3,454 matches
-
din economie ori prin manipularea politică. Controlul tehnoștiințific asupra atomilor și genelor stă mărturie pentru controlul social, politic, economic, în timp ce noi trăsături și procese precum feedbackul, turbulența, dezordinea, coevoluția și autoorganizarea sunt celebrate pentru potențialul subversiv în cadrul tuturor acestor domenii. Incursiunea din ce în ce mai amplă a tehnoștiinței în lumea natural-organică cuprinde, pe lângă implicații ale dominării asupra naturii și corporealității, și chestiuni etice, justițiare, ale drepturilor și ale libertăților omului. Legătura dintre medicină, biotehnologie și sociologie nu trebuie neglijată atât în practica reproducerii sau
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
deteritorializare și reteritorializare a identității. Intensificarea proceselor de conectare, de întrerupere și de reconectare este marca identității poziționate permanent la o interfață sau într-o rețea, ca multiplicitate a întretăierilor nomade, hibride și diferențiale. Suportând intruziuni protezice, interfațări ale alterității, incursiuni ale biogeneticii, postumanul, intermediar și evolutiv, amalgamează interiorul și exteriorul, subiectivul și obiectivul, artificialul și naturalul, ficționalul și contingentul. Deopotrivă identitate și dezidentificare, identitatea postumană este o teritorializare a contradicțiilor: un spațiu al contestării și al redimensionării, o corporalitate care
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
VIIe congres annuel, Canadian Association for the Study of Adult Education, University of Calgary, 1988 MOULIN, RAYMONDE (coordonator), Sociologie de l'art, L'Harmattan, Paris, 1999 MOULIN, RAYMONDE, L' artiste, l'institution et le marché, Flammarion, Paris, 1997 MUNTEAN, ANCA, Incursiuni în creatologie, Ed. Augusta, Timișoara, 1994 MUREȘAN, P., Culoarea în viața noastră, Ed. Ceres, București, 1987 NECULA, MARCEL, Rezultatele anchetei psihosociologice desfășurate la Muzeul Tehnicii Populare în CIBINIUM, Sibiu, 1974-1978 NECULA, VIORICA, "Muzeul american în aer liber. Probleme de educație
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
traumatic”, lucrare elaborată pentru examenul de docență, specialitatea chirurgie generală. Dr. D. Turnescu (fost intern al spitalelor din Paris) era atunci (la elaborarea lucrării), asistent la Clinica III chirurgicală condusă de prof. Amza Jianu, de la Filantropia. Dr. Turnescu, după o incursiune istorică, definește șocul în modul următor: „O stare de depresiune, a tuturor funcțiilor vitale, un sindrom caracterizat prin următoarea triadă simptomatică: hipotensiune arterială atrăgând după sine accelerarea și slăbirea pulsului, hipotensiune, polipnee; în fine hipoestezia variabilă ca intensitate”. El deosebește
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Asigurărilor Sociale, anul XI, nr. 4-9, 1946) publicat separat și în broșură (Imprimeria Casei Centrale a Asigurărilor Sociale, 1947). În dorința de a atrage atenția asupra rolului pe care statul trebuia să-l aibă în sănătatea publică face o amplă incursiune a realizărilor Asigurărilor sociale în multe țări europene, cu tradiție și realizări în domeniu, cât și în forma de asigurare a sănătății din Statele Unite ale Americii. El citează un om politic din Marea Britanie care a enunțat principiul fundamental că „preocuparea
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ani de la înființarea Spitalului Elias și 10 ani de activitate sub egida Academiei Române. Evenimentul a fost onorat de Acad. Ionel Haiduc, Președintele Academiei Române, care a rostit cuvântul de deschidere, Acad. I. Otiman - secretar general al Academiei, care a prezentat o incursiune istorică asupra constituirii și destinelor istorice ale Spitalului Universitar de Urgență Elias. Au participat, de asemenea, academicieni, cadre didactice universitare, medici, alți specialiști din domeniul cercetării științifice medicale. Sesiunii aniversare i-a urmat sesiunea științifică în care s-au dezbătut
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
sens sunt gesturi ca: victorie (index și medius în V sau index și police în O care înseamnă OK) și alte semne. După cum constatăm, odată cu apariția coordonărilor, mișcările devin mai complexe și dobândesc un alt suport de exprimare. Această scurtă incursiune are rolul de a elucida o interpretare greșită și o confuzie pe care o întâlnim frecvent și care se referă la a considera exercițiul fizic ca fiind sinonim cu gestul motric. Considerăm că se poate trage cu ușurință concluzia că
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
lucrează în învățământ, ca profesor-inginer. În 1969, debutează editorial cu volumul de nuvele Adam, dezvoltând o tematică de tip compozit, într-un amestec de proză alegorică și psihologică. Un an mai târziu, apare volumul de povestiri Absenții de la dragoste, o incursiune de tip psihologic în zona problemelor de familie, temă recurentă a prozei lui B. Însă conform părerii criticii, autorul nu excelează în registrul prozei scurte, aptitudinile sale în sondarea analitică a conștiinței personajelor și spiritul demonstrativ necesitând o structură amplă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285577_a_286906]
-
R., Elisabeta Rizea. Mărturii. Scenariu după "Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara" (București, Humanitas, 1993), LiterNet, 2005. Marino, A., Pentru Europa, Iași, Polirom, 1995. Mungiu, Cr., 7 scenarii, LiterNet, 2003. Mușatescu, Vl., De-a puia-gaia, LiterNet, 2005. Nicolau, I., Haide, bre! Incursiune subiectivă în lumea aromânilor, București, Ars docendi, 2001. Octavian, T., Întâmplări interesante din viața lui Vasile B, LiterNet, 2005. Paleologu, Al., Despre lucrurile cu adevărat importante, ediția a II-a, Iași, Polirom, 1998. Paleologu, Al., Amicus Plato sau Despărțirea de
[Corola-publishinghouse/Science/85034_a_85820]
-
actuală, RMB, 1985, 28 mai; Ion Simuț, Proza noului val, ST, 1985, 5; Liviu Petrescu, „Cu ochi blânzi”, ST, 1985, 5; Florin Faifer, Cu ochi reci, „Dialog”, 1985, 107-108; Radu Călin Cristea, O proză blândă, F, 1985, 8; Cornel Ungureanu, Incursiuni în proza tânără, O, 1985, 20; Iorgulescu, Prezent, 323-327; Cristian Livescu, Spațiul povestirii, ATN, 1986, 2; Holban, Profiluri, 427-429; Regman, De la imperfect, 100-103; Dimisianu, Subiecte, 256-263; Simion, Scriitori, IV, 663-670; Ovid S. Crohmălniceanu, Din nou la ușa domnului Caragiale, VR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287735_a_289064]
-
este o lucrare concepută în scopul de a pune la îndemâna musulmanilor și a nemusulmanilor, care nu au avut acces la izvoarele originale ale Islamului, o descriere clară, cuprinzătoare și competentă a acestei religii. Structurată în opt capitole, lucrarea este o incursiune în domeniul religiei, politicii, moralei, științei, culturii, educației islamice, constituindu-se ca un dialog între religii și atestând importanta pondere a civilizației islamice în cadrul spiritualității contemporane. SCRIERI: Limbaj și cultură în civilizația arabă, București, 1986; Introducere în Islam, București, 1993
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285372_a_286701]
-
75-78; [Nicolae Breban], APF, 1991, 12 (semnează Marta Petreu, Laura Pavel, Florin Sicoe, Laszlo Alexandru); Alex. Ștefănescu, Nicolae Breban - poet, RL, 1992, 31; Mircea Braga, Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992, 34-39; Marin Mincu, Textualism și autenticitate, București, 1993, 135-146; Simuț, Incursiuni, 273-290; Negoițescu, Scriitori contemporani, 52-54; Ovidiu Pecican, Metafizica încorporată, ST, 1994, 3; Alex. Ștefănescu, Nicolae Breban despre epoca sa, RL, 1994, 45-46; Florin Mihăilescu, Viața literară sub comunism, ST, 1995, 1-2; Liviu Petrescu, Moment Nicolae Breban, ST, 1995, 1-2; Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
Alte mențiuni, I, 189-194; Ion Vitner, Prozatori contemporani, I, București, 1962, 120-142; Râpeanu, Noi, 194-196; Căprariu, Jurnal, 209-222; Oprea, Mișcarea, 69-83; Regman, Cărți, 43-57; Ciobanu, Panoramic, 186-189; Martin, Metonimii, 336-338; Iorgulescu, Rondul, 98-106; Dimisianu, Valori, 68-71; Ungheanu, Arhipelag, 150-153; Ciobanu, Incursiuni, 217-220; Ștefănescu, Preludiu, 161-167; Ungureanu, Proză, 166-174; Ștefănescu, Jurnal, 195-197; Cocora, Privitor, III, 142-143; Diaconescu, Dramaturgi, 217-219; Faifer, Dramaturgia, 104-110; Leonte, Prozatori, I, 136-145, II, 98-100, 252-255; Ungureanu, Proza rom., I, 310-322; Rotaru, O ist., III, 682-687; Ștefănescu, Prim-plan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
odată ca niciodată, o vreme în care Soarele întruchipat intrun bărbat chipeș obișnuia să coboare pe pamant pentru a dansa hora în sate. Știind care este noua pasiune a Soarelui, un dragon l-a urmărit și într-una dintre aceste incursiuni pe pământ, l-a răpit și l-a aruncat intrun beci, în castelul sau. Păsările au încetat să cânte iar copiii nu mai puteau să râdă, dar nimeni nu îndrăznea să-l înfrunte pe dragon. Într-una dintre zile, un
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
furt? astăzi când, mai evident ca oricând, este faptul că a fost orchestrat cu abilitate profesională și pus în seama unui grup care să realizeze, ce? miracolul de la Toronto? Să fim serioși. Așa că strădaniile domnului Bozdroghină, cu toate largile sale incursiuni istorice, filosofice și sociologice, rămân inutile. Din opera lui Paulescu reținem ceea ce a însemnat ea cu adevărat în plan științific, medical și filosofic, cu atât mai mult cu cât sub acest aspect Paulescu nu a confundat domeniile. Nici una din publicațiile
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
unitatea și coeziunea familiei și - instinctul de proprietate, ce asigură resursele și protecția familiei, toate având la origine instinctul de reproducere. Resortul intim al coabitării și agregării familiale este, prin urmare, de natură instinctuală. Că este așa o demonstrează ampla incursiune pe care Paulescu o face în lumea animal ă, folosindu-se de observațiile făcute în natură de biologi, din care, pentru acuratețea și frumusețea demonstrației, vom folosi și noi câteva exemple. Iubirea conjugală și părintească este evidentă acolo unde progeniturile
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ele normale sau alterate. Și aceasta cu atât mai mult cu cât în cadrul actelor voluntare ființa umană are capacitatea de a-și dezvolta așa zisa voință inhibitorie, ca o stavilă în fața pornirilor instinctuale. Abordarea istorică a instinctelor sociale Într-o incursiune istorică în domeniul filosofiei și științelor sociale Paulescu încearcă o retrospectivă asupra a ceea ce înțelepciunea umană a reușit să ofere omenirii în domeniul organizării sociale. Cum era și firesc începe cu cei doi titani ai antichității, Platon și Aristotel, comparându
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
spirit materialist, negând latura spirituală a existenței umane. Nici una din aceste ideologii nu oferă vreun remediu pentru viciile care derivă din devierea acestor instincte pe care de altfel nici nu le recunosc. Legislații civile și religioase Deosebit de interesantă este și incursiunea pe care Paulescu o face în legislația civilă și religioasă vis-a-vis de instinctele sociale, ajungând la concluzii foarte originale. Iată de pildă părerea sa privind codul roman și codul napoleonean, considerate ca legislații de referință în evoluția societății omenești. Codul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nu găsește remedii pentru viciul proprietății și nici pentru viciul de dominație, pentru simplul motiv că nu are nici o influență asupra voinței (singurul remediu eficient), trăsătură care ține de individ și mai puțin de societate. De aceeași importanță este și incursiunea pe care Paulescu o face în legislația religioasă de-a lungul timpurilor și în diverse zone geografice. Astfel, analizând mazdeismul persan, brahmanismul și apoi budismul la indieni, politeismul egiptean, confucianismul la chinezi, ajunge la concluzia că doar brahmanismul și confucianismul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ele. Or exemplul pe care reformatorii l-au dat au „oferit lumii un spectacol dezgustător prin viciile barbare pe care uneori le-au afișat chiar ostentativ” conchide Paulescu. Pentru a fi cât se poate de convingător Paulescu recurge la o incursiune în viața, și îndeosebi în modul de viață al principalilor promotori ai reformei, judecându-i prin prisma celor patru porniri instinctuale în care-și au originea viciile omenești. Constatarea lui este uimitoare, reușind astfel să descifreze resorturile intime, biologic umane
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
creștină “teologia este o știință sacră, superioară prin măreția obiectului ei, obiect ce lipsește în celelalte științe întemeiate pe rațiune și natură. Or, rațiunea umană și natura se înalță, dar numai dacă sunt revelate adică sunt mutate în teologie’’. Rezumând incursiunea istorică a Bisericii Apusene concluziile apar deosebit de pertinente: 1. După schisma bizantină Biserica Apuseană a fost năpădită, la rândul ei, de vicii. Începând cu daniile lui Constantin cel Mare, Carol Magnul și Pepin biserica a fost pusă în conflict cu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a participat efectiv la nici o schismă sau deviere dogmatică, biserica românească a fost surprinsă adeseori de diverse influențe și făcută părtașă la anumite tendințe. Cu toate acestea a reușit totuși să mențină familia creștină aproape de învățătura lui Hristos. Printr-o incursiune istorică Paulescu încearcă să desprindă evoluția creștinismului la români, de la începuturi până în perioada contemporană lui, relevând unele particularități deosebit de interesante, din nefericire trecute cu vederea de istoriografia oficială. Dacă grecii, în dorința lor pătimașă de a domina lumea creștină, au
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Radiografii, I, 47-50, II, 148-151; Vaida, Mitologii, 149-151; Raicu, Practica scrisului, 264-267; Cubleșan, Teatrul, 213-217; Popescu, Cărți, 116-119, 159-161; Sângeorzan, Conversații, 239-243; Tomuș, Mișcarea, 258-261; Mihai Ungheanu, Interviuri neconvenționale, București, 1982, 34-49; Marcea, Concordanțe, 294-296; Diaconescu, Dramaturgi, 274-277; Virgil Nistor, Incursiuni în lumea candorii, ST, 1983, 6; Ion Lungu, Un talent mereu viu, ST, 1984, 11; Ghițulescu, O panoramă, 201-208; Ungureanu, Proza rom., I, 437-451; Rotaru, O ist., III, 874-881; Cosma, Romanul, I, 289-290; Dorina Grăsoiu, Proza lui Vasile Rebreanu, TR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
lucrurile și întâmplările românilor, scrisă în 1805 și rămasă la stadiul de manuscris până în 1995 (!), simte nevoia de a evidenția fortissimo possibile originea latină a poporului român, fapt pentru care consideră necesar ca istoria românilor să fie prefațată de o incursiune în preistoria Romei. Odiseea poporului român începe așadar cu "Stricarea Troiei". "Nașterea și creșterea lui Remul și a lui Romul", apoi zidirea Romei, ș.a.m.d., sunt cărămizi fundaționale nu doar ale istoriei Imperiului Roman, ci și ale poporului român
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de paradigma latinității absolute stabilite de Școala Ardeleană. Odată cu această asumare a dacilor, are loc și o sensibilă revalorizare a condiției lor. Dacă în scrierile cărturarilor ardeleni dacii nu erau decât un alt popor barbar care, provocând supremația Romei prin incursiunile de prădare la sud de Dunăre, și-au semnat sentința la dispariție istorică, Kogălniceanu se raportează admirativ față de puternicul stat dacic și mai ales față de năzuința acestui popor pentru independență. Iată cum este redactat paragraful de deschidere al operei istorice
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]