15,922 matches
-
sau, dimpotrivă, despre savorile simple ale mâncărurilor făcute din puțin. Intelectualii care au acceptat provocarea Ioanei Pârvulescu nu spun doar povești din bucătărie, ci povești de viață. Citind despre mâncăruri, aflăm indirect cum se trăia în interbelic în case de intelectuali sau de boieri, cum se descurcau, apoi, aceleași categorii sociale în anii ’50, în plină raționalizare, cum se trăia în mahalaua bucureșteană Pieptănari sau ce delicii culinare puteau oferi pădurile din jurul Brașovului. Intelectuali la cratiță este un fel de istorie
Povești cu savoare by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4704_a_6029]
-
se trăia în interbelic în case de intelectuali sau de boieri, cum se descurcau, apoi, aceleași categorii sociale în anii ’50, în plină raționalizare, cum se trăia în mahalaua bucureșteană Pieptănari sau ce delicii culinare puteau oferi pădurile din jurul Brașovului. Intelectuali la cratiță este un fel de istorie domestică a secolului XX în România, în nici un caz doar o colecție de rețete. Iată cum începe, de pildă, povestirea Adrianei Bittel: „Mamei, Alice, nu-i plăcea să gătească. Aprecia însă mâncărurile făcute
Povești cu savoare by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4704_a_6029]
-
scriitori contemporani, ba chiar mai mult, poți afla lucruri la care nu te-ai fi gândit și care de asemenea țin de cultură, spre exemplu, ce temperatură trebuie să aibă un vin chambré - temperatura camerei, desigur, dar nu orice cameră! Intelectuali la cratiță este, pur și simplu, o bucurie.
Povești cu savoare by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4704_a_6029]
-
Există miracole? Universul are un sfîrșit? Credința în Dumnezeu e contra spiritului științific? Și tot așa. Acestor interogații eterne autorul caută să le dea un răspuns de pe o poziție neutră. „Neutră” însemnînd aici acea stare de mijloc în care un intelectual ține într-o mînă știința, iar în cealaltă învățătura revelată, întorcînd aceeași problemă de pe o față pe alta, spre a da în final cîteva sugestii. Din echilibristica acestor argumente potrivnice se naște o carte de discretă apologetică religioasă, asta însemnînd
Erezia cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4707_a_6032]
-
Gheorghe Grigurcu Urmărind de ani buni scrisul literar suficient de întins al lui C.D. Zeletin, m-am întrebat care ar putea fi „fenomenul originar” al acestui autor. Deoarece d-sa e un impunător intelectual polivalent, pe de o parte medic și profesor universitar de biofizică, avînd în această direcție o operă științifică, iar pe de alta poet, prozator, istoriograf, memorialist și, nu în ultimul rînd, traducător din poezia italiană și franceză. Nu îmbinarea activităților
Sub scutul moralistului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4714_a_6039]
-
congenerii mei nu vor să și-o descopere, iar tinerii n-o bagă în seamă pentru că, prin vârstă, nu se simt implicați. Deși, nici acesta nu-i un semn bun. I-am sugerat Martei Petreu să scrie o carte despre intelectualii români și democrația, înainte de război. Nu în spirit compensator, însă complementar față de interesul, deocamdată exclusiv, pentru extremism. Și nu din perspectivă actuală, ci în contextul european de atunci. Nu știu cum am ieși, probabil nu grozav; totuși e bine să știm. Aș
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4715_a_6040]
-
Judt, o probează, poate, mai mult ca oricare alta. Textul nu păcătuiește nicio clipă prin patetism sau complezență, ba dimpotrivă: Hobsbawm se exprimă ocazional critic la adresa gândirii istoricului de origine britanică, fie ea manifestă în cărți, fie în prestația de intelectual public a acestuia. Iată unul dintre pasajele cele mai polemice: „Postura pe care a adoptat-o în secolul XXI nu a fost atât cea a unui istoric, cât mai degrabă a unui «intelectual public», un adversar strălucit al autoiluzionării, garnisit
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4721_a_6046]
-
manifestă în cărți, fie în prestația de intelectual public a acestuia. Iată unul dintre pasajele cele mai polemice: „Postura pe care a adoptat-o în secolul XXI nu a fost atât cea a unui istoric, cât mai degrabă a unui «intelectual public», un adversar strălucit al autoiluzionării, garnisit cu jargon intelectual, cu temperamentul aprins al unui polemist natural, un comentator critic independent și neînfricat al problemelor lumii. Părea original și radical mai ales din postura de apărător destul de ortodox al «lumii
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4721_a_6046]
-
veni personal să depună o coroană de flori, dar participarea la funeraliile poetului care a creat este problematică. Maestrul Păunescu a fost un adversar declarat al regimului Băsescu și a suferit, spun apropiații, din cauza hărțuielilor la care l-au supus ”intelectualii lui Băsescu”, cum sunt numiți ziariștii sau scriitorii portocalii. Așa zisa condamnare a comunismului a fost un alt motiv pentru care Băsescu ar fi huiduit de mulți dintre prietenii scriitorului. Deși un moment tragic cum este acesta ar putea duce
Băsescu va participa la funeraliile lui Adrian Păunescu? Mitingul de doliu, un posibil 21 decembrie 1989 () [Corola-journal/Journalistic/49568_a_50893]
-
a lansat programe de învățare a limbilor străine și a asigurat funcționarea efectivă a interpretariatului din instituțiile europene în 23 de limbi. Pe de altă parte, apelul Pentru o politică europeană în domeniul traducerii făcut în 2008 de mai mulți intelectuali europeni a fost urmat de intervenția expresă în acest sens a lui José Manuel Barroso, în 2009, cu prilejul conferinței Traducere literară și cultură, de la Comisia europeană. În acest context s-a născut proiectul PETRA, a cărui primă etapă a
Platforma Europeană pentru TRAducerea literară PETRA la Bruxelles by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4956_a_6281]
-
Cosmin Ciotloș Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930 și 1950 București, Editura Humanitas, 2011, 360 pag. Intelectualul nu gândește - «în medie» - mai corect decât ceilalți muritori; nu se orientează mai bine în mersul evenimentelor, doar fiindcă este intelectual. Se întâmplă, dimpotrivă, să gândească în dezacord cu evoluțiile reale și cu bunul-simț comun, fiind mai înclinat spre judecăți
Istoria ieroglifică (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4964_a_6289]
-
mai bine în mersul evenimentelor, doar fiindcă este intelectual. Se întâmplă, dimpotrivă, să gândească în dezacord cu evoluțiile reale și cu bunul-simț comun, fiind mai înclinat spre judecăți abstracte, generatoare de atitudini excesive și de plăsmuiri utopice. Am zice că intelectualul, mai ales el, ar trebui să fie un om liber. Nu înseamnă că și este. E supus, ca oricine, conjuncturilor istorice și presiunilor ideologice. Într-un fel sau altul, cariera lui e dependentă de Putere (cu atât mai mult într-
Istoria ieroglifică (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4964_a_6289]
-
și este. E supus, ca oricine, conjuncturilor istorice și presiunilor ideologice. Într-un fel sau altul, cariera lui e dependentă de Putere (cu atât mai mult într-un regim autoritar și, fără doar și poate, într-unul totalitar). Nu puțini intelectuali au de altfel fascinația Puterii; se simt ei înșiși mai puternici, adăpostiți la umbra ei. În tot cazul, intelectualul are o abilitate: aceea de a găsi de fiecare dată argumente potrivite pentru a justifica și a se justifica. Mai ales
Istoria ieroglifică (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4964_a_6289]
-
dependentă de Putere (cu atât mai mult într-un regim autoritar și, fără doar și poate, într-unul totalitar). Nu puțini intelectuali au de altfel fascinația Puterii; se simt ei înșiși mai puternici, adăpostiți la umbra ei. În tot cazul, intelectualul are o abilitate: aceea de a găsi de fiecare dată argumente potrivite pentru a justifica și a se justifica. Mai ales atunci când i se pare că istoria și-a dat verdictul. Pentru intelectual, glasul istoriei este irezistibil” (p. 342). Sunt
Istoria ieroglifică (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4964_a_6289]
-
adăpostiți la umbra ei. În tot cazul, intelectualul are o abilitate: aceea de a găsi de fiecare dată argumente potrivite pentru a justifica și a se justifica. Mai ales atunci când i se pare că istoria și-a dat verdictul. Pentru intelectual, glasul istoriei este irezistibil” (p. 342). Sunt, acestea, concluziile remarcabilului volum publicat de curând de Lucian Boia la Editura Humanitas, Capcanele istoriei. Un volum despre, așa cum se și subintitulează, elita intelectuală românească între 1930 și 1950. Personal, găsesc aceste constatări
Istoria ieroglifică (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4964_a_6289]
-
că se fac vinovate de un anume convenționalism de care, până acolo, cartea fusese cu totul străină. Nu că, punându-le pe hârtie, Boia n-ar avea dreptate. Din contra. Are prea multă dreptate. A vorbi despre naivitatea politică a intelectualilor e în fond un loc comun. Indiferent la ce epocă ne referim.) A vedea, la grămadă, în gândirea acestora o funciară lipsă de realism, iarăși nu-i o noutate. A le sesiza, unor oameni de impecabilă ținută culturală, frapante sincope
Istoria ieroglifică (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4964_a_6289]
-
concluzii. La începutul ei, Boia plasează un index, o listă de o sută douăzeci de personaje (sunt chiar cuvintele istoricului). De la Haig Acterian, Felix Aderca și Dumitru Amzăr la Alice Voinescu, Mircea Vulcănescu și Gheorghe Zane. O sută douăzeci de intelectuali care au traversat agitat, convulsiv, cu mai multă sau mai puțină demnitate, cele două decenii. (Caracterizate prin succesiunea a nu mai puțin de șapte regimuri politice, dintre care abia două de relativă acalmie. Democrație până la finele lui 1937. Regimul personal
Istoria ieroglifică (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4964_a_6289]
-
consecvente în complicațiile lor). Iată de ce spuneam mai sus că găsesc concluziile cărții mai degrabă derutante. Cazuistica e atât de diversă, încât cu mare greutate (și numai printr-o scurtătură rațională) se poate ajunge la asemenea încheieri generaliste. Conceptul de intelectual cu care operează Lucian Boia e, s-o spunem de pe-acum, destul de larg. El îi include nu doar pe cei ale căror preocupări se situează în zona umanioarelor, ci și pe profesioniștii științelor (matematicieni, fizicieni, chimiști, ingineri). Legitimarea o
Istoria ieroglifică (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4964_a_6289]
-
folosindu-se și de poziția sa academică, împotriva literaturii «imorale»: adevărată delațiune, cu nume de autori și titluri de cărți” (pp. 80 - 81). Cu această etichetă, căreia i se adaugă, altundeva, aceea de ins „penibil”, îndreptățirea prezenței lui Brătescu-Voinești printre intelectuali rămâne, totuși, chestionabilă. Obiectiv (în ciuda onorurilor conjuncturale cu care a fost distins), avem de-a face cu o personalitate sub medie. Care, inclus printre cele o sută douăzeci de nume nu face decât să tulbure statistica. Iar ca Brătescu- Voinești
Istoria ieroglifică (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4964_a_6289]
-
dreptate. Doar că descrierea rămâne, oricum am lua-o, stridentă: „Ce o fi fost în mintea lui? Nu e ușor de spus, probabil fiindcă în mintea lui nu erau prea multe. Mare scriitor, se înțelege, dar deloc intelectual, înțelegând prin intelectual un om al cărui material de lucru îl constituie ideile. Sadoveanu este specialist în evocarea ritmurilor lente și repetitive și ale unei societăți patriarhale, exact la antipodul unei literaturi de idei. În afara scrisului - și scrie intens, probabil prea mult! -, Sadoveanu
Istoria ieroglifică (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4964_a_6289]
-
Sadoveanu e prea natural. Camil Petrescu, la polul celălalt, prea rafinat. Portretul lui are lipsa de expresivitate a portretelor robot. Cu toată megalomania lui, autorul Sufletelor tari nu vedea, chiar la tot pasul, idei, așa cum sugerează Lucian Boia: „Este un intelectual, chiar excesiv de intelectual. Construiește edificii de idei. Sunt intelectuali care în felul acesta demolează pentru a pune altceva în loc, alții care, dimpotrivă, susțin cursul istoriei, oricare ar fi el și oricât de contradictoriu. Pentru ei, istoria nu poate decât să
Istoria ieroglifică (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4964_a_6289]
-
prea rafinat. Portretul lui are lipsa de expresivitate a portretelor robot. Cu toată megalomania lui, autorul Sufletelor tari nu vedea, chiar la tot pasul, idei, așa cum sugerează Lucian Boia: „Este un intelectual, chiar excesiv de intelectual. Construiește edificii de idei. Sunt intelectuali care în felul acesta demolează pentru a pune altceva în loc, alții care, dimpotrivă, susțin cursul istoriei, oricare ar fi el și oricât de contradictoriu. Pentru ei, istoria nu poate decât să aibă dreptate” (p. 74). Odată cu virajul ideologic, încercând să
Istoria ieroglifică (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4964_a_6289]
-
Nu exclud candidatura, exclud șansa. Pentru Președinție m-aș gândi la oameni gen Baconschi, Preda, Liviu Negoiță. S-ar putea ca românii să vrea alt tip de președinte. Eu sunt președinte-jucător. S-ar putea să vrea la conducerea țării un intelectual cu viziune. Dar acest lucru trebuie analizat foarte bine", a declarat Băsescu. În opinia președintelui, Vasile Blaga este un politician foarte puternic al PDL, ar putea câștiga alegerile în partid, dar nu și pe cele la Președinție.
Băsescu a lăudat-o pe Udrea, dar nu crede că are experienţă de viaţă () [Corola-journal/Journalistic/49672_a_50997]
-
PDL la viitoarele alegeri prezidențiale, el a menționat numele lui Teodor Baconschi, Cristian Preda, Liviu Negoiță sau Vasile Blaga. "Pentru Președinția României m-aș uita la oameni de gen Baconschi, poate Preda... Baconschi nu este creația mea. El este un intelectual bine definit, nu l-am creat eu. Cu Baconschi, spre exemplu, în perioada cât a fost consilier la Cotroceni, am constatat că avem viziuni foarte apropiate cu privire la cum ar trebui să evolueze societatea românească. De ce spun: Baconschi ar putea fi
Băsescu nu crede în şansa femeilor de a conduce România. L-ar vrea pe Baconschi în 2014 () [Corola-journal/Journalistic/49671_a_50996]
-
să vrea alt tip de președinte. Au avut tipul , omul cu privirea către înapoi, către socialismul cu față umană, au avut președinte tipul Emil Constantinescu... (Eu sunt - n.r.) jucător și poate românii nu mai vor un jucător. Poate vor un intelectual cu viziune. Dar acest lucru trebuie analizat foarte bine", a mai spus șeful statului. El a revenit, afirmând cu printre candidații la alegerile prezidențiale se poate regăsi și Vasile Blaga, alături de Liviu Negoiță. Șeful statului afirmase, inițial, că nu l-
Băsescu nu crede în şansa femeilor de a conduce România. L-ar vrea pe Baconschi în 2014 () [Corola-journal/Journalistic/49671_a_50996]