4,644 matches
-
unităților din subordinea sa, unități subordonate acestora, pe principiul gestiuni economice interne, avînd cont de decontare la băncile finanțatoare. De asemenea poate înființa, după necesități, cu avizul Comitetului de Stat al Planificării, Ministerului Finanțelor și Ministerul Muncii, sectoare sau stații teritoriale hidrologice, meteorologice și hidrologice, centre de prevedere a timpului și observatoare aerologice, ca unități bugetare. Capitolul 4 Legătură cu organele locale ale administrației de stat Articolul 29 Pentru conducerea unitară pe județe, a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și gospodăririi apelor, se
DECRET nr. 14 din 25 ianuarie 1971 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128155_a_129484]
-
sa, unități subordonate acestora, pe principiul gestiuni economice interne, avînd cont de decontare la băncile finanțatoare. De asemenea poate înființa, după necesități, cu avizul Comitetului de Stat al Planificării, Ministerului Finanțelor și Ministerul Muncii, sectoare sau stații teritoriale hidrologice, meteorologice și hidrologice, centre de prevedere a timpului și observatoare aerologice, ca unități bugetare. Capitolul 4 Legătură cu organele locale ale administrației de stat Articolul 29 Pentru conducerea unitară pe județe, a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și gospodăririi apelor, se organizează la fiecare
DECRET nr. 14 din 25 ianuarie 1971 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128155_a_129484]
-
retehnologizare și reabilitare sau a specificațiilor tehnice pentru grupurile noi, retehnologizate sau reabilitate, care urmează a fi puse în funcțiune. Transmiterea datelor se face conform PO-CGSTSRC de fiecare producător care deține în proprietate sau utilizează unități dispecerizabile; ... c) prognoza regimului hidrologic, considerând cazul cel mai defavorabil (an secetos). Transmiterea datelor se face conform PO-CGSTSRC de fiecare producător care deține în proprietate sau utilizează unități dispecerizabile hidro, pentru datele aferente unităților respective pe o perioadă de 1 la 5 ani; ... d) prognoza
METODOLOGIE din 13 iulie 2007 de stabilire, implementare şi utilizare a serviciului tehnologic de sistem rezervă de capacitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189548_a_190877]
-
sălbatice aflate sub regim special de protecție și conservare că bunuri ale patrimoniului natural; ... d) colecțiile muzeistice, cu excepția celor care dețin piese a caror valoare de patrimoniu natural este atestata de autoritățile științifice competențe; ... e) zonele de protecție specială - sanitară, hidrologica, hidrogeologica și altele asemenea - cu perimetre delimitate și gestionate că zone de protecție specială pentru diverse obiective, potrivit unor reglementări speciale, cu excepția cazurilor în care pe aceste terenuri există bunuri ale patrimoniului natural. ... Articolul 4 În sensul prezenței ordonanțe de
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189474_a_190803]
-
resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic național și internațional; ... b) clasa B - peșteri de importanță națională care se disting prin mărime, raritatea resurselor și prin potențial turistic; ... c) clasa C - peșteri de importanță locală, protejate pentru semnificația lor geologică, peisagistica, hidrologica, istorică sau pentru dimensiunile lor; ... d) clasa D - peșterile care nu întrunesc condițiile pentru a fi incluse în clasele A, B și C. ... (5) Încadrarea peșterilor în clasele A, B și C este de competența Academiei Române, care va întocmi catalogul
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189474_a_190803]
-
650 din 27 iulie 2006. b) Parcuri naționale ... Parcurile naționale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri științifice, educative, recreative și turistice. Managementul parcurilor naționale asigura menținerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecția ecosistemelor, conservarea resurselor genetice și a diversității biologice în condiții de
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189474_a_190803]
-
Monument natural: arie protejată administrată în special pentru conservarea elementelor naturale, specifice". d) Rezervații naturale ... Rezervațiile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării integrității elementelor protejate. Managementul rezervațiilor naturale se face diferențiat, în funcție de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menținerea habitatelor și/sau în vederea protejării anumitor specii
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189474_a_190803]
-
sălbatice aflate sub regim special de protecție și conservare ca bunuri ale patrimoniului natural; ... d) colecțiile muzeistice, cu excepția celor care dețin piese a căror valoare de patrimoniu natural este atestată de autoritățile științifice competente; ... e) zonele de protecție specială - sanitară, hidrologică, hidrogeologică și altele asemenea - cu perimetre delimitate și gestionate ca zone de protecție specială pentru diverse obiective, potrivit unor reglementări speciale, cu excepția cazurilor în care pe aceste terenuri există bunuri ale patrimoniului natural; ... f) administrarea ariilor naturale protejate de interes
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188904_a_190233]
-
patrimoniul speologic național și internațional; ... b) clasa B - peșteri cu sectoare de importanță națională, care se disting prin mărime, raritatea resurselor și prin potențial turistic; ... c) clasa C - peșteri cu sectoare de importanță locală, protejate pentru semnificația lor geologică, peisagistică, hidrologică, istorică, biodiversitate, potențial turistic sau pentru dimensiunile lor; ... d) clasa D - peșteri de dimensiuni mici sau medii fără o valoare explicită, dar importante pentru geologia, biodiversitatea și evoluția unei regiuni, al căror spațiu trebuie conservat și protejat de poluare sau
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188904_a_190233]
-
în principal în scopuri științifice". b) Parcuri naționale ... Parcurile naționale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri științifice, educative, recreative și turistice. Managementul parcurilor naționale asigură menținerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecția ecosistemelor, conservarea resurselor genetice și a diversității biologice în condiții de
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188904_a_190233]
-
Monument natural: arie protejată administrată în special pentru conservarea elementelor naturale, specifice". d) Rezervații naturale ... Rezervațiile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării integrității elementelor protejate. Managementul rezervațiilor naturale se face diferențiat, în funcție de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menținerea habitatelor și/sau în vederea protejării anumitor specii
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188904_a_190233]
-
la art. 2 lit. j) din Ordonanța Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea și finanțarea programelor multianuale prioritare de mediu și gospodărire a apelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 61/2007 : ... a) "Asigurarea circulației apei în complexele hidrologice din Delta Dunării, pentru îmbunătățirea condițiilor ecologice"; ... b) "Reconstrucția ecologică în complexele din Delta Dunării și în amenajările agricole și piscicole"; ... c) "Dezvoltarea turismului durabil pe teritoriul Rezervației Biosferei ". ... (2) Obiectivele de investiții aferente subprogramelor prevăzute la alin. (1) sunt
HOTĂRÂRE nr. 704 din 4 iulie 2007 privind unele măsuri pentru realizarea Programului multianual prioritar de mediu pentru dezvoltarea durabilă a Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" pe perioada 2007-2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189381_a_190710]
-
în contractele de concesiune, mai mari decât prețurile reglementate pentru energie termică, rezultate pentru anul t-1, conform prezentei metodologii; b) în cazul producătorilor cu grupuri hidroenergetice, numai ca urmare a: ... (i) infirmării, în proporție de minimum 15%, a prognozei hidrologice și de producție de energie electrică avute în vedere pentru anul t-1; (îi) realizării, în proporție de peste 15%, a unor profituri din activitate în anul t-1; c) în cazul producătorilor de energie electrică din SRE, altele decât sursele
METODOLOGIE din 3 iunie 2008 (*actualizată*) de stabilire a preţurilor şi a cantităţilor de energie electrică vândute de producători pe bază de contracte reglementate şi a preţurilor pentru energia termică livrată din centrale cu grupuri de cogenerare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200364_a_201693]
-
Articolul 1 Comitetul Național Român pentru Programul Hidrologic Internațional are ca scop principal conjugarea eforturilor specialiștilor din România care activează în domeniul hidrologiei și resurselor de apă în vedere participării la acțiunile internaționale legate de aplicarea Programului hidrologic internațional, în scopul unei dezvoltări durabile într-un mediul evolutiv
REGULAMENT din 17 august 1993 privind componenta, modul de organizare şi atribuţiile Comitetului Naţional Roman pentru programul Hidrologic International. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198134_a_199463]
-
Articolul 1 Comitetul Național Român pentru Programul Hidrologic Internațional are ca scop principal conjugarea eforturilor specialiștilor din România care activează în domeniul hidrologiei și resurselor de apă în vedere participării la acțiunile internaționale legate de aplicarea Programului hidrologic internațional, în scopul unei dezvoltări durabile într-un mediul evolutiv. Articolul 2 Comitetul își desfășoară activitatea pe langă Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, care îi asigură condițiile de funcționare, secretariatului tehnic permanent. Comitetul se compune din președinte, vicepreședinți, secretar
REGULAMENT din 17 august 1993 privind componenta, modul de organizare şi atribuţiile Comitetului Naţional Roman pentru programul Hidrologic International. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198134_a_199463]
-
de profil. Articolul 3 Componentă nominală a comitetului se aprobă prin ordin al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului. Componentă aprobată se comunică anual și la cererea secretarului general al UNESCO, pentru includerea acesteia în Lista comitetelor naționale pentru Programul hidrologic internațional și a punctelor focale din țările membre ale UNESCO, care se publică periodic de acest loc. Articolul 4 La inițiativa președintelui comitetului sau în cazul când un numar de cel puțin 10 membri solicită această, se organizează anual sau
REGULAMENT din 17 august 1993 privind componenta, modul de organizare şi atribuţiile Comitetului Naţional Roman pentru programul Hidrologic International. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198134_a_199463]
-
se înaintează spre aprobare ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului. Articolul 5 Biroul operativ constituie comisii pentru organizarea concursului pentru candidații la burse în vederea participării la cursuri postuniversitare și stagii de perfecționare în țară și în străinătate pe linia Programului hidrologic internațional. Articolul 6 Corespondență internă și internațională a comitetului se primește pe adresa ministerului. Articolul 7 Membrii comitetului sunt salarizați de unitățile unde sunt angajați. Cheltuielile de deplasare în țară și în străinătate vor fi suportate de Ministerul Apelor, Pădurilor
REGULAMENT din 17 august 1993 privind componenta, modul de organizare şi atribuţiile Comitetului Naţional Roman pentru programul Hidrologic International. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198134_a_199463]
-
Națională a României pentru UNESCO asupra activităților desfășurate și a modificărilor survenite în componență să. Articolul 9 Comitetul asigura corelarea programelor naționale din domeniul hidrologiei și gospodăririi resurselor de apă cu recomandările Consiliului Interguvernamental de Coordonare a Activității în cadrul Programului hidrologic internațional, coordonat de UNESCO. Articolul 10 Comitetul colaborează cu Comisia Națională a României pentru UNESCO pentru asigurarea corelării programului cu alte activități cultural-stiintifice, conform prerogativelor acestei comisii. Articolul 11 Comitetul participa cu experți la tratarea și elaborarea temelor și proiectelor
REGULAMENT din 17 august 1993 privind componenta, modul de organizare şi atribuţiile Comitetului Naţional Roman pentru programul Hidrologic International. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198134_a_199463]
-
prerogativelor acestei comisii. Articolul 11 Comitetul participa cu experți la tratarea și elaborarea temelor și proiectelor cu caracter internațional, care fac obiectul colaborării regionale și globale; propune experți și raportori pentru grupele de lucru, comisiile și conferințele organizate în cadrul Programului hidrologic internațional. Articolul 12 Comitetul participa cu delegați la acțiunile și manifestările științifice internaționale legate de Programul hidrologic internațional. Articolul 13 Comitetul coordonează și corelează pe plan național programul propriu cu programele elaborate de Organizația Meteorologică Internațională, Organizația Internațională pentru Alimentație
REGULAMENT din 17 august 1993 privind componenta, modul de organizare şi atribuţiile Comitetului Naţional Roman pentru programul Hidrologic International. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198134_a_199463]
-
caracter internațional, care fac obiectul colaborării regionale și globale; propune experți și raportori pentru grupele de lucru, comisiile și conferințele organizate în cadrul Programului hidrologic internațional. Articolul 12 Comitetul participa cu delegați la acțiunile și manifestările științifice internaționale legate de Programul hidrologic internațional. Articolul 13 Comitetul coordonează și corelează pe plan național programul propriu cu programele elaborate de Organizația Meteorologică Internațională, Organizația Internațională pentru Alimentație și Agricultură FAO și de alte organizații și organisme naționale și internaționale de specialitate. Articolul 14 Comitetul
REGULAMENT din 17 august 1993 privind componenta, modul de organizare şi atribuţiile Comitetului Naţional Roman pentru programul Hidrologic International. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198134_a_199463]
-
corelează pe plan național programul propriu cu programele elaborate de Organizația Meteorologică Internațională, Organizația Internațională pentru Alimentație și Agricultură FAO și de alte organizații și organisme naționale și internaționale de specialitate. Articolul 14 Comitetul propune includerea activităților pentru realizarea Programului hidrologic internațional în programul de relații internaționale al Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și al unităților de specialitate și urmărește derularea acestor activități. ------
REGULAMENT din 17 august 1993 privind componenta, modul de organizare şi atribuţiile Comitetului Naţional Roman pentru programul Hidrologic International. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198134_a_199463]
-
comisii și comitete: 1. Comisia Centrală de Apărare Împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice; 2. Comisia Națională pentru Evaluarea Trofeelor Cinegetice; 3. Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor și Lucrărilor Hidrotehnice; 4. Comitetul Național Român pentru Programul Hidrologic Internațional. Comisiile și comitetele prevăzute la alin. 1 nu sunt unități bugetare independente. Membrii comisiilor și comitetelor prevăzute la alin. 1 sunt salarizați de unitățile la care sunt angajați. Secretariatele tehnice permanente ale acestor comisii și comitete se asigura în cadrul
HOTĂRÂRE nr. 419 din 17 august 1993 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 792/1992 privind organizarea şi functionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198131_a_199460]
-
1-3 la prezența hotărâre, care devin anexele nr. 3-5 la Hotărârea Guvernului nr. 792/1992 . Articolul ÎI Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abroga Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 527/1965 privind înființarea Comitetului Național al Deceniului Hidrologic Internațional. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: -------------- p. Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului, Ioan Seceleanu secretar de stat Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu p. Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Teodor Gavrilă secretar de stat Ministrul industriilor, Dumitru
HOTĂRÂRE nr. 419 din 17 august 1993 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 792/1992 privind organizarea şi functionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198131_a_199460]
-
Articolul 16 Comisia organizează schimburi de experiență la deținătorii de baraje și lucrări hidrotehnice și stabilește legături de colaborare cu organisme similare din alte țări. Anexă 3 REGULAMENT privind componentă, modul de organizare și atribuțiile Comitetului Național Român pentru programul Hidrologic Internațional Articolul 1 Comitetul Național Român pentru Programul Hidrologic Internațional are ca scop principal conjugarea eforturilor specialiștilor din România care activează în domeniul hidrologiei și resurselor de apă în vedere participării la acțiunile internaționale legate de aplicarea Programului hidrologic internațional
HOTĂRÂRE nr. 419 din 17 august 1993 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 792/1992 privind organizarea şi functionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198131_a_199460]
-
de baraje și lucrări hidrotehnice și stabilește legături de colaborare cu organisme similare din alte țări. Anexă 3 REGULAMENT privind componentă, modul de organizare și atribuțiile Comitetului Național Român pentru programul Hidrologic Internațional Articolul 1 Comitetul Național Român pentru Programul Hidrologic Internațional are ca scop principal conjugarea eforturilor specialiștilor din România care activează în domeniul hidrologiei și resurselor de apă în vedere participării la acțiunile internaționale legate de aplicarea Programului hidrologic internațional, în scopul unei dezvoltări durabile într-un mediul evolutiv
HOTĂRÂRE nr. 419 din 17 august 1993 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 792/1992 privind organizarea şi functionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198131_a_199460]