4,284 matches
-
Zograful zidita de Vasile Lupu mare vornic al Țării de sus, pe Lipovăț, a fost închinata la mănăstirea Zugraf de la muntele Athos. Astăzi biserică de lemn a devenit o biserică muzeu. Cu timpul s-a construit o biserică care poartă hramul Sf. Mucenic Gheorghe grandioasă și frumoasă, înaltă pe pereții ei fiind pictate scene bisericești, altarul este acoperit cu o semicalotă, racordata la est, cu conturul pereților, prin intermediul a trei fâșii, catapeteasma este realizată în 3 registre, despărțite prin chenare cu
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Pintilie Gianina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2059]
-
la începutul secolului trecut conține o dispoziție a lui Hipațiu referitoare la îngroparea creștinilor. Cei care se ocupă de ei, spune inscripția, procedează la fel cum a făcut Iosif din Arimateea cu trupul lui Isus. Biserica episcopală din Efes, cu hramul Fecioarei Maria, organizează în acest scop un grup de bărbați (decani) și de femei (canonice) cu această sarcină și își asumă plata cheltuielilor de înmormântare; este etichetată drept „lăcomie iudaică” și sacrilegiu față de trupul Domnului orice tranzacție legată de înmormântări
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a vieții sociale a epocii în viziune mitică, din Moldova, în timpul lui Ștefan cel Mare. Frații Jderi, în număr de cinci, aveau o misiune nobilă, în a doua jumătate a secolului al XV-ea, în Moldova. Primul volum se deschide cu hramul Mănăstirii Neamțului, unde Alexăndrel Voievod se face frate de cruce cu Ionuț Jder, fiul cel mic al lui Manole Păr-Negru. Ucenicia lui Ionuț e o inițiere în tainele bărbăției. El îl salvează pe Alexăndrel din mâinile dușmanilor și participă la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cucernicia față de divinitate. La vânătoare căuta bourul cel alb (un animal fabulos) și un schivnic retras într-o peșteră. În opera lui Sadoveanu, Ceahlăul este "Muntele cel Mare", iar peștera este toposul tainicului, locul unde se putea medita. La Sărbătoarea hramului Mănăstirii Neamț, domnitorul apare "călare pe cal alb", într-o măreție monumentală, impresionând: "o femeie naște de emoție slobozind din măruntaiele ei un prunc". Apropiat de oamenii simpli, Ștefan cel Mare era neîndurător cu boierimea trădătoare; era simbolul puterii, autoritatea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu hamgerul și l-a doborât", apoi i-a luat capul și l-a pus "pe năframă roșă, la picioarele lui Vodă". O dată misiunea îndeplinită, Gheorghie Leondari s-a retras din armata domnească, a construit o biserică în Iași, cu hramul Sfântului Haralambie. Acolo mergea să se închine călugărul Gherman, care aflase că haiducul fusese tatăl său. Balaurul este povestită de moș Leonte, care relatează o întâmplare petrecută pe vremea când era flăcău și învățase de la tatăl său meșteșugul de "zodier
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
populare, dar și, poate, „poemele într-un vers” ale lui Ion Pillat. Alunecările în manierism și chiar în artificiu, semnalate de unii critici, nu vor fi scăpat nici poetului, care în Cartea stihurilor și Carte de cruciat adâncește filonul religios (Hram la Putna) și dă expresie unor trăiri noi, în special sentimentului acut al „marii treceri”, proiectat pe fundalul sumbru al războiului. La distanță de câteva decenii, Cântece și distihuri relevă același pastelist, acum într-o expresie epurată, decantată, amintind poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
credincioșilor, sub păstorirea preotului paroh Constantin Irimia, spre slavă lui Dumnezeu. Această Biserică a fost ridicată pe o parte din moșia unui boier numit Brodoceanu. Se spune că tot de la el se trage și numele satului Brodoc. Biserică are ca hram dată de 8 noiembrie, sărbătoarea Arhanghelilor Mihail și Gavril, data în care oamenii merg cu bucate pe care le dau de pomană pentru pomenirea morților și sănătatea celor vii. Actualul părinte, Ciprian Lungu ne-a mărturisit că din ce in ce mai puțini tineri
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2086]
-
nu se justifică decât în ființa lui bolnavă de afecțiune și de comunicare. Fred Clegg nu ezită să transfere propriul infern silențios în viața celuilalt, în cazul de față, a Mirandei. Care, la rândul ei, nu pregetă să-i reproșeze hramul necrofil, vocația de a desînsufleți tot ce atinge. Prizoniera va încerca toate formele omenești de a-l convinge s-o elibereze, de la implorare la isterie furibundă, de la greva foamei până la muțenie. Toate formele de evadare vor eșua, inclusiv încercarea de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
fântâna „Izvorul Tămăduirii” de la mănăstirea Sâmbăta de Sus situată la poalele munților Făgăraș. În vinerea din Săptămâna Luminată, săptămâna cea mare a credincioșilor ce urmează Învierii Domnului, se serbează praznicul Izvorul Tămăduirii, sărbătoarea Maicii Domnului. În vinerea Izvorului Tămăduirii este hramul mănăstirii Sâmbăta de Sus, una dintre cele mai mari sărbători creștine ale Ardealului. Mai întâi a fost izvorul, cu mult mai vechi decât biserica și decât mănăstirea. Izvorul găsit de oameni acum 500 de ani într-o poiană de la poalele
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
după soare și după lună. îmi amintesc că într-o vară tata a vorbit cu vecinul nostru, moș Vasile Ursu, un om tăcut, dar și glumeț, să plece sâmbătă noaptea spre duminecă la Dorohoi pentru a face niște cumpărături în vederea hramului de la Vatra. Tata s-a trezit devreme și s-a dus să-l ia și pe moș Vasile. Acesta i-a spus să-l aștepte puțin fiindcă vrea să se dea cu niște praf că tare lau mai mâncat păduchii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vite. în trecut exista aici tamazlâcul (cireada și grajdurile) pentru vite ale stăpânului moșiei, Mihalache Costache. în prezent se păstrează doar denumirea, care înseamnă loc de îngrășat vitele. Toloacă-loc de lângă biserica Alba unde se adună tinerii la horă cu ocazia hramului bisericii sau ale altor sărbători. în celelalte sate din comună se mai numește și mehedean. țarină (în țarnă)-locuri cu terenuri agricole situate la marginea satelor Vatra și chiar Mlenăuți unde i se mai spune în Țărincă. Pe aceste locuri
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mine. Erau bătrâni de peste 80 de ani. Am rămas cam mirat, când la sfârșitul mesei bărbatul a mulțumit lui Dumnezeu și a exclamat „Ce bine am mâncat!? Pâinea se folosea destul de rar, de Paști, la sărbătorile de iarnă și la hramul bisericii din sat. Dintre soiurile de porumb cultivate, cele mai folosite erau Ciocantinul și Hanganul. Aceste soiuri de porumb dădeau producții foarte mici, dar erau spornice la mămăligă. Alte suprafețe erau semănate cu grâu. Pe suprafețe mai mici era semănat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de la Vatra și nunta frumoasă din același sat, apoi formația de Malancă de la Hudești, jocul de căluți de la Baranca și nunta frumoasă de la Alba. încercările Primăriei sau ale altor sponsori de a aduce fanfara să cânte în prima zi de hram pe mehedeanul din sate nu prea au dat rezultate. Tineretul preferă discoteca, seara unde este mult fum și îngrămădeală și mai altele. Considerăm că slăbirea rolului activităților culturale se datorește mai multor factori ca: - lipsa de fonduri și proasta organizare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu stângul mai departe, Cu dreptul mai înapoi, C-așa-i jocul pe la noi!” Vorbind despre jocuri, nu pot să nu-mi amintesc jocul de bărbați (flăcăi) numit impropriu „țigăneasca-de fapt o bătută, organizat pe mehedeanul din centrul satului la hramuri, la Paști sau la sărbătorile de iarnă, când fanfara de la Bașeu zisă pe vremea aceea și „Bozenii aprindeau jocul și mai tare. Nu-l pot uita pe flăcăul mic de statură, dar vânjos, încălțat cu cizme de piele neagră și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
prin rugăciune putem învinge totul. „ Și mi-i spune-atunci povești Și minciuni cu-a ta guriță, Eu pe-un fir de romaniță Voi cerca de mă iubești... (Mihai Eminescu) 6. Nunta tradițional-țărănească de la Hudești Horele din satele comunei, clăcile, șezătorile, hramurile, balurile și în ultimul timp discoteca la care participau și participă flăcăii și fetele mari au fost și sunt prilejuri de cunoaștere reciprocă între tineri care doresc să se căsătorească și să întemeieze o familie. De obicei, părinții băiatului trimiteau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Duh. Pentru familia noastră, această zi este foarte importantă căci în această zi s-a întors tatăl meu din prizonierat după 7 ani de zile din Rusia. O altă tradiție mai veche care se menține încă în satele noastre este hramul bisericii din fiecare sat. La Vatra, hramul bisericii este la 15 august - Adormirea Maicii Domnului. Postul acestui eveniment ține două săptămâni, timp în care femeile și unii bărbați se spovedesc și se împărtășesc. La Hudești(Lupeni) hramul bisericii este la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
foarte importantă căci în această zi s-a întors tatăl meu din prizonierat după 7 ani de zile din Rusia. O altă tradiție mai veche care se menține încă în satele noastre este hramul bisericii din fiecare sat. La Vatra, hramul bisericii este la 15 august - Adormirea Maicii Domnului. Postul acestui eveniment ține două săptămâni, timp în care femeile și unii bărbați se spovedesc și se împărtășesc. La Hudești(Lupeni) hramul bisericii este la 8 noiembrie de Sfinții Arhangheli Mihail și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
satele noastre este hramul bisericii din fiecare sat. La Vatra, hramul bisericii este la 15 august - Adormirea Maicii Domnului. Postul acestui eveniment ține două săptămâni, timp în care femeile și unii bărbați se spovedesc și se împărtășesc. La Hudești(Lupeni) hramul bisericii este la 8 noiembrie de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, la Alba la 21 mai de Sfinții împărați Constantin și Elena, la Mlenăuți de înălțarea Domnului, la Baranca de Rusalii(Dumineca Mare) la 7 iunie și la Bașeu de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de toate felurile și alte dulciuri, iar la Vatra veneau și diferite căruțe cu pepeni verzi și pepeni galbeni (harbuji și zamuji). Fanfara câta pe un postament înalt care de cele mai multe ori era umbrit cu crengi de copac. La Vatra hramul ținea de obicei trei zile. în prezent, ține doar două zile ca și în celelalte sate. După ce stăteau la masă, sătenii ieșeau cu invitații lor pe mehedean unde era veselie multă și oamenii își puteau depăna amintirile plăcute și mai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
stăteau la masă, sătenii ieșeau cu invitații lor pe mehedean unde era veselie multă și oamenii își puteau depăna amintirile plăcute și mai ieșeau din sfera grijilor de toate zilele. Au trecut parcă prea repede acei ani frumoși. în prezent hramurile se fac și sunt cu oarecare veselie, dar parcă nu mai este ce a fost. Muzica cântă pe mehedean, dar nimeni nu dansează acolo. Tineretul e puțin și nu mai are curaj să se prindă în horă. Seara nu mai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
molipsirii. A fost nevoie de intervenția Mitropoliei care a cerut subalternilor să-și facă datoria creștinească, adică spovedanie și împărtășire la boală, iar după moarte, îngroparea cu toată rânduiala cuvenită. Din Catagrafia pe anul 1832, reiese că la biserica cu hramul Sfinții Voievozi erau ca preoți: Neculai fiul preotului Istrate, Gheorghe, fiul lui Schilariu Ion și Gavril, fiul dascălului Ilie, diaconul Vasile fiul lui Schilariu Ion, iar ca dascăli Gheorghe, fiul preotului Istrate și Tanasă fiul preotului. . . ,.. Acești slujitori ai bisericii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în interiorul acestei așezări și care au putut să aibă în vedere ceea ce în vorbirea obișnuită se numește vatra focului. Nu de puține ori am auzit în vremea copilăriei și mai târziu, cum oamenii din satul Lupeni-Hudești spuneau: mă duc la hram în Vatră, de parcă Vatra ar fi însemnat un fel de casă în care intri și din care ieși sau poate un fel de așezare care avea ceva deosebit. în susținerea ideii de mai sus vine și afirmația că: Satul Vatra
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dar unii sunt veniți la bunici și când vine vremea de școală sunt luați de părinții lor la școlile din orașe. Satul se mândrește cu fiii și fiicele sale care de obicei sosesc în sat la 15 august când este hramul bisericii și mai petrec câteva zile cu părinții lor. Unii vin și-și mai ajută părinții la treburile gospodăriei sau vin pe aproape de Crăciun ca să-și ia porcul crescut de părinții lor. în general, cei care vin în sat, vin
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
rar cu Dacia sau cu Logan. Obiceiurile și tradițiile se pierd pe an ce trece. Dacă în trecut, obiceiurile și tradițiile din Vatra erau cel mai puternic ancorate în viața comunității, în prezent sunt pe cale să se piardă ușor. La hramul bisericii și al satului se organizau hore și baluri în câte trei zile și tineretul se distra frumos. Fanfara satului sau împăcată din alt sat cânta în fiecare an la hram și cel mai frecvent joc, era țigăneasca, un fel
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în prezent sunt pe cale să se piardă ușor. La hramul bisericii și al satului se organizau hore și baluri în câte trei zile și tineretul se distra frumos. Fanfara satului sau împăcată din alt sat cânta în fiecare an la hram și cel mai frecvent joc, era țigăneasca, un fel de bătută la care tinerii se întreceau unii pe alții-cei liberați și cu cei care nu făcuseră încă armata. Nu pot să-l uit pe un tânăr de peste Deal, Ghiță Șchiopeț
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]