cînd cetățenii Statelor Unite au fost ținuți prizonieri de către irakieni în Irak și Kuweit în timpul crizei din Golf. Simbolismul panglicilor galbene în Războiul din Golf combina conotația ostaticilor și a soldaților în pericol, cu un mesaj ce portretiza trupele SUA drept ostaticii lui "Sad-dam In-sane" (Saddam Nebunul). În mod curios, simbolismul panglicilor a fost transferat de la ostatici asupra

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
John Wayne, precum și de popularul cîntec "Leagă o panglică galbenă în jurul bătrînului stejar"). Panglicile au reapărut atunci cînd cetățenii Statelor Unite au fost ținuți prizonieri de către irakieni în Irak și Kuweit în timpul crizei din Golf. Simbolismul panglicilor galbene în Războiul din Golf combina conotația ostaticilor și a soldaților în pericol, cu un mesaj ce portretiza trupele SUA drept ostaticii lui "Sad-dam In-sane" (Saddam Nebunul). În mod curios, simbolismul panglicilor a fost transferat de la ostatici asupra soldaților; mai întîi, panglicile erau purtate pentru

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
de conformare socială în același timp. Erau înrolați toți cei care etalau panglici galbene în acțiunea războiului, făcîndu-i părtași la o aventură. Avînd rezonanțe mitologice, legatul panglicilor de copaci lega cultura de natură, naturalizîndu-se solidaritatea și comuniunea suporterilor Războiului din Golf. Panglicile înnodau în mod simbolic comunitatea într-un tot unitar prin susținerea trupelor de către fiecare membru al comunității 10. Astfel, panglicile semnificau că fiecare sprijinea trupele, că fiecare era un membru loial al comunității patriotice, că fiecare era jucător într-

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
apărut pretutindeni în unele cartiere și regiuni ale țării, iar unii indivizi care au refuzat să pună la casele lor panglici galbene au fost amenințați de vecini. Acest mod de conformare forțată dezvăluie o isterie cvasi-fascistă dezlănțuită de Războiul din Golf și o supărătoare nivelare a indivizilor. Au existat într-adevăr multe exemple de comportament protofascist în rîndul populației SUA, în timpul Războiului din Golf. Un jucător italian de baschet de la Universitatea Seton Hall a fost exclus din echipă cînd a refuzat

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
fost amenințați de vecini. Acest mod de conformare forțată dezvăluie o isterie cvasi-fascistă dezlănțuită de Războiul din Golf și o supărătoare nivelare a indivizilor. Au existat într-adevăr multe exemple de comportament protofascist în rîndul populației SUA, în timpul Războiului din Golf. Un jucător italian de baschet de la Universitatea Seton Hall a fost exclus din echipă cînd a refuzat să poarte un steag SUA pe tricou și în final, după hărțuirea din partea "patrioților", s-a întors în Italia. După ce profesoara Barbara Scott

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
membrilor etnici ai unei țări cu însuși "dușmanul" promovează opresiunea, minoritățile aparținînd acestor grupuri. Această identificare a avut loc în Al doilea Război mondial în cazul japonezilor americani care erau internați în lagăre de concentrare și în perioada crizei din Golf cînd FBI-ul a început să investigheze situația arabilor americani. Rezultatul a fost o reiterare a rasismului împotriva arabilor și a actelor de violență împotriva lor. Rasismul anti-arab s-a răspîndit în sînul culturii populare americane. Ani la rînd, arabii

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
populare americane. Ani la rînd, arabii fuseseră în mod regulat prezentați în roluri negative în filmele hollywoodiene și în divertismentul din televiziunea americană (a se vedea Kellner și Ryan, 1988, și studiul meu din capitolul 2), iar în timpul Războiului din Golf resentimentele față de arabi au fost canalizate împotriva irakienilor. Cuvintele "Bomb Irak" ("Bombardați Irakul") au fost suprapuse peste versurile cîntecului "Barbara Ann" al formației Beach Boyes. O emisiune radio difuzată în Georgia proclama "weekend-ul capetelor cu prosoape", spunîndu-le ascultătorilor să

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
fost împușcată, iar un arab american care a apărut într-o emisiune televizată în Pennsylvania a primit șapte amenințări cu moartea. Mai tîrziu, Edward Said și alți activiști arabo-americani au primit amenințări cu moartea și, mai ales în timpul Războiului din Golf, violența împotriva arabilor americani s-a intensificat. Statele Unite îi prezentaseră pe arabi în culori negative ani la rînd prin figurile lui Yasar Arafat, Muammar Qadhafi și ale teroriștilor arabi. "Demonizarea" lui Saddam Hussein și a irakienilor a înflăcărat pasiunile rasiste

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
Hussein și a irakienilor a înflăcărat pasiunile rasiste ce au explodat în violența împotriva arabilor americani. Cu toate acestea, războaiele împart țările în tabere opuse, între cei care sprijină și care nu sprijină tacticile oficiale de război, iar Războiul din Golf a produs și el o astfel de separare și un astfel de conflict în țară. A polarizat indivizii în grupuri pro și contra război, i-a înstrăinat pe oameni de aceia care nu le împărtășeau punctele de vedere, a despărțit

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
în tabere pro și contra războiului (diviziune prezentată într-un fragment de știri din 24 ianuarie, de pe CBS, și într-un reportaj din 3 februarie, de pe NBC) rareori s-au auzit vocile anti-război pe măsură ce războiul se consuma. În timpul Războiului din Golf, indivizii nu erau simpli spectatori pasivi ai războiului mediatic, ei au făcut demonstrații și au pus bazele unor organizații pro și contra război. Într-adevăr, administrația Bush promova opinia că ori erai pentru război și un bun cetățean, ori erai

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
cu ascultătorul, făcînd precizarea că "Jennings și-așa nu este american" (el este, de fapt, canadian; citat în Nimmo și Hovind, 1993: 95)13. Carl Boggs (1991) argumenta că naționalismul, rasismul, glorificarea violenței și militarismul, toate evidente în timpul Războiului din Golf erau un răspuns la crescînda lipsă de autoritate și nesiguranță, fiind identice pornirilor extremiste din Germania nazistă analizată de Erich Fromm în Escape From Freedom (1941). Demonstrațiile pro-război păreau să ofere mecanisme prin care indivizii puteau fugi de lipsa lor

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
se puteau simți puternici identificîndu-se astfel ca parte integrantă a națiunii care se impunea cu mîndrie în război. Ratați în viața de zi cu zi, demonstranții pro-război se puteau vedea ca făcînd parte din echipa cîștigătoare în partida "Războiului din Golf". Participarea la ritualurile pro-război le dădea astfel indivizilor identități noi și atrăgătoare care le ofereau un reînnoit simț al participării într-o măreață aventură națională. Ca și evenimentele sportive și concertele rock, demonstrațiile pro-război le asigurau astfel participanților măcar o

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
de consum, în serialele din media și în "stilurile de viață" izolate. Timp de aproape o sută de ani, sociologii au studiat comportamentul mulțimii și au analizat mecanismele prin care indivizii se mulează pe comportamentul de masă. În timpul Războiului din Golf, fenomenul indivizilor înglobați în masă a constituit o trăsătură zilnică a războiului televizat. De obicei, comunitatea americană din Era Culturii Mass-Media este o comunitate TV simulată, prin care devii una cu ceilalți prin faptul că urmărești aceleași imagini și participi

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]