8,976 matches
-
Curtezane și pseudocurtezane în mitologie, istorie, literatură, Elena Macavei• Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Din alchimia unei existențe, Viorel Rotilă • Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu • Jurnal (1931 1937), Petru Comarnescu • Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian • Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir • Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia • Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
aceeași experiență. Totuși Simeon, încă de la primele apariții luminoase, nu știe bine cine este această lumină care ii apare, care îi este natura și originea, nici ceea ce reprezintă ea. Evident, el simte că este o apariție divină, însă rămâne în incertitudine până în momentul în care lumina însăși îi descoperă cine este ea. Se poate vedea bine aceasta din descrierea vederilor de lumină pe care el le-a avut în tinerețea sa și despre care ne-a lăsat scrieri autobiografice de o
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
nu fie înșelată. Pentru ea, oul avea o valoare inestimabilă. Ioanide știa aproximativ că la București un ou costă șaizeci de bani, și de aceea oferi un leu, doi lei, cinci, cât vrea mătușa. Bătrâna căzu pradă celei mai cumplite incertitudini, luând generozitatea arhitectului drept un semn că ouăle sunt foarte scumpe. În cele din urmă, consimți a-și preda marfa. După ea se îndemnă și altă femeie, care trăgea cu urechea mai la o parte. Ea aduse într-o căciulă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Gaittany făcu lui Ioanide o scurtă situație politică. Germanii deveneau din ce în ce mai amenințători, un război nu era exclus. Influența lor în țară era pe zi ce trecea mai simțită politicește, grupările ilegale, alimentate de ei, stânjeneau guvernul, iar alte partide în incertitudinea viitorului nu ocoleau contactul secret cu ele. Deodată Ioanide puse lui Gaittany întrebarea precisă, care-i sta de mult pe limbă: - Cunoști pe Gavrilcea? Gaittany nu se arătă surprins, dar râzând, făcând volute de evaziune cu mâna prin aer, zise
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
contact. Când auzi numele lui Hangerliu, Bogdan ezită și se mulțumi cu numărul de telefon. Cu toate astea, nu renunță a se informa și puse pe soția sa să vorbească cu Hangerliu. Acesta, auzind de Dan Bogdan, încercă și el incertitudini, justificate de conflictul între Bogdan și Mișcare, nu mai puțin în considerație pentru naționalitatea interlocutoarei și, fiind și el un monden, o trimise mai departe, dîndu-i numărul de telefon și adresa exactă a amatorului formal. Soția lui Bogdan, tenace, merse
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Bogdan fu înmormîntat fără demonstrații deosebite. Gaittany bineînțeles asistă. Suflețel se pretextă bolnav și nu veni, mărginindu-se a trimite o telegramă. Asistența remarcă extraordinara demnitate a figurii lui Dan Bogdan în sicriu. De ordinar cu liniile feței dezordonate din cauza incertitudinii morale, Bogdan era acum solemn ca un episcop sculptat în piatră pe un mormânt medieval. Omul găsit cu penițe în buzunar domina necunoscutul sever și cu o pietrificare de stăpân. Din dosarul afacerii Bogdan extragem câteva piese, care n-au
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o formulă perimată și în disoluție, se lasă în voia noii ordini barbare. Aș vrea să știu dacă un roman din Galia sau din Bizanț mai avea sentimentul că trădează Roma, mergând în sensul unei complete separații. Sentimentul acesta de incertitudine și oboseală îl observ și la francezi, care par a fi animați de un dor de sinucidere, proclamând inutilitatea coloniilor și oroarea de război, fie și defensiv. (Nota lui Ioanide: "Prostii! Poate burghezii putrezi au gust să se sinucidă, nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
afla părerea lui Butoiescu, deși nu punea temei pe ea decât din punct de vedere psihologic. - Ce zici, Botticelli, merge o asemenea biserică? Butoiescu învățase de mult a para chinuitoarele sfredeliri ale ochilor lui Ioanide și a-și menaja astfel incertitudinile, fie privind nemișcat, lipsit de orice expresie, fie prinzîndu-se de a. o vorbă a lui Ioanide și dezvoltînd-o cu aer de aprobare. "A devenit viclean", constată arhitectul, care suspecta mai mult limbuția lui Botticelli decât tăcerile sale. Botticelli era un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Valoarea și semnificația supremă a afirmațiilor religioase constau tocmai în faptul că ele transcend orice reflecție. Marcel pledează pentru imposibilitatea unei determinări obiective sau noționale a conținutului spiritual al Lumii. Lumea rămăne „din punctul de vedere al cunoașterii metafizice locul incertitudinii, imperiul posibilului, ea rămăne contingentă în raport cu găndirea religioasă”. Potrivit lui Marcel, existența nu trebuie tratată ca o problemă ce se rezolvă la masa de scris, existența este ceva care mă implică deoarece, eu, cel care pun întrebarea, trăiesc, exist, sunt. Pentru
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
avea o viață căt mai liniștită și pentru a nu și încărca sufletul, esența ființei umane, omul trebuie să încerce să nu-și mai pună tot felul de întrebări în legătură cu existența sa, întrebări ale căror răspunsuri se află sub semnul incertitudinii și, de cele mai multe ori, ale necunoscutului. Omul este stăpăn pe propriile decizii, acțiuni, neputănd fii influențat (asta în cazul în care nu vorbim despre oameni dependenți de părerile celorlalți) și, în același timp, își asumă răspunderile și riscurile pe care
Demintatea umană. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Irina Georgiana Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2294]
-
sine sub interogație: cine sunt eu? care este sensul vieții mele ? cum îmi asum eu condiția de ființă efemeră? Ceea ce e important în spațiul filosofiei, e întrebarea, nu răspunsul. Bertrand Russell, analizănd valoarea filosofiei, arată că aceasta rezidă în chiar incertitudinea și diversitatea răspunsurilor pe care le oferă. În fața aceluiași tip de întrebări se configurează atitudini filosofice diferite. De la atitudinea de repliere asupra valorilor a regelui Solomon, care redescoperă sensul vieții în dimensiunea metafizică și religioasă, la atitudinea de respingere a
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
au fost plăsmuiți în sufletul lor mocnește răzvrătirea.” Deci, oamenii sunt slabi, lași, ușor de manipulat. Libertatea este o povară deoarece liberi, ar trebui să-si asume consecințe, pe cănd conduși, n-ar mai fi responsabili și nici apăsați de incertitudine. Li s-ar asigura subzistența, s-ar mișca într-un spațiu pe care nu ei l-ar alege, după reguli pe care nu ei le stabilesc. Ei cel mult lear suporta fără vină. Cu capitalul de libertate acumulat prin opresiune
Dialogul cu libertatea. De la Marele Inchizitor la fragilul dizident. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
mi-ai dat drumul la mănă, înainte de a-mi permite să privesc lumea de sus? De ce nu m-ai lăsat să te iubesc la înălțime? M-ai împins în hăul întunecos de sub noi, după ce mi-ai ucis toate temerile și incertitudinile și le-ai aruncat în prăpastia fără sfărșit, pentru a face loc fericirii promise. Și în golul rămas a pătruns și mai multă frică. Frică și durere. Și de atunci, din ziua în care mi-ai dat drumul la mănă
Căderea în etern. Apocalipsa sinelui. Pată de iubire. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Dana Ştefania Braşoavă () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2307]
-
previzionează ieșirea din intervalul negativ și trecerea la o creștere ușoară a PIB în termeni reali de 1,3%. Evoluția cadrului macroeconomic intern și implementarea măsurilor fiscal-bugetare depind de: evenimentele pe plan mondial și de redobândirea încrederii consumatorilor și investitorilor; incertitudinea legată de viteza cu care se vor stabiliza piețele financiare și de profunzimea recesiunii economice mondiale; modul în care politicile interne sunt sau nu adecvate particularităților economiei românești și pot contracara efectele crizei financiare. Programul anti-criză al Guvernului, cu sprijinul
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
fi putut sustrage acestui tăvălug, dar, în plus, a fost dezavantajată de lipsa de viziune și responsabilitate politică în perioada de creștere. Pe lângă efectele evidente de scădere a producției, creștere a șomajului, deteriorare a nivelului de trai și sporire a incertitudinii și instabilității, criza a pus în evidență o serie de probleme privind eficiența unor instituții.” Situația de criză economico-financiară în care se află România începând cu anul 2007 a determinat Executivul să ia unele măsuri printre care și încheierea unor
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
care ar integra alte dimensiuni decât cele conținute în procedurile standardizate. • Teamă de risc Fiind formați și obișnuiți cu aplicarea unor norme generale, funcționarii publici, spre deosebire de alți actori care acționează în medii mai turbulențe, nu sunt obișnuiți cu situații de incertitudine și risc. Evoluțiile, modernizările sunt însă purtătoare de o formă necunoscută și provoacă adesea neliniști implicite, de unde și clasicul fenomen de rezistență față de schimbare (adesea analizat că o fatalitate de neevitat). • Sindromul NIH (nu a fost inventat aici) Această expresie
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
vine să le înlocuiască. Confuzia orientărilor științifice și absența cadrului teoretic general sunt fără drept de apel favorizate de fragmentarea câmpurilor de cercetare și de explozia obiectelor, puțin compatibile cu o antropologie care pare a conserva o ambiție de totalizare. Incertitudinile care decurg de aici se traduc prin inflația utilizării autosuficiente a termenului etnografie, pe de o parte; prin înmulțirea considerabilă a publicațiilor având drept temă de gândire alteritatea, pe de altă parte; prin omniprezența anumitor unități minimale precum ritul sau
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
franci. Acest caz nu este nicidecum excepțional; chiar dacă impozitele nu depășesc venitul, diferența e minimă, impozitul (15 franci pe cap de locuitor) reprezentând 3/4 din venit. Înțelegem ușor că un asemenea sistem permite ca populația să fie ținută în incertitudine tot anul. Satul are de plătit impozit tot timpul, fiind deci obligat să muncească tot timpul. De fapt, săteanul produce aproape exclusiv pentru a-și plăti impozitul și iată o chestiune care nu poate fi ocolită (este un mod de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
includă și "industria" serviciilor. 89 A se vedea, de exemplu, referitor la regiunea Montceaux-les Mines, observațiile și analizele lui P. Lucas despre aceste fenomene de repliere asupra "sanctuarelor memoriei" sau de reconstrucție a muncii în mină care au decurs din incertitudinile care umbreau viitorul minei la sfârșitul anilor șaptezeci. P. Lucas, La religion de la vie quotidienne, PUF, Paris, 1981; La rumeur minière ou le travail retravaillé, Presses universitaires de Lyon, Lyon, 1985. 90 N. Gérôme, op. cit. 91 "Comprendre les organisations", nr.
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
asigură un suport moral, social, emoțional necesar supraviețuirii, încrederii în sine, împărtășirii problemelor, susținerii simțământului utilității și al eficienței de sine. Oricât de autosuficienți am fi, nu putem să nu (ne) recunoaștem că singurătatea/ izolarea (absolute) ne creează stări de incertitudine, de criză, de insecuritate. Simțim nevoia să fim cu cineva, să ne consultăm, să muncim alături de alții, să ne împlinim visele, simțim nevoia să ne împărtășim bucuriile, izbânzile, baftele, nemulțumirile. Ne simțim mai în siguranță atunci când interacționăm cu cineva (sau
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
acestea, Osho (2003) consideră că nu există decât o singură formă esențială de teamă: teama de a nu ne rătăci, de a nu ne pierde identitatea (v. p. 83). În această eră extrem de agitată și cu un grad ridicat de incertitudine, constatăm că a nu fi noi înșine (dar cu iluzia că suntem, totuși, unici!) este unul dintre principiile ei fundamentale de funcționare și de reglare. Ceea ce ne împiedică să fim noi înșine apreciază Th. D'Ansembourg (2006) este faptul că
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sau "sunt mai șmecher decât el"); • o să-l păcălesc; • dacă ești șmecher, te descurci întotdeauna; • în viață, nu este voie să te lași depășit; • nu este prudent să-ți arăți sentimentele. În ceea ce privește emoțiile resimțite, pot fi menționate: • confuzie, plăcere, entuziasm, incertitudine, neîncredere, autosatisfacție, orgoliu, superioritate, vanitate, mândrie, milă. Ca tendințe comportamentale, sunt adoptate: • volubil, ipocrit, vorbăreț, punere exagerată în valoare, plin de inițiativă, seducător, oferă iluzia siguranței. Mesajele tipice acestei atitudini sunt: • fraze lungi (neinteligibile); • exprimă duble convingeri; nu prea precis
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
2005) menționează următoarele funcții ale autodezvăluirii: a. de menținere a sănătății mentale a individului; b. de dezvoltare a relațiilor interpersonale (sau de consolidare a unei prietenii); c. de autoclarificare (de lămurire a propriilor gânduri, emoții, sentimente, atitudini); dispare starea de incertitudine și-o dată cu ea, în mare parte, cea de nesiguranță; d. de validare socială (autodezvăluirea generează un feedback din partea celuilalt: aprobări, confirmări, sfaturi, încurajări, avertizări), îl ajută să se poziționeze în lumea sa. 16 Despre ascultarea activă, cititorul mai poate afla
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ceea ce simțim într-adevăr" (p. 116). Insatisfacția este precursorul principal al plictiselii. Pentru alungarea plictiselii este necesară "o reconectare la resursele și pasiunile noastre interioare, de care ne-am detașat" (Wilks, 2003, p. 127), a trăi emoția prezentului, cu toate incertitudinile, posibilitățile și speranțele ei, a ne întâlni, comunica și lucra cu prietenii, cu colegii, a cultiva relațiile cu cei dragi. 71 Alte hărți (neuronale) sunt temeiul stării mentale pe care o numim suferință și care cuprinde stări negative (precum chinul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
simțurilor, de un produs al imaginației și atunci legile lumii rămân ceea ce sunt, ori evenimentul s-a petrecut într-adevăr, face parte integrantă din realitate, dar atunci realitatea este condusă de legi care ne sunt necunoscute. Fantasticul ocupă intervalul acestei incertitudini. De îndată ce optăm pentru un răspuns sau pentru celălalt părăsim fantasticul, pătrunzând într-un gen învecinat, fie straniul, fie miraculosul. Fantasticul este ezitarea cuiva care nu cunoaște decât legile naturale, pus față în față cu un eveniment aparent supranatural”. Conceptul de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]