5,715 matches
-
catalanilor din Cerdagne între Spania și Franța conduce repede la identificarea acestora cu una sau alta din cele două țări, atît de diferite totuși.115 Chiar înainte de aceasta însă, ideea că limba definește spațiul se impusese deja destul de mult pentru ca Henri al IV-lea să le declare notabililor lionezi: "Era logic ca, din moment ce vorbiți atît de natural franceza, să fiți supuși ai regelui Franței. Sînt de acord ca spaniola să se vorbească în Spania, germana în Germania, însă franceza trebuie să
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
asupra marilor regate ale Europei de Nord. Din 1527, Gustav I Vasa a trecut la luteranism, inaugurînd astfel prima biserică de stat reformată. Vecinul său danez, care stăpînea atunci și Norvegia, l-a imitat în 1536, cu toate că, în acest interval, Henri VIII al Angliei promulghează în 1534 Actul de supremație care pune bazele bisericii anglicane și care îl transformă în "guvernant al credinței". În final, întreaga Europă se va diviza în sensul în care religia și politica se confundă, rezultînd o
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
majoritare sau naționale care ar fi prefigurat tirania populară. De asemenea, cu toții vedeau în acest regim un meterez împotriva unei revoluții egalitare ce-ar fi permis țăranilor englezi să readucă în discuție concentrarea proprietății asupra pămîntului, reformă operantă în timpul lui Henri VIII și, mai ales, în secolul al XVIII-lea, în profitul nobilimii și al burgheziei. Încă din 1689, Bill of Rights apăruse în acest spirit ca o cartă a proprietarilor 165 ce stabilea domnia exclusivă a acestora și-i expulza
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cînd vreun fiu de agricultor accede la mărețul statut de vorbitor francofon curent. L.R. Higonnet denumește această strategie drept "politică a terorismului lingvistic și a hegemoniei gramaticale".191 În orice caz, această politică va dicta măsurile corective inspirate de către abatele Henri Grégoire. Începînd din 1788, acesta va aduce în centrul atenției ideea că un regat de 25 de milioane de locuitori conține "în sînul său, mai mult de 8 milioane de supuși din care doar unii sînt capabili să bîlbîie cîteva
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
speculantului vienez Oscar Rosenberg", victimă a unui incident de la bursă, înfățișat aici cu trăsăturile unui cămătar, după concepția antisemiților. Apoi, după 8 august interesul se deplasează pe ideea sacralizării datoriei patriotice. Dumnezeu este cu francezii. "Eu sînt aici", va spune Henri Lavedan în cronica sa. "Eu nu aparțin acestui Attila care crede că dispune de mine după bunul său plac [...]. Brațul meu nu s-a mișcat pentru a conduce și binecuvînta necredincioasa-i spadă. Brațele mele sînt larg deschise pentru Franța
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
pasivă în fața războiului și care se va constitui în nucleul viitorului Partid comunist german. În Franța în schimb, refractarii față de război rămîn, în esență, niște indivizi izolați: în special scriitori ca Romain Rolland, refugiat la Genova din 1914, sau ca Henri Barbusse, al cărui roman intitulat Focul 309, publicat în decembrie 1916, este considerat inovensiv de către cenzură, în pofida tabloului apocaliptic pe care îl redă: "popoare întregi care merg la masacru [...] pentru ca o castă cu galoa-ne de aur să-și înscrie numele
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Trecută din se-colul al XII-lea sub dominație anglo-normandă însă în regim de conservare a unei legislații separate, această țară va intra în totalitate în subordonarea Angliei în 1949. Colonizarea sa va în-cepe puțin după aceasta, în 1541, cînd Henri VIII va desfășura o politică de aservire pe plan uman și religios. Fenomenul va continua și sub Elisabeta I. În timpul acesteia anglicanismul se va erija în confesiune oficială care respinge catolicismul considerat drept religie tolerată, cu toate că în comitatele din nord-est
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ai micilor burghezi, dând exemple: "Maxim Gorki, Robert Burns, poetul țăranilor din Scoția, Taras Șevcenko, poetul iobagilor ucraineni. În România, am avut talente vrednice de laudă, cum au fost prozatorul Arghir Parua sau poetul Th. Neculuță, amândoi cizmari. [...] Scriitori ca Henri Barbusse și André Malraux sau, la noi, Ioan Păun Pincio, Traian Demetrescu și A. Toma - sunt oameni care s-au identificat cu poporul". Intelectualii clasici "au născocit faimosul "turn de fildeș" unde sperau să poată cânta până la sfârșitul veacurilor un
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
neterminat, Editura Curtea Veche, București, 2007. Negru Andrei, Viitorul social. Indice bibliografic adnotat, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006. Retegan Gheorghe, "O fază nouă în cercetarea directă a realității", în Probleme economice, nr. 2/1958. Rostás Zoltán, Monografia ca utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl, Editura Paideia, București, 2000. Rostás Zoltán, "H.H. Stahl, sau savant solitar într-o comunitate", în Dimitrie Gusti și colab. CORNOVA 1931, Editura Quant, Chișinău, 2011. Skaterșcikov V. "Construirea comunismului și științele sociale", în Contemporanul, nr. 43 (837) 26
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Paideia, București, 2000. Rostás Zoltán, "H.H. Stahl, sau savant solitar într-o comunitate", în Dimitrie Gusti și colab. CORNOVA 1931, Editura Quant, Chișinău, 2011. Skaterșcikov V. "Construirea comunismului și științele sociale", în Contemporanul, nr. 43 (837) 26 octombrie 1962. Stahl Henri H., Amintiri și gânduri din vechea școală a monografiilor sociologice, Editura Minerva, București, 1981. Stahl Henri H., Eseuri critice. Despre cultura populară românească, Editura Minerva, București, 1983. Stahl Henri H. (coord.), Dimitrie Gusti. Studii critice, Editura Enciclopedică, București, 1980. Szántó
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și colab. CORNOVA 1931, Editura Quant, Chișinău, 2011. Skaterșcikov V. "Construirea comunismului și științele sociale", în Contemporanul, nr. 43 (837) 26 octombrie 1962. Stahl Henri H., Amintiri și gânduri din vechea școală a monografiilor sociologice, Editura Minerva, București, 1981. Stahl Henri H., Eseuri critice. Despre cultura populară românească, Editura Minerva, București, 1983. Stahl Henri H. (coord.), Dimitrie Gusti. Studii critice, Editura Enciclopedică, București, 1980. Szántó Miklós, A magyar szociológia újjászervezése a hatvanas években (Reorganizarea sociologiei ungare în anii '60), Akadémiai Kiadó
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
științele sociale", în Contemporanul, nr. 43 (837) 26 octombrie 1962. Stahl Henri H., Amintiri și gânduri din vechea școală a monografiilor sociologice, Editura Minerva, București, 1981. Stahl Henri H., Eseuri critice. Despre cultura populară românească, Editura Minerva, București, 1983. Stahl Henri H. (coord.), Dimitrie Gusti. Studii critice, Editura Enciclopedică, București, 1980. Szántó Miklós, A magyar szociológia újjászervezése a hatvanas években (Reorganizarea sociologiei ungare în anii '60), Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1998. Verdery Katherine, Compromis și rezistență. Cultura română sub Ceaușescu, Editura Humanitas
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Evoluții românești și europene. Profesorului Ioan Chiper la 70 de ani (în colaborare Florin Anghel și Mioara Anton, 2006). Zoltán ROSTÁS este profesor de sociologie și de comunicare la Universitatea din București. A publicat volumele: Monografia ca utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl (2000); O istorie orală a Școlii Sociologice de la București (2001); Chipurile orașului. Istorii de viață din București (2002); Sala luminoasă. Primii monografiști ai școlii gustiene (2003); Secolul coanei Lizica. Convorbiri din anii 1985-1986 cu Elizabeta Odobescu-Goga. Jurnalul din
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
românești". 2 Miron Constantinescu (1917-1974), sociolog, om politic, îndeplinind după 1947 diverse funcții de conducere în aparatul de partid și de stat. Elev al lui Dimitrie Gusti, a contribuit la relansarea sociologiei după 1965. Profesor universitar la București, academician. 3 Henri H. Stahl (1901-1991), sociolog, istoric, jurist, academician, cel mai important colaborator al profesorului Dimitrie Gusti, profesor de sociologie la Universitatea din București până la desființarea disciplinei în 1948. Participant de marcă la reînființarea predării și cercetării sociologice după 1965. A avut
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Stahl a întemeiat Muzeul Satului din București) 1936). Sub conducerea sa a fost editată Enciclopedia României, 4 vol. (1938-1943). Membru al unor societăți străine de specialitate. În calitate de președinte al Academiei Române (1944-1946) pune bazele Consiliului Național al Cercetării Științifice (1946). 5 Henri H. Stahl, Amintiri și gânduri din vechea școală a monografiilor sociologice, Editura Minerva, București, 1981. 6 Anton Golopenția (1909-1951), sociolog, statistician, colaborator apropiat al profesorului Dimitrie Gusti, fiind șeful său de cabinet în perioada în care a fost ministru, asistent
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Studii de antropologie filosofică, psihologie, eseuri și articole de critică literară. Membru în conducerea Partidului Național Țărănesc, apoi apropiat de comuniști. De mai multe ori ministru între 1938-1946, ambasador în SUA. Academician. 24 Zoltán Rostás, Monografia ca utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl, Editura Paideia, București, 2000, p. 170. 25 Athanase Joja (1904-1972), filosof și logician, profesor universitar la București. Fondator și primul președinte al Asociației "România" și vicepreședinte al Comitetului Executiv al UNESCO. A abordat în cercetare, domenii ale logicii
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
București. Fondator și primul președinte al Asociației "România" și vicepreședinte al Comitetului Executiv al UNESCO. A abordat în cercetare, domenii ale logicii, eticii, esteticii, antropologiei filosofice și filosofiei culturii. Președinte (1959-1963) și vicepreședinte (1966-1972) al Academiei Române. 26 C.I. Gulian (Constantin Henri Ionescu-Gulian, 1914-2011), filosof, membru titular al Academiei din 1955. 27 Vasile Malinschi (1912-1992), economist român, membru titular (1955) al Academiei. Ministrul Comerțului Exterior (1953-1954), guvernator al Băncii Naționale (1963-1977). 28 Traian Ionașcu (1897-1981), jurist, profesor universitar la București. Academician. 29
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
lui A. Marshak asupra dezvoltării civilizației, rămâne sigur faptul că ciclul lunar era analizat, memorizat și folosit în scopuri practice cu 31 Cf. P. J. Ucko și A. Rosenfeld, p. 220; 195 sq. Critici similare au fost aduse de eătre Henri Lhote. 32 Cf. Alexander Marshak, The Roots ofCivilization, pp. 81 sq. La fel de semnificativă este capacitatea oamenilor din paleolitic de a observa și desemna cu preci/ie fazele vieții vegetale; ef. A. Marshak, op, cit., pp. 172 sq; id., "Le baton
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
preistorie 42. 37 Vezi M. Eliade, Naissances mystiques, pp. 69 sq. 38 Curt Sachs, World History of the Dance (1931), pp. 124,208. - 19 Vezi bogata documentație la Evel Gasparini, /Matriarcato Slavo, pp. 667 sq. 40 G. Dieterlen, Koumen; Cf. Henri Lhote, "Leș gravures et Ies peintures rupestres de Sahara", pp. 282 sq. 41 H. von Sicard, "Luwe und verwante mythische Gestalten", pp. 720 sq. 42 Vezi analiza comparativă a tuturor variantelor sale în cartea noastră De Zalmoxis î Gengis-Khan, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Jibieni 16. Totuși istoria mitică a primilor oameni nu joacă un rol important, în epoca miraculoasă a lui "Prima Oară", cele două momente hotărâtoare au fost cosmogonia și suirea pe tron a faraonului. 27. Răspunderile unui zeu întrupat După cum remarcă Henri Frankfort 17, cosmogonia este evenimentul cel mai important pentru că ea reprezintă singura schimbare reală: apariția Lumii. De atunci încoace, numai schimbările implicate în ritmurile vieții cosmice sunt învestite cu semnificație. Dar în acest caz este vorba de momente succesive articulate
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
București, 1981. Ștefănescu, Alex., Istoria literaturii române contemporane, Editura Masina de scris, București, 2005. Valea, Lucian, Generația amânată, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2002. Vlasie, Călin și Oprea, Nicolae, Literatura română postbelică între impostură și adevăr, Editura Paralela 45, Pitești, 2000. Zalis, Henri, Tensiuni lirice contemporane, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975. Periodice Albatros. Bilunar pentru literatură, anul I, nr. 1, 10 martie 1941. Albatros. Bilunar pentru literatură, anul I, nr. 2, 25 martie 1941. Albatros. Bilunar pentru literatură, anul I, nr. 3-4, 10-25 aprilie
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
183, 226 Vlădescu-Răcoasa, G., 68 Voiculescu, Vasile, 41 Vorse, Mary Heaton, 76 Vremea, 54 Vremea războiului, 54 Vulcănescu, Mircea, 28 W Whitman, Walt, 56, 75, 76, 81, 112, 154 Y Yeats, William Butler, 76 Z Zaciu, Mircea, 58, 243 Zalis, Henri, 34 Zamfir, Mihai, 28 Zarathustra, 109 Zare, Alin, 70 Zarifopol, Paul, 92 Abstract We begin our study on the premise that literature, as the rest of arts, is characterized by fluctuations arising from social changes, changes in vision or even
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
un fel de invenție a literaturii vii, cu ajutorul căreia se asigură o normală succesiune de talente.", Ilie Constantin, "Din câte adevăruri", în România literară, nr. 41/2008. 36 Emil Manu, Eseu despre generația războiului, Editura Cartea Românească, București, 1979. 37 Henri Zalis, Tensiuni lirice contemporane, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975. 38 Laurențiu Ulici, Literatura română contemporană, op. cit., p. 11. 39 " Ceea ce nemulțumește în legătură cu modul în care a fost studiată și preluată moștenirea generației anilor 40, nu este puținătatea lucrărilor dedicate ei, ci
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Bacovia aparținea unei generații materialiste, darwiniste, ateiste, care nu o dată închinase, ostentativ, ode lui Satan. Cioran, dimpotrivă, făcea parte dintr-o generație care s-a format cînd erau în vogă Nikolai Berdiaev, Vladimir Soloviov, Lev Șestov, Charles Peguy, Jacques Maritain, Henri Massis, Giovanni Papini sau, la noi, Nichifor Crainic, influenți eseiști religioși. Oscilațiile dispozițiilor sale seamănă cu ale lui Bacovia, dar n-au amplitudinea celor ale acestuia, îndeosebi în jos, în melancolie. Ducîndu-se mai tare la fund, autorul Plumbului revenea mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
comună G.W. Bush Vladimir Putin la Castelul Brdo din Slovenia, CNN International, 16 iunie 2001. Brisset, Jean Vincent, directorul Institutului de Cercetări Internaționale și Strategice Paris, interviu cu privire la strategia de apărare a SUA, Le Temps, 12 iunie 2002. Bentegeat, Henri, șef Stat Major al trupelor franceze, În fața proliferării nucleare cel mai bun răspuns e politica de descurajare, interviu în Le Monde, 12 martie 2005. El Baradei, Mohamed, director al AIEA, interviu pe tema amenințării reprezentate de înarmarea nucleară în Der Spiegel
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]