3,334 matches
-
a justificat uneori deschiderea spre lumea numită "modernă" a termenului "etnologie"; o etnologie concepută în acest caz ca un studiu teoretic bazat pe o anchetă la scară mică, imersiunea prelungită a unui cercetător pe teren, observația participativă și dialogul cu informatorii. Astfel, auzim vorbindu-se uneori de etnologie urbană, de etnologia întreprinderii, de etnologie a aproapelui etc. Pentru a trage o concluzie cu privire la acest schimb reciproc de denumiri a căror complexitate am atins-o doar să reținem că antropologia ca știință
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
cum se spune de la Freud încoace: proba realității care îi permite să nu se dedice unor creații arbitrare, să nu proiecteze asupra realității sociale ceea ce el dorește să vadă acolo, să nu favorizeze interesele sale subiective sau pe cele ale informatorilor săi privilegiați. În efortul său de a fi obiectiv, antropologul va trebui să lupte împotriva a două tendințe contrare. Prima, să dea curs liber puterii organizatoare a obiceiurilor sale, care banalizează impresiile venite din exterior, modelându-le după categorii gata
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
stranietăți intrinseci. Atunci ar risca o suprainterpretare constantă. În toate cazurile, el trebuie să fie conștient de faptul că a culege o informație nu înseamnă numai să sintetizezi date sensibile, ci înseamnă, de asemenea, să le modifici. Să inciți un "informator" să formuleze o explicație (o glosă) plecând de la indicii diverse cum ar fi practicile rituale, comportamentele zilnice, apropierile simbolice propuse de proverbe, aforisme, rugăciuni, etimologii nu înseamnă să "culegi", înseamnă să creezi o reprezentare care, fără îndoială, nu preexista ca
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
profesionalizat", un colaborator va accepta bucuros acest rol de atașat cultural. Cercetătorul va prefera înregistrările brute ale declarațiilor spontane ale personajelor în acțiune, chestionarelor, care prezintă incovenientul de a formata răspunsurile. Ca și spusele unui pacient în psihanaliză, ceea ce spune informatorul completează tabloul făcut de antropolog. Ultimul nu rezistă întotdeauna dorinței de a obține informațiile pe care le primește pe propriul său teren intelectual, de a le transforma în semne pe care le interpretează în funcție de ceea ce el știe deja, în loc să se
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
vede constant cum i se impun teme, preocupări, care nu coincid nici cu categoriile culturale de origine, nici cu exigențele școlare ale profesiei sale. Talentul său constă în a se arăta receptiv. La rândul său, plasat în poziția de "cunoscător", informatorul atribuie "savantului" o cunoaștere pe care încearcă să o înțeleagă. Informațiile pe care le dă sunt înscrise de către antropolog într-un ansamblu pe care îl ignoră. Dacă "acela care știe" nu spune tot ce știe, cunoașterea pe care o cedează
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
care fiecare dintre cele două părți le impută celeilaltei, se construiesc adesea așa-zisele date etnografice. De aceea, antropologul trebuie să asculte. El trebuie să creeze un spațiu unde să se exprime nu numai valorile, dar și întrebările și îndoielile informatorului. În faza sa scientistă, etnografia nu a recunoscut întotdeauna în informator un adevărat interlocutor. Nuanța este importantă, fiindcă termenul de "informator" depersonalizează experiența subiectivă a anchetei de teren. Dacă această critică a chestionarului (a interviului) trebuie să condamne utilizarea lui
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
adesea așa-zisele date etnografice. De aceea, antropologul trebuie să asculte. El trebuie să creeze un spațiu unde să se exprime nu numai valorile, dar și întrebările și îndoielile informatorului. În faza sa scientistă, etnografia nu a recunoscut întotdeauna în informator un adevărat interlocutor. Nuanța este importantă, fiindcă termenul de "informator" depersonalizează experiența subiectivă a anchetei de teren. Dacă această critică a chestionarului (a interviului) trebuie să condamne utilizarea lui exclusivă, ar fi excesiv să afirmăm că nu putem afla nimic
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
asculte. El trebuie să creeze un spațiu unde să se exprime nu numai valorile, dar și întrebările și îndoielile informatorului. În faza sa scientistă, etnografia nu a recunoscut întotdeauna în informator un adevărat interlocutor. Nuanța este importantă, fiindcă termenul de "informator" depersonalizează experiența subiectivă a anchetei de teren. Dacă această critică a chestionarului (a interviului) trebuie să condamne utilizarea lui exclusivă, ar fi excesiv să afirmăm că nu putem afla nimic prin acest mijloc. Eforturile pedagogice desfășurate de un individ (calificat
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
filosofilor, ale teoreticienilor literaturii, ale scriitorilor. O mai mare atenție este acordată interacțiunilor sociale, antropologiei cuvântului și altor fapte de comunicare. Se știe, într-adevăr, că orice enunț este relativ la un context, că este contingent cu personalitatea anchetatorului și a informatorilor, subiect al unor variante, supus numeroaselor incertitudini. În prezent, autorul textelor de antropologie are de dat socoteală mai mult ca niciodată; i se contestă dreptul divin de a exercita o putere fără impact asupra povestirii sale. Noi nu mai credem
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Povestiți despre ele. 46. (F5) Oamenii din sat se mai îmbracă în portul popular? 47. (F6) Cum se păstrează graiul strămoșesc în satul dumneavoastră? 48. (F7) Există obiceiuri mai deosebite la nunți, botezuri, înmormântări? Recomandarea de către subiect a unor posibili informatori. ANEXA 3 1. Vârsta încheierii studiilor în diferite țări europene Sursa datelor: EVS 1999 2. Itemii din EVS 1999 ce surprind noile modele familiale: v148 se referă la faptul că pentru a crește fericit un copil are nevoie de ambii
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
la acțiunea publică. Dar și de această dată întâlnim alte situații particulare, specifice. Ele pot fi definite, credem, astfel: 1) în locul refuzului tacit, retractil și prudent, apare refuzul explicit: de a semna, a colabora și, în destule cazuri, a deveni informator etc. Unii s-au neurastenizat, alții s-au sinucis sau au murit în condiții dubioase (Marcel Mihalaș, Marius Robescu, Virgil Mazilescu). Sunt adevărați eroi, aproape uitați, ai rezistenței literare române. Scriitorii în această situație și-au asumat riscul rezistenței declarate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
lume. Unul, perfect explicabil pentru generația care a făcut o lungă detenție, constă în supremația criteriului moral asupra celui ideologico politic. Mentalitate care face, între altele, ca ea să se preocupe, în primul rând, să spunem, doar de dosare și informatori și prea puțin sau deloc de sistemul care a făcut posibil fenomenul dosarelor și turnătoriilor. Cu alte cuvinte, revenind mereu asupra acestei idei esențiale, ne ocupăm doar de efecte și nu de cauze. Nu de colonelul X, care pensionar sau
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
posibil fenomenul dosarelor și turnătoriilor. Cu alte cuvinte, revenind mereu asupra acestei idei esențiale, ne ocupăm doar de efecte și nu de cauze. Nu de colonelul X, care pensionar sau nu se plimbă cu deplină dezinvoltură pe stradă, ci de informatorul recrutat prin teroare și constrângere. Culpabilizăm, de fapt, victimele în primul rând, și nu acțiunile brigadei teroriste împotriva populației de ostateci, atât de bine descrisă și de V. T. 19. în al doilea rând, opoziția are mereu de luptat cu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
literari, însă total indiferenți la criteriile exigente amintite. Un exemplu, în același sens, de rigorism când deviat, când ocultat, este și cel al... colaboratorilor. Logic ar fi ca întâi să fie condamnat, judecat, înfierat etc. sistemul, care a produs specia informatorilor și doar apoi instrumentele sale. Deci, întâi cauza și apoi efectele. Ei, bine, obsesia generală, adesea morbidă, cu aspecte evidente de patologie socială, este doar denunțarea informatorilor și nu a sistemului ideologic-politic-social, care l-a produs în proporții de masă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ca întâi să fie condamnat, judecat, înfierat etc. sistemul, care a produs specia informatorilor și doar apoi instrumentele sale. Deci, întâi cauza și apoi efectele. Ei, bine, obsesia generală, adesea morbidă, cu aspecte evidente de patologie socială, este doar denunțarea informatorilor și nu a sistemului ideologic-politic-social, care l-a produs în proporții de masă. Repulsia etic sentimentală trece, în acest caz, cu mult înaintea negării raționale și argumentat-ideologice a sistemului comunist. O astfel de reacție are, evident, o justificare profundă. Doar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Liberalii au avut în persoana profesorului N. Răutu un susținător vocal care polemiza, în paginile ziarului Democratul, cu alți intelectuali din zonă. Scriitorii își asumă adesea și rolul de publiciști. Barbu Lăzăreanu semnează articole pe teme literare în Știrea sau Informatorul. Viitorul activist comunist, Scarlat Callimachi, director al ziarului Clopotul, publica în presa locală studii de istorie ce investigau bisericile și monumentele din zonă, dar și jurnale ale călătorilor străini prin Țările Române. În ziarul pe care îl conducea, Callimachi lupta
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
România. În Bucovina, Leca Morariu colaborează în majoritatea publicațiilor cu articole pe teme socio-politice sau literare. Cadrele didactice completează adesea activitățile didactice cu publicistica. Profesorul de franceză de la Liceul Laurian, Ariton Iacobeanu, semnează articole la rubrica Contribuții culturale din cadrul ziarului Informatorul. Cele mai multe periodice dețin și o rubrică a ziaristelor destinată publicului feminin. În Craiu Nou, Natalia Pașa promovează sexul frumos ca motor al celor mai importante mișcări din istoria omenirii 99. În ziarul Știrea, la rubrica Însemnări, articolele pe teme culturale
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
al celor mai importante mișcări din istoria omenirii 99. În ziarul Știrea, la rubrica Însemnări, articolele pe teme culturale sunt semnate de Lucia Oprescu. O rubrică de "Însemnări feminine" apare și în cadrul ziarului Săptămâna, sub condeiul Dhaliei Nour, iar în Informatorul cititoarelor le era adresată rubrica "Colțul femeii", semnată de o anume Nadja. Alte categorii profesionale. Inginerii, economiștii, arhitecții sau înalții funcționari sunt concentrați în capitală sau în marile orașe, aceste profesii nefiind reprezentative pentru localitățile din provincie. Pentru exemplificare aș
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
publicat și o serie de studii de istorie medievală, dar și pagini de istorie a evreilor din România. 5. Emanoil Ciomac (1890-1962), poet, muzicolog, apropiat al muzicianului George Enescu, debutează cu cronici muzicale, devenind colaborator al presei locale, la Libertatea, Informatorul, Revista Moldovei, Clopotul etc. Ales membru al Societății Scriitorilor Români în 1921, Ciomac se remarcă prin proza din domeniul muzical, cu titluri precum: G. Enescu, Richard Wagner, Poeții armoniei, dar și cu traduceri din Electra, Spiridușul de Hofmannstahl, Faust de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în presa locală, fiind membru al comitetului de redacție la Revista Moldovei. Publică volumul de traduceri din Charles Nodier, Povestiri și nuvele, 1925. 32. George D. Râncu (1913-?), publicist, scriitor, animator al vieții culturale din Dorohoi. Este director al ziarului Informatorul Dorohoiului (1931-1937), președinte al Societății culturale George Enescu și editor al revistei literare Însemnări. Publică în 1935 volumul în proză Imagini triste și Un om: Panait Istrati, f. a. 33. Ion Sângiorgiu (1893-1950), poet, publicist, absolvent al Liceului Laurian, cu doctorat
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
o scurtă experiență de utemist, care îl dezgustă curând, închiderea tatălui în colonia penitenciară din Periprava, detaliile unei cariere apatice de inginer constructor, câteva amoruri, începuturile carierei literare. Securitatea este un personaj vizibil prin apendicele sale: un prieten apropiat devine informator și îl ține la curent pe „obiectiv”, adică pe scriitor, cu mersul turnătoriilor. Urmează plecarea în Europa și după aceea în SUA - o plecare parțială, întrucât M. rămâne scriitor român, limba română fiind o „casă a melcului”. A doua întoarcere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
nu mai puține Ă și fiți pregătit să le puneți la dispoziție. 2. Asigurați-vă că fiecare Înțelege faptul că este, În cele din urmă, responsabil pentru informațiile pe care le introduce În sistem. Aflați care sunt „cei mai activi informatori” și spuneți-le că sunt răspunzători pentru validitatea datelor „comunicate”. 3. Înțelegeți că informațiile „introduse” În rețea sunt deseori distorsionate de emoțiile angajaților nemulțumiți. Atunci când descoperiți informații false, clarificați situația imediat. 4. Anticipați perioadele de activitate intensă, asociate de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
voci care atunci au solicitat reformarea, nu abolirea sistemului, (fapt lipsit de ambiguitate, după cum o atestă și mărturia lui Lupșiasca), nu se poate nega, în ansamblu, fondul anti-sistemic al manifestațiilor. Adunarea studențească a fost împânzită, așa cum era de așteptat, cu informatori. Au fost de asemenea prezenți, la insistențele studenților, decanii mai multor facultăți, Coriolan Drăgulescu, ministrul adjunct al Învățământului, dar și "doi membri ai C.C. al P.M.R"., Ilie Verdeț și Vasile Lupu, care s-au prezentat fără a fi chemați
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
regim". Pe cale de consecință, "latura educativă a muncii cu studenți" era, fapt inadmisibil, neglijată (DJTAN, fond Comitetul Regional PCR Banat, Dosar 20, f. 245). Analizând structura de "clasă" a cadrelor didactice care profesau în institutele de învățământ superior din Timișoara, informatorul ajungea la următoarea concluzie: "Din cei 735 profesori, conferențiari și asistenți de la toate institutele 73 sunt de origine exploatatori (sic!), 401 funcționari, 189 țărani muncitori și mici meseriași și numai 72 au origine muncitorească". În plus, mulți dintre aceștia, fapt
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
persoana tov. Gheorghiu-Dej, deși vedeam lipsuri în munca și personalitatea sa" (Tudor, Cătănuș: 2001, 57-69). Surprinzător, o critică moderată a prestației politice dejiste este exprimată și de către Emil Bodnăraș, unul dintre cei mai influenți membri ai Biroului Politic și totodată informator al Moscovei, deși fidelitatea sa a înclinat în cele din urmă de partea lui Dej. Acesta susținea că, atât în presă cât și în lucrările științifice, prim-secretarului PMR i se atribuia ritualic un rol hipertrofiat în cadrul multor evenimente, ajungându
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]