8,706 matches
-
pe care statele slabe din punct de vedere militar nu le pot face. Republică Popular) Chinez) nu poate s) rezolve problemele ce țin de guvernare, din unele ț)ri latino-americane, mai mult decât ar putea-o face Statele Unite, în Asia de Sud-Est. Ins) Statele Unite pot interveni cu o mare fort) militar) în p)rți îndep)rtate ale lumii, concomitent cu exercitarea unei descuraj)ri efective, la adresa escalad)rii. Astfel de acțiuni dep)șesc capabilit)țile tuturor statelor, nu ins) și pe ale celor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
face Statele Unite, în Asia de Sud-Est. Ins) Statele Unite pot interveni cu o mare fort) militar) în p)rți îndep)rtate ale lumii, concomitent cu exercitarea unei descuraj)ri efective, la adresa escalad)rii. Astfel de acțiuni dep)șesc capabilit)țile tuturor statelor, nu ins) și pe ale celor mai puternice. Diferențele de fort) realmente conteaz), chiar dac) nu și în cazul oric)rui obiectiv imaginabil. Deducerea sl)biciunii celor puternici din aceast) propoziție restrictiv) ar însemna o greșit) întrebuințare a cuvintelor. S-ar putea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
plan internațional. Victoria nu ar fi transformat lumea într-una a hegemoniei americane. Înfrângerea nu ar fi transformat lumea într-una a hegemoniei rusești. Indiferent de rezultat, duopolul americano-rusesc se menținea. Puterea militar) nu mai aduce cu sine controlul politic, ins), în acest caz, nu l-a adus niciodat). Cucerirea și guvernarea sunt procese diferite. Totuși, înalții oficiali, ca și teoreticienii, conchid, din mai vechea dificultate de a utiliza în mod efectiv forță, c) această a devenit de-acum dep)sit
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
este, în acest caz, m)surat) în funcție de capacitatea de a determina că oamenii s) fac) ceea ce altcineva ar vrea ca ei s) fac), ceea ce altfel ei n-ar fi f)cut (cf. Dahl 1957). Aceast) definiție poate servi anumitor scopuri, ins) se potrivește cu greu cerințelor politicii. A defini ,,puterea” drept ,,cauz)” înseamn) a se confundă procesul cu rezultatul. A identifica puterea cu controlul înseamn) a afirma c) doar puterea este necesar), pentru a-ți impune voința. Acest lucru este în
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Schnore au definit puterea în termeni ecologici, ca pe ,,capacitatea unui ansamblu de activit)ți și habitate de a stabili condițiile în care trebuie s) funcționeze celelalte” (1959, p. 139). P)rțile dependente au un anume efect asupra celor independente, ins) cele din urm) au un mai mare efect asupra primelor. Cei slabi tr)iesc în pericol. Președintele companiei Chrysler, John Riccardo, remarcă: ,,Suntem nevoiți s) lu)m decizii bune. Cu cât ești mai mic, cu atat mai mult trebuie s
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
înseamn) nimic pentru dumneavoastr). Ce înseamn) pierderea Vietnamului de Sud, dac) privim la harta lumii? Doar un punct. Pierderea Vietnamului de Sud v) poate fi chiar benefic). Ar putea fi benefic) în privința îngr)dirii Chinei, benefic) pentru strategia dumneavoastr) mondial). Ins) un vietnamez neînsemnat nu se joac) cu o harț) strategic) a lumii. Pentru noi, nu este vorba despre o chestiune de alegere între Moscova și Peking. Este o chestiune de alegere între viat) și moarte” (citat în Stoessinger 1976, p.
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
noi de suferit. Uneori se f)cea aluzie la faptul c), din acest motiv, Statele Unite erau mai prompt de acord cu acțiunile OPEC. În trecut, existând numeroase puteri aflate în competiție, s-ar fi putut da crezare afirmațiilor tendențioase, nu ins) și acum. Într-un sistem autosuficient, atunci când echilibrul între marile puteri este stabil, si cand distribuția capabilit)ților naționale este serios dezechilibrat), preocuparea pentru câștigurile absolute poate lua locul îngrijor)rilor cu privire la cele relative. Cei care sunt în mod nejustificat
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
aștepte că statele s)-si adapteze relațiile prin intermediul politicilor lor independente, în lipsa r)zboiului, care s) serveasc) drept mijloc de reglementare? Aceasta ar însemna s) se cear) mai mult din partea sistemelor internațional-politice, decât se așteapt) din partea economiei sau politicii interne. Ins), descriind aștept)rile în acest fel, este automat presupus în mod implicit c) r)zboiul și riscul de r)zboi sunt mai dureros de suportat decât costurile construirii și susținerii sistemelor de management, si c) funcțiile manageriale sunt, în acest
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
dificil). Pe plan internațional, tirania micilor decizii nu este dep)sit), iar bunurile colective nu sunt furnizate în mod adecvat. S) însemne această c) nu se întreprinde nici un efort internațional? Cu sigurant), se face mai puțin peste granit) decât acas), ins) mai puțin nu înseamn) c) nimic. Ceea ce se face, si cum anume, variaz) odat) cu num)rul de mari puteri din sistem. ,,Cu cât mai multe, cu atat mai bine”, este concluzia la care au ajuns cei mai multi cercet)tori; adic
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
statelor, decat asupra relațiilor dintre ele? Un exemplu invocat de Baumol este sugestiv, cu toate c) omite factorul dimensiune (1952, pp. 90-91). S) presupunem c) niște fermieri speriați de secet) ar fi capabili s) produc) ploaia, angajând pe cineva s) ,,ins)mânțeze” norii*. Ei ar potoli secetă, atât pentru ei, cât și pentru fermierii vecini, care ar putea refuza s)-și aduc) contribuția la costuri, de vreme ce oricum vor avea de câștigat. Producerea ploii este un bun colectiv. Cei câțiva fermieri care
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
nu putem instaură dreptatea pe tot cuprinsul lumii. Nu-i putem asigura liniștea intern), sau contribui la ap)rărea să comun), sau promova bun)starea să general), sau promova binecuvânt)rile libert)ții, pentru noi înșine sau pentru posteritatea noastr). Ins) uniți cu alte națiuni libere, le putem face pe toate, sau chiar mai mult ... Putem pune în mișcare o putere menit) s) descurajeze, suficient de puternic) pentru a preîntâmpina orice agresiune și, în ultim) instant), putem contribui la crearea unei
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
politicii sale” (1966, p. 256). În mod mai simplu, presedintele Johnson descria obiectivul puterii militare americane ca fiind acela de ,,a pune cap)ț conflictului” (4 iunie 1964). Niciodat) liderii unei națiuni nu au exprimat ambiții mai exagerate, aceasta însemnând ins) și c) niciodat), în istoria modern), o mare putere nu s-a bucurat într-o m)sur) atât de mare de un avans economic și tehnologic, asupra unicei mari puteri care a r)mas în curs). Un imperiu atlantic este
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
dreptatea nu poate fi obiectiv definit), tentația unei națiuni puternice este de a pretinde c) soluția pe care caut) ea s-o impun) este una just). Pericolele aduse de sl)biciune sunt corelate cu tentațiile puterii. Și cum r)mane ins) cu speranță american), c) sarcinile sale globale ar putea fi împ)rt)site în cadrul unui cerc mai larg, odat) ce un stat vest-european ar deveni a treia mare putere? Cu toate c) mulți americani au sperat într-o Europ) Unit
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Statele Unite nu trebuie s)-și fac) prea multe griji legate de mișc)rile hazardate, sau de evenimentele nedorite, care ar putea veni din partea statelor slabe. Cu privire la implicațiile pe care le presupune o mare putere, oriunde s-ar manifestă ea, trebuie ins) s) ne manifest)m preocuparea. Principalele neajunsuri ale unei mari puteri, atunci când nu sunt autoinduse, iau naștere ca urmare a efectelor politicilor urmate de alte mari puteri, fie c) aceste efecte sunt sau nu intenționate. Aceast) idee sugereaz) c) o
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
sau nu intenționate. Aceast) idee sugereaz) c) o Europ) Unit) ar crea nepl)ceri. Henry Kissinger a remarcat acest lucru. Ambivalenta predomin) în lucrarea să, Troubled Partnership, o carte despre NATO. Unit), Europa ar fi un bastion împotriva Uniunii Sovietice, ins) liderului alianței i-ar veni mai usor s) trateze cu o Europ) a statelor separate. Ambivalenta de care a dat dovad) ar putea explica de ce, în calitate de secretar de stat, propunea o nou) ,,Cart)” pentru Europa, f)r) că el însuși
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în calitate de secretar de stat, propunea o nou) ,,Cart)” pentru Europa, f)r) că el însuși s) înscrie ceva în ea. El a f)cut, totuși, aceast) remarc): ,,Noi știam c) o Europ) Unit) ar putea fi un partener mai independent. Ins) am presupus, poate într-un mod prea necritic, c) interesele noastre comune vor fi asigurate în virtutea lungii noastre istorii în privința cooper)rii” (24 aprilie 1973). Asumpția este neîntemeiat). Apariția unei Europe Unite ar orienta structura politicii internaționale dinspre bic)tre
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
este neîntemeiat). Apariția unei Europe Unite ar orienta structura politicii internaționale dinspre bic)tre tripolaritate. Din motive ce țin de tradiție, de compatibilitate politic), si de preferinț) ideologic), o nou) Europ) ar putea, foarte bine, s) vireze c)tre vest; ins) noi stim c) tr)s)turile interne și preferințele națiunilor nu furnizeaz) suficiente temeiuri pentru a prezice comportamentul. O Europ) recent unit) și Uniunea Sovietic) ar putea reprezenta cele mai slabe dintre cele trei mari puteri. În sistemele de auto-ajutorare
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
proiecta și influența dezvoltarea unei noi ordini internaționale” (10 ianuarie 1977, p. 2). Această amintește de aspirația pe care America a întreținut-o f)r) încetare, din perioada mandatului prezidențial al lui Woodrow Wilson încoace, aspirația de a reordona lumea; ins) nu este vorba de aceasta. Kissinger nu concepea ordinea mondial) în termeni structurali precis definiți, ci se gândea mai degrab) la sarcina de a modela, de-a lungul anilor, relații organizate și pașnice între principalele p)rți ale lumii. Această
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
confundat) cu disoluția să. La mijlocul anilor 1970, declinul competiției hegemonice, într-o er) a destinderii, precum și proeminenta a relațiilor dintre nord și sud i-au determinat pe mulți s) cread) c) lumea nu mai putea fi definit) în termeni bipolari. Ins) declinul competiției americano-ruse și importanța crescut) a problemelor lumii a treia nu implic) sfârșitul bipolarit)ții. Comportamentul american și rusesc s-a modificat, întrucâtva, de-a lungul timpului, ins) este vorba de o modificare în direcția în care se așteapt
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cread) c) lumea nu mai putea fi definit) în termeni bipolari. Ins) declinul competiției americano-ruse și importanța crescut) a problemelor lumii a treia nu implic) sfârșitul bipolarit)ții. Comportamentul american și rusesc s-a modificat, întrucâtva, de-a lungul timpului, ins) este vorba de o modificare în direcția în care se așteapt) că ele s) se îndrepte, atât timp cât lumea r)mane bipolar) (cf. capitolul 8, partea a III-a). III Existând doar dou) mari puteri, ne putem aștepta că ambele s
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
rii p)cii generale și a ajutor)rii altora în a-și rezolva problemele ce țin de securitate? Pe plan național, managementul este asigurat, din punct de vedere instituțional. Pe plan internațional, nu. Sarcinile manageriale sunt îndeplinite în ambele domenii, ins) în moduri remarcabil de diferite. Aceast) diferenț), structural generat), d) naștere posibilit)ții că managementul afacerilor internaționale s) fie subapreciat în mod nejustificat. Domeniul intern este privit ca fiind domeniul anticip)rilor ordonate, în care guvernele controleaz) actele cet)țenilor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
care guvernele controleaz) actele cet)țenilor, oferind recompense și impunând sancțiuni, emițând legi și creând reglement)ri. Problemele interne sunt cuprinse în aria controlului de stat; nu și problemele ce țin de politică extern). Enunțul pare a fi un truism, ins) aceast) calitate îi dispare, dac) se accentueaz) mai degrab) asupra controlului, decat asupra ariei. Ce a fost mai dificil - moderarea și ținerea sub control a comportamentul Rusiei, în cazul Berlinului și al Cubei, sau, în ceea ce privește teritoriul Statelor Unite, determinarea persoanelor de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
unele pe altele, în calitate de persoane egale, înfruntarea delincventei juvenile, asigurarea adeziunii unor sindicate divizate fâț) de protocoalele salariale, sau ținerea sub control a mulțimilor violente și prevenirea revoltelor în marile orașe? Problemele de management din cadrul celor dou) domenii sunt diferite, ins) nu în mod invariabil mai dificile în unul, decât în cel)lalt. Deoarece pan) și cele mai puternice națiuni nici nu controleaz) absolut totul, și nici nu-i influențeaz) pe toți în direcția propriilor lor interese, este lesne, desi greșit
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
8). Avea dreptate. Cu sigurant), noi nu ne-am luptat pentru a obtine profit, sau din necesitate. Statele, și în special cele mari, nu acționeaz) doar de dragul propriului lor interes. Ele acționeaz), de asemenea, si pentru binele comun al omenirii. Ins) binele comun este definit de c)tre fiecare dintre ele pentru noi toți, definițiile intrând în conflict. Ne-am putea teme mai mult de aroganța purt)torilor de sarcini globale, decât de egoismul celor care sunt orientați c)tre propriile
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
lumin) defavorabil) rolul util pe care Statele Unite l-au jucat, si conținu) s)-l joace, în Asia de Nord-Est, în Europa, în Orientul Mijlociu, sau în alte locuri. Așa cum au repetat suficient de des oficialii americani, noi nu suntem jandarmul lumii. Ins), din p)câte, în termenii președintelui Johnson, ,,nu exist) nimeni altcineva care s)-si poat) asumă o asemenea misiune” (5 mai, 1965, p. 18). Enunțul care afirm) ,,c) Statele Unite nu pot fi jandarmul lumii”, așa cum a remarcat ulterior Kissinger, ,,exprim
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]