4,097 matches
-
original, de valoare si eficiență științifică și social-utilă, ca rezultat al influențelor și relațiilor factorilor subiectivi si obiectivi - a posibilităților (și calităților) persoanei și a condițiilor ambientale ale mediului socio cultural. Ea poate fi considerată și ca aptitudine, dispoziție a intelectului de a elabora idei, teorii, modele noi originale. Gândirea ca fiind facultatea superioară a creierului omenesc care reflectă În mod generalizat realitatea obiectivă prin noțiuni, judecăți, teorii etc. este o capacitate de prim ordin a personalității - există ca gândire Creativitate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cei mai apți pentru gândirea divergentă - combinativ - creativă dar că rezultatele la Învățătură sunt comparabile, cu toate că elevii convergenți fiind mai comozi pentru profesori, sunt mai bine apreciați. Creativitatea, În afară de faptul că este o capacitate și aptitudine (dispoziție) a personalității, a intelectului, este În același timp, un produs și un proces. Este un produs pentru că se dobândește ca realitate de a realiza ceva nou (idee, teorie, model, metodă, tehnologie etc.) prin activitate, prin experiență, necesitând foarte multă muncă. George-Ștefan COMAN 33 În ce privește
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cu datele practice ale locului de muncă. Există o gamă variată de metode și procedee de stimulare a creativității În colectiv a angajaților din serviciile funcționale cu caracter tehnico-operativ, pe grupe de specialități și individual bazate pe structura Guilford a intelectului. Guilford scoate În evidență faptul că cel mai important grup de factori creativi este sintetizat În gândirea divergentă, caracterizată prin fluență, flexibilitate și originalitate. Gândirea divergentă asigură producerea dintr-un grup de informații date nu a unui răspuns unic ci
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sub aspectul gândirii convergente - comprehensiv reproductive nu se corelează cu cei mai apți pentru gândirea divergenta - combinativ - creativă dar că rezultatele la Învățătură sunt comparabile, cu toate că elevii convergenți fiind mai comozi pentru profesori, sunt mai bine apreciate. Structura complexa a intelectului l-a determinat pe psihologul american Joy Paul Guilford (1897 - 1987), apelând la un model 79 Criste Lidia, Managementul unităților de Învățământ (teză de doctorat), București, ASE, 2004. Creativitate și progres tehnic 94 logic si folosind analiza vectorială, să elaboreze
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
pe psihologul american Joy Paul Guilford (1897 - 1987), apelând la un model 79 Criste Lidia, Managementul unităților de Învățământ (teză de doctorat), București, ASE, 2004. Creativitate și progres tehnic 94 logic si folosind analiza vectorială, să elaboreze matricea spațială a intelectului 80. Fig.3.3. Matricea morfologica Guilford a intelectului uman Clasificând conținutul intelectului după trei criterii principale - operație, produs și conținut obține trei ansambluri formative figura 3.3. I. După operație: 1. - cunoașterea (descoperirea, recunoașterea sau Înțelegerea informației); 2. - memoria
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
la un model 79 Criste Lidia, Managementul unităților de Învățământ (teză de doctorat), București, ASE, 2004. Creativitate și progres tehnic 94 logic si folosind analiza vectorială, să elaboreze matricea spațială a intelectului 80. Fig.3.3. Matricea morfologica Guilford a intelectului uman Clasificând conținutul intelectului după trei criterii principale - operație, produs și conținut obține trei ansambluri formative figura 3.3. I. După operație: 1. - cunoașterea (descoperirea, recunoașterea sau Înțelegerea informației); 2. - memoria (reținerea, stocarea și apelul); 3. - producția divergentă (generarea unor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Criste Lidia, Managementul unităților de Învățământ (teză de doctorat), București, ASE, 2004. Creativitate și progres tehnic 94 logic si folosind analiza vectorială, să elaboreze matricea spațială a intelectului 80. Fig.3.3. Matricea morfologica Guilford a intelectului uman Clasificând conținutul intelectului după trei criterii principale - operație, produs și conținut obține trei ansambluri formative figura 3.3. I. După operație: 1. - cunoașterea (descoperirea, recunoașterea sau Înțelegerea informației); 2. - memoria (reținerea, stocarea și apelul); 3. - producția divergentă (generarea unor variante de informație pornind
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cu datele practice ale locului de muncă. Există o gamă variată de metode și procedee de stimulare a creativității În colectiv a angajaților din serviciile funcționale cu caracter tehnico-operativ, pe grupe de specialități și individual bazate pe structura Guilford a intelectului. Guilford scoate În evidență faptul că cel mai important grup de factori creativi este sintetizat În gândirea divergentă, caracterizată prin fluență, flexibilitate și originalitate. Gândirea divergentă asigură producerea dintr-un grup de informații date nu a unui răspuns unic ci
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sub aspectul gândirii convergente - comprehensiv reproductive nu se corelează cu cei mai apți pentru gândirea divergenta - combinativ - creativă dar că rezultatele la Învățătură sunt comparabile, cu toate că elevii convergenți fiind mai comozi pentru profesori, sunt mai bine apreciate. Structura complexa a intelectului l-a determinat pe psihologul american Joy Paul Guilford (1897 - 1987), apelând la un model 79 Criste Lidia, Managementul unităților de Învățământ (teză de doctorat), București, ASE, 2004. Creativitate și progres tehnic 94 logic si folosind analiza vectorială, să elaboreze
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
pe psihologul american Joy Paul Guilford (1897 - 1987), apelând la un model 79 Criste Lidia, Managementul unităților de Învățământ (teză de doctorat), București, ASE, 2004. Creativitate și progres tehnic 94 logic si folosind analiza vectorială, să elaboreze matricea spațială a intelectului 80. Fig.3.3. Matricea morfologica Guilford a intelectului uman Clasificând conținutul intelectului după trei criterii principale - operație, produs și conținut obține trei ansambluri formative figura 3.3. I. După operație: 1. - cunoașterea (descoperirea, recunoașterea sau Înțelegerea informației); 2. - memoria
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
la un model 79 Criste Lidia, Managementul unităților de Învățământ (teză de doctorat), București, ASE, 2004. Creativitate și progres tehnic 94 logic si folosind analiza vectorială, să elaboreze matricea spațială a intelectului 80. Fig.3.3. Matricea morfologica Guilford a intelectului uman Clasificând conținutul intelectului după trei criterii principale - operație, produs și conținut obține trei ansambluri formative figura 3.3. I. După operație: 1. - cunoașterea (descoperirea, recunoașterea sau Înțelegerea informației); 2. - memoria (reținerea, stocarea și apelul); 3. - producția divergentă (generarea unor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Criste Lidia, Managementul unităților de Învățământ (teză de doctorat), București, ASE, 2004. Creativitate și progres tehnic 94 logic si folosind analiza vectorială, să elaboreze matricea spațială a intelectului 80. Fig.3.3. Matricea morfologica Guilford a intelectului uman Clasificând conținutul intelectului după trei criterii principale - operație, produs și conținut obține trei ansambluri formative figura 3.3. I. După operație: 1. - cunoașterea (descoperirea, recunoașterea sau Înțelegerea informației); 2. - memoria (reținerea, stocarea și apelul); 3. - producția divergentă (generarea unor variante de informație pornind
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
1. - figural (concret sau amintite ca imagine percepută); 2. - simbolic (compus din semne); 3. - semantic (semnificativ-verbal); 4. - comportamental. Fiecare dintre cele 5 x 6 x 4 = 120 (combinații nerepetabile din cele trei ansamble formatoare (fiecare cubușor din paralelipipedul general al intelectului uman, reprezintă o anumita aptitudine intelectuală. Admițând că gândirea creatoare În ansamblu este În primul rând gândire divergentă; aptitudinile intelectuale - creatoare reprezentate de câte un cubușor (triasamblare) vor conține obligator În structură litera D. În acest sens, cubușorul D, T
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
aptitudinile intelectuale - creatoare reprezentate de câte un cubușor (triasamblare) vor conține obligator În structură litera D. În acest sens, cubușorul D, T (transformări) F (figural) reprezintă aptitudinea intelectuală denumită flexibilitate adaptivă a gândirii. Pe această bază, din matricea spațială a intelectului se poate separa matricea plană care cuprinde toate cubușoarele (aptitudinile intelectuale creative. Guilford arata că „În mod arbitrar, gândirea creativă este definită ca gândire divergentă, dar ar fi greșit să se spună că toate componentele gândirii creative se reduc la
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
1. - figural (concret sau amintite ca imagine percepută); 2. - simbolic (compus din semne); 3. - semantic (semnificativ-verbal); 4. - comportamental. Fiecare dintre cele 5 x 6 x 4 = 120 (combinații nerepetabile din cele trei ansamble formatoare (fiecare cubușor din paralelipipedul general al intelectului uman, reprezintă o anumita aptitudine intelectuală. Admițând că gândirea creatoare În ansamblu este În primul rând gândire divergentă; aptitudinile intelectuale - creatoare reprezentate de câte un cubușor (triasamblare) vor conține obligator În structură litera D. În acest sens, cubușorul D, T
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
aptitudinile intelectuale - creatoare reprezentate de câte un cubușor (triasamblare) vor conține obligator În structură litera D. În acest sens, cubușorul D, T (transformări) F (figural) reprezintă aptitudinea intelectuală denumită flexibilitate adaptivă a gândirii. Pe această bază, din matricea spațială a intelectului se poate separa matricea plană care cuprinde toate cubușoarele (aptitudinile intelectuale creative. Guilford arata că „În mod arbitrar, gândirea creativă este definită ca gândire divergentă, dar ar fi greșit să se spună că toate componentele gândirii creative se reduc la
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
prin prisma unor criterii, a mai multor variante ale aceleiași realizări etc. În cercetarea tehnico-științifică, dar și În alte domenii de creație, sunt utilizate numeroase metode de analiză criterială. Adoptarea unui număr firesc limitat de criterii este impusă de tendința intelectului uman de a simplifica realitatea. Criteriile selectate admit, mai totdeauna, o ordonare după gradul lor de contribuție la realizarea obiectivului; diferența valorică fiind o operație comună tuturor metodelor de analiză criterială. Dacă adoptarea unui număr relativ restrâns de criterii constituie
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
prin prisma unor criterii, a mai multor variante ale aceleiași realizări etc. În cercetarea tehnico-științifică, dar și În alte domenii de creație, sunt utilizate numeroase metode de analiză criterială. Adoptarea unui număr firesc limitat de criterii este impusă de tendința intelectului uman de a simplifica realitatea. Criteriile selectate admit, mai totdeauna, o ordonare după gradul lor de contribuție la realizarea obiectivului; diferența valorică fiind o operație comună tuturor metodelor de analiză criterială. Dacă adoptarea unui număr relativ restrâns de criterii constituie
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de complexe sonore stabile, asociate repetat cu același semnificat, îndeplinesc acest rol, orientând atenția și înlesnind operațiile gândirii: analiza, sinteza și abstractizarea. “Evoluția limbajului de-a lungul mileniilor a fost solidară cu dezvoltarea gândirii, în mare, categoriile limbajului corespund categoriilor intelectului. Substantivele indică în special substanțe, adjectivele și numeralele vizează peoprietăți, verbele se referă la fenomene și activități, iar prepozițiile și conjuncțiile desemnează relații. Totuși gramatica - logica vorbirii - nu e atât de strict cum e aceea a gândirii. Limba a evoluat
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
o dezvoltare fizică normală, pot procrea, dar din punct de vedere psihic prezintă o labilitate crescută manifestată în anumite situații prin violență (posedă putere fizică), stări depresiv-paranoice, un procent însemnat din aceste femei sunt întâlnite în instituțiile destinate deficienților de intelect. Frecvența anomaliei este relativ mare - 1,007%. * Bărbații XXYY. Au o dezvoltare fizică normală, predomină înalțimea mare, fiind în general sterili. Prezintă tulburări psihice de timpuriu, tolerează dificil frustrăriile, un număr impresionant de dedublari de personalitate corelate cu manifestări violente
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ei se dobândesc prin asemănarea cu bunătatea și înțelepciunea divină Arta existând în inteligența genială și considerată numai ca dar natural e, prin urmare, după chipul lui Dumnezeu. Același lucru îl spune și Toma de Aquino în următoarea propoziție: „Precum intelectul divin e principiul naturii, spiritul omenesc, care e chipul celui divin, e principiul artei”(Toma de Aquino: In polit.I.Prolog). După distincțiile aristotelic scolastice, care își trimit ecoul până în estetica lui Kant, arta nu aparține inteligenței speculative ca știința
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care au rămas clasice. Dar n-a căutat să facă din ea altă sfințenie, precum n-a făcut din geniu un monah. Pe când Berdiaev vede în genialitate voința pasionată spre o altă existență, Schopenhauer vede, dimpotrivă, o covârșitoare preponderență a intelectului asupra voinței, care, aceasta din urmă, e caracteristica omului comun. Voința, după filosoful german, e sâmburele egoismului individual, e puterea ce ține pe om în lume. Lipsa voinței în personalitatea genială e totuna cu dezinteresarea față de lucrurile lumii, sau lipsa
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lui, nefiind o chestiune de voință, nu e o renunțare la lume și deci nu e o virtute. Ea face parte, ca să zicem așa, din structura firească a geniului. Inadaptarea la viața practică în sens mărunt e compensată de aderența intelectului la lumea suparioară a ideilor eterne. Geniul e mare prin dezinteresarea și obiectivitatea spiritului. El e un vizionar. Nu voința către altă lume îl caracterizează, ci viziunea intelectuală a unei alte lumi. Și fără îndoială, Schopenhauer are mai multă dreptate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Geniul e mare prin dezinteresarea și obiectivitatea spiritului. El e un vizionar. Nu voința către altă lume îl caracterizează, ci viziunea intelectuală a unei alte lumi. Și fără îndoială, Schopenhauer are mai multă dreptate. Voința e proprie omului de acțiune. Intelectul pur sau viziunea intelectuală e proprie omului de contemplație. Geniul e vizionar, contemplativ, deci nu voința îl apropie de sfânt, ci contemplația. Făcând parte din această lume, vizionarul de geniu nu aderă la ea, fiindcă e absorbit în lumina superioară
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e în același gând și în același ritm cu noi, cu deosebirea terminologică și anume că același lucru pe care noi îl numim teologic, el îl numește filosofic. După convingerea noastră, aportul cel mai prețios al filosofiei lui e teoria intelectului ecstatic dezvoltată în volumul Eonul dogmatic, teorie ce se învecinește atât de mult cu cunoașterea mistică ortodoxă. Și de un preț nu mai mic este acea magistrală definiție a culturii ortodoxe în distincția ei fundamentală față de cea catolică și de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]