7,939 matches
-
Siluetele „bizantine” au o surprinzător de rafinată grație, sugerând o ambianță crepusculară, cu gesturi leneșe și triste, cu tabieturi orientale. Se inaugurează astfel, și prin scrisul lui T., un univers caracteristic, balcanic și fanariot, plin de parfumuri, culori și podoabe, impus ulterior de Mateiu I. Caragiale și Ion Barbu. SCRIERI: Nuvele, pref. A. Lupu-Antonescu, București, 1883; Scene și portrete, București, 1886; Flori de liliac, București, 1888; Durere, București, 1889; Icoane, București, 1891; D-lui Em. Protopopescu-Pache, București, 1891; Nuvele alese, București
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
privite ca niște cunoștințe care ar putea fi demonstrate, însă ele nu sunt nici revelate. Buddha este un îndrumător în sensul că indică o cale, dar fiecare rămâne liber s-o urmeze sau nu. Linia de conduită este propusă, nu impusă, iar drumul este lung și solitar. Eliberarea nu se poate obține decât în urma unui efort personal, a unei asimilări concrete a adevărului. II. ISTORIA LUI BUDDHA 1. Nașterea și tinerețea prințului Siddhărtha Amestec de legendă și adevăr istoric, imaginea cultivată
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
acolo. Trebuie să găsești soluțiile să reziști, și soluțiile erau foarte puține. Acolo ne-au dus la recoltat stuf. Aveam normă și, dacă nu făceai norma, erai bătut. Brigadierul trebuia să spună dacă e bine sau nu... Care era norma impusă? 20 de snopi... cu circumferința de un metru, de persoană. Dar În ce condiții? Stuful avea promoroacă pe el, aia cădea pe tine și te udai. Când stăteai... Îngheța. Jos erau cioatele care rămâneau după tăiere și care-ți forfecau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
1910-1920 - el se va pronunța hotărât împotriva mișcărilor extremiste de dreapta care erau în ascendență în unele țări europene, inclusiv la hotarele României, din ce în ce mai amenințată de pretenții revizioniste, constatând că fascismul nu este altceva decât „o modernizare a tiraniei, modernizare impusă tocmai de marele ascendent al democrațiilor moderne.“29 Totodată el se arăta la fel de îngrijorat de consolidarea comunismului bolșevic - o denaturare grosolană a ideologiei social-democrate, devenit o amenințare din ce în ce mai evident la adresa statelor democrate, inclusiv a României: „Comunismul - arăta Bacalbașa în mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în colegiul orașelor. Pe urmă dă legea electorală din Constituție Colegiului al treilea al orașului un drept abuziv, fiindcă, nesocotind cu totul pe proprietarii și industriașii mari și mijlocii de prin orașe, lasă toată alegerea în mâna celor mai puțin impuși. Pentru a face o justă repartițiune a drepturilor electorale de prin orașe, ar trebui ca aceste trei clase de contribuabili să aibă o deopotrivă înrâurire asupra alegerii deputaților orașelor. Pentru acest sfârșit vă propunem mai jos măsuri, cari le cunoaștem
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din ultimul mare război mondial, aveau proporțiile unor întâmplări colosale. Luarea unui singur drapel de către un soldat într-o luptă singulară fu apoteozată în toate felurile, iar soldatul Grigore Ion prezentat ca un erou legendar. Această înscenare era de altfel impusă, căci trebuia întărit curajul unei armate de țărani, fără tradiții militare, fără cadre solide, fără conștiința valoarei sale. 382 bucureștii de altădată roumaine; Emile Galli este menționat ca director de la 6/18 octombrie 1879, iar ca proprietar-fondator și editor de la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la maximum, neprecupețită, căile - noi, luminoase, conducătorul - înțelept, clarvăzător etc. Nu sînt necesare nici o sută de cuvinte. Odată stabilită paradigma, lucrurile devin destul de simple, aproape o joacă. Nu interesează ce simți, ce crezi, ce vrei, important e să realizezi figura impusă. Iar pentru asta nici nu-i nevoie să fii inteligent, e mult mai bine din contra. *Pentru cei ce n-au citit la timp rîndurile care urmează: „Profesorului Lorentz îi datorez grija mea de a evita superlativele. El mi-a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
familiei e și un fel de preot: spune rugăciunea cu voce tare și ceilalți îl ascultă cu ochii închiși. În spațiul meu domestic n-a fost loc niciodată însă pentru manifestările de autoritate. Sînt de părere că credința nu trebuie impusă: ea e un dar, o vocație al cărei preț îl înțelegi abia după ce ți-ai însușit abeceul moral, ai învățat să distingi între bine și rău, între adevăr și minciună, între dreptate și nedreptate. E descoperire treptată sau, rareori, „pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
albe și mulțumirile alese pentru urările pe 1984 și pentru materialele trimise 461. Am citit și recitit articolele semnate de tine și gândul m-a dus cu decenii În urmă, reactualizând pe colegul meu din liceu, care de pe atunci sa impus În ochii mei prin seriozitate, scrupulozitate, modestie, toate atribute ale unui fond spiritual poate prea ales uneori. Evocarea prof. Stino prezentată deosebit de succint și totuși impresionant de cuprinzător mi-a plăcut f. mult, deasemeni și a lui C. Porumbescu. Apreciez
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
uman în fapte, nu în vorbe, un socialism care să nu fie de tip rusesc. Dacă s-ar proceda ca în Iugoslavia, unde toți sunt liberi să se ducă unde doresc, de câte ori doresc, economia ar fi cu adevărat muncitorească, nu impusă, ca la noi, de sus, ci să reflecte nevoile reale ale omului, nimeni nu ar mai emigra legal sau ilegal. Românul e legat de glia lui, de locul în care s-a născut și unde au trăit moșii și strămoșii
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
aceste fapte poporului, nu va reuși niciodată, și cu atât mai puțin în viitor, având în vedere că circulația cetățenilor se intensifică. Avem muncitori peste tot, turiști plecați și sosiți care văd, se interesează și se împrietenesc, cu toate restricțiile impuse, care de fapt sunt o absurditate, compromițându-vă pe dvs. și întreaga conducere de partid și de stat, ținând cont de declarațiile ce le faceți pretutindeni cu privire la colaborarea între toate statele și cetățenii tuturor țărilor, indiferent de orânduirea politică și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
un absolvent de învățământ superior a restituit statului prin munca depusă toate cheltuielile. De asemenea, trimiterea absolvenților în locuri și la locuri de muncă pe care de foarte multe ori aceștia nu și le doresc creează un sistem de muncă impusă. în legătură cu cea de a doua problemă privind plata în valută, atât în Declarația Agerpress, cât și în interviul menționat nu se suflă nicio vorbă. De fapt, decretul intră în contradicție și cu art. 21 din Constituția RSR, prin care se
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cine este făcută legea și de ce? Pentru batjocorirea turistului cu rude în România. Pentru îmbogățirea personalului OJT, a organelor de ordine și control care patronează și a vameșilor de toate gradele. în altă ordine de idei, cum se explică condițiile impuse? Dacă vii pe cont propriu, statul comunist consideră că numai pentru mâncare turistul are nevoie de 140 de lei per zi, iar prin agenție de turism, pentru cazare și masă, de numai 95 de lei. Și apoi, ce salariat al
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
domnul rector Ion Vlad a conceput această listă de învinuiri: se știe doar că domnia sa este un literat fin care nu poate gândi astfel. Totuși, domnul Vlad a fost cel care a trebuit să dea citire acelei liste de acuzații impuse, cu siguranță, din afară. Mă întreb dacă nu ar fi putut să fie și altfel, dacă nu s-ar fi putut apăra niște idei culturale... Drept răspuns și dintr-un sentiment de îngrijorare în fața condiției derizorii a intelectualului în societatea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
situații, credincioșii de rit ortodox din Danemarca, unindu-se într-un glas cu cei din Suedia și de pretutindeni, atrag atenția în mod serios autorităților RSR, cărora le revine întreaga responsabilitate a situației create, și țin să precizeze următoarele: Situația impusă nouă de către autoritățile de la București, chiar și de cele bisericești, nu va fi acceptată pe viitor. Noi știm prea bine că, în cazul de față, sunt implicate în primul rând autoritățile laice, care agravează și întârzie o soluționare pozitivă și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
felul În care limbajul piesei funcționează ca o suprastructură raționalizatoare și ia replicile personajului drept realitate.” „Mizerabil! Teza este un fel de iresponsabilă propagandă proto-fascistă. Nu oferă o cale de acces la text, neglijând: 1. distincția dintre schimbarea istorico-politică (ne-impusă) și oprimarea violent conformistă a celor diferiți; 2. impactul psihologic al situației istorice concrete pe care Ionesco o alegorizează. Cum poate fi acuzat cineva a cărui gândire tocmai s-a sustras ipocriziei?” S-ar fi putut discuta chiar și unele
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
radio și în ziare, s-a publicat audiența lui Horia Sima la Rege. Era ușor de priceput că dușmanii noștri au început să schimbe metodele de luptă. De la teroare și asasinate au evoluat la captare politică. Era fațada care trebuia impusă situației tulburi ce se anunța. Pentru noi, se punea problema cum să ne strecurăm din încurcătură fără să ne lăsăm împinși pe căi de renunțări și compromisuri. Joi, 19 iunie, se împlinise exact o lună de la sosirea mea la Oravița
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să ne dea posibilitatea de a mai medita asupra altor poezii ale sale și să tragem concluzia, ca și pentru această mostră singulară, că nu este cu nimic mai prejos arta lui de a celorlalți. Pentru descrierea regimului de detenție impus mă voi folosi tot de notele lui Popa Aurel, de cartea lui Octavian Voinea și a lui Marcel Petrișor și de propria-mi experință. Celulele din Cazimcă se caracterizau printr-o umezeală permanentă, care se simțea și în aer. Aburii
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Doctor în sociologie al Universității din București. Cercetător științific la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și lector universitar la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. Domenii de interes: regimul de muncă forțată impus evreilor din România în perioada celui de-al Doilea Război Mondial și reconstrucția memoriei publice a Holocaustului în postcomunism. A participat la numeroase conferințe internaționale și a publicat studii în reviste și volume academice. ALEXANDRU CLIMESCU (n. 1986). Doctorand la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Cuprins Prefață (Paul A. Shapiro). . . . . . . 7 Studiu introductiv. Munca obștească sau limbajul eufemistic al Holocaustului (Alexandru Florian) . . . . . . . . . . . . 3 Nota editorilor . . . . . . . . . . 31 Lista abrevierilor . Repartizarea evreilor la munca de interes obștesc la 1 octombrie 1941 . . . 531 Anexa 2. Ordine și sancțiuni impuse evreilor prin programul de muncă forțată . Anexa 3. Studiu de caz. Evreul David Margulius . Prefață A trecut deja un deceniu de când, la inițiativa președintelui României Ion Iliescu, a fost creată Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România, comisie prezidată de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a naturii sancțiunilor și a modalității de punere în practică a acestora. Pedepsele fizice aplicate la locul de muncă erau prevăzute în regulamente, iar abuzul fizic era un fapt comun. Sancțiunile specificate împotriva celor ce nu izbuteau să plătească taxele impuse evreilor puteau merge până la opt ani de închisoare. Neprezentarea la muncă sau încercarea de dezertare din așa-numitele detașamente „exterioare” de muncă puteau fi pedepsite cu deportarea în Transnistria, sancțiunea fiind aplicată atât celui în cauză, cât și familiei acestuia
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
acestui regim într-o stare fizică precară. Numeroase rapoarte descriu această stare de fapt, vorbind despre evrei subnutriți, plini de răni, bolnavi, infestați cu paraziți, lipsiți de îmbrăcăminte (mulți oferindu -și hainele în schimbul hranei) și incapabili de a realiza norma impusă. Incapa citatea de a realiza această normă însemna pedepse suplimentare și reducerea rației alimentare. Evreii din detașamentele „exterioare” de muncă, eliminați din societatea românească, privați de protecția legii și izolați de familiile lor s-au aflat, fără resurse, la cheremul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Evreii desemnați să își continue activitatea profesională la vechile locuri de muncă datorită expertizei lor și-au pierdut atât funcțiile, cât și veniturile, fiind ușor de intimidat și amenințați cu pierderea pozițiilor lor privilegiate dacă nu se supuneau tuturor cerințelor impuse. Evreii obligați să curețe zăpada și molozul de pe străzi, profesioniștii forțați să execute sarcini înjositoare sub ochii vecinilor sau ai simplilor cetățeni au fost cu ușurință umiliți, căzând victime insultelor, intimidărilor, tâlhăriilor și abuzului fizic. Pericolul de a fi amendat
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
căci pedepsele prevăzute în Statut nu au dat rezultatele așteptate” (doc. nr. 25). În februarie 1943, Legea nr. 59 a prevăzut „sancționarea evreilor nesupuși la chemare sau dezertori de la munca obligatorie”. Așa cum o spune și titlul legii, absența de la munca impusă era echivalentă cu dezertarea. Pedepsele erau privative de libertate și se amplificau în situație de război. Nesupunerea însemna să nu te prezinți la muncă atunci când erai convocat. Pedeapsa în timp de pace era de 1-2 ani, iar „în timp de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
o serie de documente reproduse în facsimil. Anexa 1 este alcătuită din trei hărți ce oferă o imagine a modului de repartizare a evreilor la muncă obligatorie în toamna anului 1941. Anexa 2 cuprinde o serie de ordine și sancțiuni impuse evreilor incluși în programul de muncă obligatorie și include facsimile ale unor documente. Anexa 3 cuprinde un studiu de caz, acela al evreului David Margulius din Iași, a cărui stare fizică extrem de precară a fost remarcată de mareșalul Antonescu în timpul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]