4,420 matches
-
ce-și mângâie îmbietor propriul trup, prin surâsurile arcuite din senin de buzele lor pline de abnegație... îngăduind viitoare plăceri interzise...); nu am reușit să răspund nici măcar la cele pe care mi le pun eu singur, în ultimul timp, cu insistență, cu exasperare... că, uite!, se duce naibii viața... și ce mă-sa am făcut? Cred că atunci când scrii versuri, când zburzi printre cuvinte, când te joci periculos de ușor cu ele, le mângâi, le pipăi, le miroși, le auzi în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
cenzurau cultura (Leonte Răutualias Lev Oigenstein), ca să nu mai vorbim de orientarea ideologică a culturii (losif Chișinevschi - alias losif Roitman) și mulți alții ca ei. Sub acest aspect protocronismul anilor 70 ai secolului trecut, pe care-l dezavuează cu atâta insistență autorii cărții, a avut tocmai darul (mult prea târziu din păcate) de a readuce la locul lor simbolurile culturii și științei noastre, reținând din operele lor ceea ce este important și constructiv. Așa s-a întâmplat și cu Paulescu. Așa că „Actualitatea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și propovăduiam că un cercetător poate munci în liniște deplină, căci eram convins că data publicațiilor sale îl punea la adăpost de orice nedreptate. Din nefericire, azi sunt silit să mărturisesc că m-am înșelat cu desăvârșire. Cer deci cu insistență să fie creat un tribunal internațional imparțial, care să judece fraudele științifice, după cum este unul care luptă contra fraudelor literare’’ scria cu mâhnire, amărăciune și revoltă Paulescu. Pentru Philippe Decourt, de exemplu, revolta manifestată public până la a se adresa Comitetului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
o manieră dureroasă. Dacă creștinismul pune la baza sa caritatea (iubirea dintre oameni), ideologia proletarocomunistă pune la bază lupta de clasă, prin urmare ura, intoleranța și războiul. Din nefericire nici perceptele democratice și nici drepturile omului, clamate astăzi cu atâta insistență în democrațiile moderne, nu satisfac acest deziderat, pentru că aruncă ființa umană spre individualism, egoism și izolare, nicidecum spre comunicare, comuniune și înțelegere ce caracterizează caritatea creștină. Dar cu siguranță cea mai importantă latură comportamentală a preoțimii este aceea de a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
aceștia să-l lase să cadă. Năstase se agață, cere armistițiu politic până trece gripa aviară. La partid, e amenințat cu un congres extraordinar care să-i tragă scaunul de președinte executiv și aici s a umplut paharul. Cu toate insistențele lui Geoană, Năstase refuză să facă pasul înapoi din lumina reflectoarelor. Vasile Dâncu, cititorul PSD-ului în sondaje, zice că asta cauzează partidului, care nu poate focaliza atenția publică pe noul vector de imagine, Mircea Geoană, omul cu cea mai
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
modalitatea, frecvența și corectitudinea demonstrațiilor și explicațiilor; modalitatea de respectare a principiilor didactice; densitatea în lecția de educație fizică și sport; frecvența intervenției în corectarea greșelilor, modalitățile de realizare a acestora; preocuparea pentru individualizarea pregătirii în funcție de predispozițiile și motivațiile elevilor; insistența pe realizarea caracterului educativ al lecției ; integrarea elementelor noi învățate între cale asimilate anterior; nivelul îndeplinirii obiectivelor operaționale și preocuparea pentru acestea; observația și intervenția în realizarea situațiilor inedite; calitățile pedagogice etalate de student; capacitatea de evaluare a activității elevilor
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
imagine politică a unui candidat sau ca imagini colective, prin înțelegerea unei comunități de opinii sau de interese. Paralel cu efectul de agendă, efectul de amorsare 58 descrie procesul de influențare pornind de la criteriile întrebuințate de guvernați pentru evaluarea guvernanților. Insistența asupra unor probleme, teme sau mize, prezente în pătura mediatică actuală, ar incita auditoriul la evaluarea actanților politici din perspectiva capacității respective a acestora de a le întreține și de a le regla. Mult mai cunoscute sînt efectele sondajelor de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Micu Moisa și dr. Cîmpeanu Natalia care în două zile pe săptămână făceau consultații și la Vatra. D-nul asistent Poraicu se deplasa pe la casele oamenilor indiferent de condițiile atmosferice existente. în sat existau mulți bolnavi cronici, netransportabili și în urma insistențelor acestuia, conducerea CAP a repartizat un atelaj (căruță cu cai) pentru a fi de serviciu la punctul sanitar (transportul bolnavilor și a asistentului în sat). Văzând grija manifestată față de om, cetățenii au venit cu fel de fel de propuneri: să
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cotunele: Concești, Lupeni, Bașeu și Alba putem deduce ușor că prima biserică a existat în acest sat vechi, cu oameni hotărâți și demni, stabili în credința creștin-ortodoxă și în care alte culte nu și-au prea găsit loc, indiferent de insistențele cu care au acționat și acționează și în prezent. Ideea de mai sus, trebuie susținută și de faptul că moșia Hudeștii-Mari a aparținut pe la 1600 boierilor din familia Movileștilor, oameni cu mare credință în Dumnezeu și care au ridicat la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ocupat de reparații la biserică, biserica fiind bine gospodărită și bine întreținută. Era apropiat de școală și de copii, în general. A contribuit și la construcția noului local al Căminului Cultural din satul Vatra. După moartea sa, a venit la insistențele sătenilor preotul Cristian Gavril de prin părțile Bucovinei. Era un preot cu mare dragoste de Dumnezeu și de oameni. Avea o mare simpatie față de tineri și era optimist. ținea la oamenii necăjiți din sat și când pleca la Conferință la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
1998-2008) spitalul a fost inclus într-un program al Băncii Mondiale care asista financiar consolidarea unor instituții medicale și era coordonat de Primăria sectorului 1 - programul a putut fi accesat pentru că spitalul avea făcută o expertiză de rezistență, iar prin insistența directoarei, atât Primăria cât și reprezentanții Băncii Mondiale au fost de acord ca lucrările de consolidare să fie extinse cu lucrări de modernizare a spațiilor interioare - recompartimentări, extinderea spațiilor medicale la mansardă, reorganizarea circuitelor medicale, modernizarea sălilor de operații și
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
a treia încercare. Atunci Profesorul îl întreabă iritat: ”Ce vrei, măi ?” ” Domnule Profesor, am nevoie de o notă mai mare pentru bursă.” ”Așa spune, măi băiete” și îi trece în carnet nota șapte, fără a-l mai examina. Cu siguranță, insistența colegului meu de a fi reexaminat a fost pentru Profesor cea mai bună dovadă că acesta se pregătise temeinic. Spiritul critic, spiritul de dreptate, cerința ca fiecare să-și facă treaba corect, dârzenia cu care își apăra ideile, ironia fină
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
trecut la realizare: întocmirea referatelor și construirea unor dispozitive experimentale cu ajutorul atelierului didactic. Eram în plină perioadă de desfășurare a așa-numitei activități de „autodotare“ a laboratoarelor. Aveam la dispoziție aproape un semestru plus vacanța de vară. Profesorul urmărea cu insistență modul în care înaintam în realizarea laboratorului. La un moment dat, de câte ori mă întâlnea, oriunde mă aflam, mă întreba despre laborator. Acest fapt nu era foarte comod pentru mine, încât am ripostat spunându-i: „Domnule Profesor, vă rog să nu
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
în favoarea noastră, toate articolele în folosul nostru înscrise de ea în tratatele cu turcii, n-au avut de scop decât mărirea influenței și puterii sale în Principate, slăbirea legăturilor acestora cu Poarta. Încercările Rusiei rămaseră de altminteri platonice, însăși repetarea insistențelor, în acest scop, în tratate, pentru ca acele clauze să fie aplicate, ar ajunge spre a ne dovedi că ele fuseseră puse mai cu seamă pentru a orbi pe locuitorii Principatelor, a mări în ochii lor vaza Rusiei și a da
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de Rusia în tratatele ei cu Turcia, totuși, consulul rusesc nici gândea să adreseze vreo observație lui Ipsilanti. Acesta era doar omul de încredere al Rusiei. Tocmai în august 1806, Poarta, pusă la curent cu planurile dușmănești ale Rusiei, în urma insistenței personale a lui Napoleon, destitui pe Ipsilanti și pe Moruzi, înlocuindu-i prin Alexandru Suțu în Țara Românească și Scarlat Calimahi în Moldova, care amândoi treceau drept partizani ai Franței. Ipsilanti, aflând depunerea lui în chip particular, nu așteptă vestea
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
suprime Obșteștile Adunări; rapoartele consulilor francezi vorbesc în repetate rânduri de această intenție a Cabinetului de la Petersburg. Evenimentele de la 1848 îi dădură un prilej binevenit pentru a-și aduce la îndeplinire planul de mult dezmierdat. Poarta cedă cu ușurință la insistențele lor în această privință. Prin convenția încheiată la Balta Liman, la 1849, ambele Curți, Suzerană și Ocrotitoare, hotărâră ca, făcându-se iarăși derogație la stipulațiile Regulamentului Organic: 1. Să se numească (depunerea lui Mihai Sturdza fiind lucru hotărât), din nou
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
având la bază pluripartidismul, normele și idealurile statului de drept. Pentru români, inclusiv pentru gorjeni, sistemul patronat de el oferea totuși iluzia a ceva mai bun și mai aproape de ce au trăit înainte de 1945. Din nefericire o propagandă incorectă și insistența i-a îndepărtat de cunoașterea profundă a faptelor, chiar dacă destinul îi plasase într-o zonă favorabilă. Granițele „războiului rece” nu se lăsau așa de ușor doborâte... Târgu-Jiu, decembrie 2013 prof. dr. Gheorghe Nichifor CAPITOLUL I Câte ceva despre Iugoslavia „pretitoistă” Teritoriul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
pentru a discuta despre evoluția evenimentelor recente. Stenograma ilustrează că șefii de stat au făcut o informare reciprocă privind pozițiile adoptate, măsurile pe care le aveau în vedere și perspectivele unei colaborări militare în cazul unei invazii sovietice. Vom reține insistența lui Tito ce atrăgea atenția asupra necesității unei maxime prudente din partea liderului român, pentru a nu oferi pretext intervenției militare a Tratatului de la Varșovia. De asemenea, conducătorul iugoslav formulă mai multe condiții ce trebuiau avute în vedere în cazul unei
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
la Vila Albă, de pe Insulă Brioni, una din reședințele lui Tito, urmând a fi preluat de aici pe un diapozitiv. Au urmat mai multe încercări nereușite ale secretariatului președinției iugoslave de a răspunde solicitărilor părții române, pentru că în final la insistențele specialistului român să i se înlăture râma. Cu stupoare s-a constatat că „era împănata cu microreceptoare”, Tito fiind șpionat chiar de șeful Securității, Al. Rankovici. În mai 1970 a văzut lumina tiparului lucrarea „I. Andreescu. Artistul în epoca”, un
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ș.a.m.d. În acest sens, existența prezervativului reprezintă un atentat la ordinea cultural instituită. Acceptarea lui se va produce doar atunci cînd cultura va fi "pusă la zid", obligată să se modifice. La fel, demilitarizarea penitenciarelor, recent produsă la insistențele forurilor europene, a transformat doar formal niște vechi milițieni în funcționari publici. Ea a fost acceptată deoarece nu a produs o violare brutală a ordinii culturale existente sau a "anterior constituitului"19. În realitate, comportamentele și relațiile nu s-au
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
imense, în care dorm și peste 80 de indivizi, în paturi suprapuse pe 3 nivele și în multe cazuri cîte 2 sau 3 inși într-un singur pat. O gaură în podea servește drept toaletă, condițiile igienico-sanitare fiind rudimentare. La insistența forurilor internaționale, unele celule au fost compartimentate și reamenajate pentru a permite construcția unei toalete. Darea în folosință a primei închisori post decembriste în 1997 la București-Rahova a stîrnit ample discuții deoarece celulele au fost construite de la început pentru un
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
toți vinovații cîți au găsit dumnealui închiși la pușcăria Craiovei și pentru cîți se vor fi trimis și vor fi închiși de cînd au venit Măria sa, să trimită extractu cu arătarea de cîndu sînt închiși și vinovăția lor"250. La insistențele lui John Howard, marele filantrop englez care a vizitat în 1780 închisorile românești din București și Iași în turneul lui prin cele mai importante case de detenție din Europa și Turcia 251, Mihai Șuțu a hotărît ca arestații să poată
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
p. 76. 105 S-a ajuns pînă într-acolo încît cercetătorii interesați să studieze fenomenele penitenciare trebuie să dea mită ca să obțină dreptul de a vizita anumite penitenciare (în altele accesul fiindu-le interzis, cum ar fi Jilava), cerîndu-li-se cu insistență să-și schimbe tema, în cazul în care aceasta ar deranja autoritățile din DGP. Cercetătorii sînt verificați și trebuie să manifeste multă bunăvoință și admirație față de politica aplicată de conducerea administrației, pentru a li se permite accesul la documente și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
condenscendența față de bătrâni era sacră, pe când acum buna-cuviință a devenit anacronică. De la susținerea acestei păreri nu făcea excepție, desigur, nici domnul A, pensionar, fost învățător într-un minuscul sat, o localitate cunoscută pe o rază de trei kilometri, devenit la insistențele soției sale orășean "sadea". Lucra toată ziulica cu asiduitate peticul de pământ din fața blocului în care-și ducea, încununată de succes, existența de fost "profesor" (așa i se adresa cu respect frizerul la care se tundea lunar să aibă un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
de nepăsare ca în fața unor evenimente independente de viața sa ce s-au petrecut într-o altă lume, în alte locuri și timpuri. Tot ce-și amintea și-i frământa mintea uneori, era hotărârea nechibzuită pe care o luase la insistențele mătușii sale de a-și schimba numele, deși la început i se păru o experiență interesantă, amuzantă chiar prin ineditul ei. Într-adevăr, surprizele n-au încetat să apară, iar colegii de facultate îl priveau cu interes, nedumeriți totuși, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]