4,572 matches
-
ocupară Principatele (noiembrie-decembrie 1806), pe care le ținură ocupate timp de șase ani. Generalul conte de Langeron, emigrant francez în serviciul Rusiei, care petrecu acest timp în țările noastre, unde comanda o divizie (rusească), atribuie izbucnirea războiului (proiectat de mult) intrigilor lui Ipsilanti care: „... Știu să convingă Curtea rusească că turcii erau pe punctul de a-i declara război și că trebuia ca Rusia să-i prevină. Arătă că nici o cetate turcească nu se afla în stare de apărare, că toate
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
unii din boierii cei mari. La 17 martie 1813, Ledoulx scria lui Maret: „...Principele Caragea... are corespondenți care, prin continuitatea rapoartelor lor mincinoase, se pare că ar fi izbutit să-1 rătăcească și aceasta cu atât mai multă ușurință cu cât intrigile rusești îl înconjoară din toate părțile. Acest domnitor are de pe acum o corespondență ascunsă cu Italinski, Fonton și chiar cu Ipsilanti; de pe acum partidul rusesc predomnește aici într-un chip scandalos. Consulul rusesc se bucură aici de o autoritate nemărginită
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
dintâi a da satisfacție celei de a doua în privința unor cesiuni teritoriale în Asia, la care se obligase în 1812. Rusia întrebuințase adesea un limbaj amenințător și se vorbea de grămădire de trupe în Basarabia, în Podolia și în Cherson. Intrigile rusești în împărăția otomană începuseră și Caragea alcătuia pentru Rusia un auxiliar prețios. Ea închidea, deci, ochii și nici nu se gândea să facă uz de dreptul ei de reprezentare în fața unor jafuri la care nu se dedase până atunci
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
răspuns care nu se află în rapoartele franceze. Iată-1: „... Pentru ce oare se tot năpustește solul (rusesc) asupra lui Calimahi, când toată lumea știe că Caragea fură cu mult mai mult decât el ?...” După fuga lui Caragea, spre a pune capăt intrigilor Rusiei în privința numirii domnilor Țărilor Române, un hatt al sultanului, din întâia jumătate a lunii decembrie 1818, hotăra ca scaunele celor două țări nu se vor mai putea da decât urmașilor domnitorilor: Alexandru Șuțu, Mihai Șuțu, Scarlat Calimahi și Alexandru
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
pentru a da aprobarea sa măsurii antiregulamentare a Obșteștii Adunări din București. Încă un exemplu de respectul pentru dispozițiile Regulamentului de care era însuflețită Curtea rusească când era vorba să-l calce în interesul ei. Intervenția lui Palmerston făcu ca intriga țesută de politica rusească, pentru a aduce pe Kiseleff în scaunul țărilor noastre, să dea cu desăvârșire greș. Dar și agenții secreți, ajutați de alții, învestiți cu calități oficiale, cum era viceconsulul împărătesc de la Galați, Carneiev, ajutau și susțineau, dacă
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
blamul lui Rukman, cu prilejul venirii sale la Iași, în aprilie 1836: ... Din cât se mai poate ști asupra dispozițiilor d-lui de Rukman, partidul opozant ar fi blamat de el pe față, demersurile sale calificate de uneltiri și de intrigi, purtarea acelui partid calificată de răsturnare a tuturor ideilor. Tot în acel sens mi-a vorbit el (Rukman) în vizita ce mi-a făcut-o ieri, adăugând că: „împăratul nu putea, nici nu trebuia să se amestece în neînțelegerile acestor
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
care domnul se plânge amar de vreme îndelungată... ... Ceea ce se vede aici amintește unor boieri care își aduc aminte de marea împărțeală a Poloniei, sub Caterina a II-a, aceleași lucruri care se petreceau atunci în acel regat, focar de intrigi, deși timpul, împrejurările și localitățile acelei epoci sunt foarte deosebite de ceea ce vedem aici... Iată acum cum însuși Mihai Sturdza judeca lucrurile într-o convorbire cu consulul francez: ... O invaziune rusească există de fapt în Principate. Domnul, atât acel al
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
compatrioților lui. În disprețul Regulamentelor Organice, care păstrează pentru domn puterea ocârmuitoare suverană și care dau țării puterea unei administrații naționale și neatârnate, consulii Rusiei, oameni puțin capabili sau ostili, s-amestecă în toate afacerile și, când nu izbutesc prin intrigă, ei atunci exercită puterea lor în afară de Domn... După Besack veni, ca consul rusesc la Iași, Kotzebue care de la început făcu lui Mihai Sturdza zile amare: ... Ieri încă, la Curte, Domnul mă întreținea cu emoție despre poziția lui penibilă față de d.
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
să stăpânească pe boieri și să mențină ordinea în țară, dar a cărui lăcomie și abuzuri îl împiedicau să devină popular și, prin urmare, primejdios pentru ea. Toată domnia lui nu este decât un șir de abuzuri din partea domnului, de intrigi între domn, boieri și consulul Curții Protectoare, de umilințe zilnice pentru domn și boieri din partea agentului muscălesc, de prilejuri pentru acesta să-și arate insolența și să-și manifeste disprețul către țară și oameni. Acei din cititori cărora nu le-
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
astăzi era înconjurat numai de principii subversive și de doctrine periculoase. Aceleași exhortări rusești sunt, de altminteri, indirect adresate tuturor boierilor români, care ar avea gândul să trimită copiii lor în școlile noastre... După demisia mitropolitului Veniamin, Rusia urzise o intrigă pentru înlocuirea lui printr-un mitropolit rus: ... Consulul Rusiei sprijinise dintâi, în chip puternic, partidul care cere rechemarea mitropolitului. Se zice că a primit ordin să lucreze cu mai puțină râvnă în acest sens și el și-a încetinit demersurile
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
rus) asigură inimile tinerilor bisericași, formați prin îngrijirile lui; se știe cât de adânci și de durabile sunt impresiile primite în școli, iar chiriarhul ar aduce de această parte națiunea întreagă prin înrâurirea ce o are asupra popoarelor șeful religiunii... Intriga, de altminteri, era cât pe ce să izbutească. Rușii ajunseseră să facă și pe mitropolitul demisionar și pe însuși Mihai Sturdza să propună numirea, la scaunul mitropolitan al Moldovei, a unui arhiereu rus. Ne putem închipui în ce hal am
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
notabili, numite de domni. A suprimat de fapt dreptul de alegere a domnului, impunând la 1834, Porții, numirea unor domni desemnați de ea, destituind la 1842 pe Alexandru Ghica împotriva dispozițiilor Regulamentului. S-a încercat, între 1839 și 1841, prin intrigi și măsuri piezișe, dar antiregulamentare, să aducă în locul lui Alexandru Ghica, în scaunul Țării Românești pe Kiseleff, ademenind Adunarea să-1 încetățenească și să-i dea titlul de mare ban, pentru a-l face eligibil, și a părăsit acest plan numai
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
alcătuiri îi venea la socoteală, călcându-1 fără cea mai mică sfială, în chip flagrant, de câte ori era vorba să mulțumească o creatură sau era în interesul ei să-1 calce. A încercat să rusifice Biserica Moldovei, căutând prin fel de fel de intrigi și de uneltiri să aducă în capul ei pe un arhiereu rus. A lucrat cu intenție, în chip metodic, la desconsiderarea guvernului pământean, căutând să-1 pună în neputință de a ocârmui, să-1 facă ridicol și odios, uneltind necontenit intrigi între
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de intrigi și de uneltiri să aducă în capul ei pe un arhiereu rus. A lucrat cu intenție, în chip metodic, la desconsiderarea guvernului pământean, căutând să-1 pună în neputință de a ocârmui, să-1 facă ridicol și odios, uneltind necontenit intrigi între domni, Adunări și boieri, ațâțând veșnic și în chip sistematic pe unii împotriva celorlalți, exploatând patimile lor cele rele. Acestea, în scopul de a dovedi lumii și chiar țărilor noastre că ele nu sunt în stare a se ocârmui
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
spre a dobândi, în politica mondială, o situație în raport cu întinderea teritoriului și cu numărul populației sale. În drumul ei pe țărmul european spre Bosfor, afară de români, Rusia întâlnește numai slavi. Comunitatea de origine și de religie, dibăcia Rusiei în mânuirea intrigii, în arta de a semăna discordia, de a provoca compețiții, de a se servi de dihoniile dintre partide, de a face uz când de dezmierdări și de daruri, când de amenințări, nestând la îndoială pentru a ațâța revolte militare și
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
simțitor tonul în favoarea lui Tito”. S-a aflat mai târziu că pe langă statul major al partizanilor există o misiune britanică, liderul iugoslav numindu-l pe Velebit, „agent al spionajului englez”, ca reprezentant personal pe langă autoritățile din capitala britanică. Intrigile s-au ținut lanț, Partidul Comunist Iugoslav publicând o declarație naționalistă unde patrioții macedoneni erau îndemnați să dezerteze la armatele lui Tito. În paralel au fost derulate activități de subminare a Partidului Comunist Grec în Macedonia. Între timp, Randolph Churchill
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
fiecărui individ se construiește prin evidențierea apartenenței de grup și a specificității, fiind colorată de piedicile pe care i le pun colegii și "ceilalți", precum și de luptele duse pentru depășirea acestor piedici. În acest sens, fiecare istorie personală are o intrigă cu caracter prototipal. Într-un spațiu închis, etichetarea unui individ ca aparținînd unei categorii sociale (de șmecher, fraier, sifon etc.) limitează foarte mult libertatea de acțiune și de gîndire a actorilor sociali, care sînt obligați să parcurgă anumite instanțe de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
găsim fapte bune în anumite momente. Patologia specifică penitenciarelor face ca angajații să-și reprime bunătatea, umanitatea. Sentimentele de camaraderie și de afecțiune sinceră cu deținuții sînt sancționate de regulamentele interne, iar teama de a nu cădea în plasa deselor intrigi care se țes în jurul tuturor îi transformă pe cei mai mulți în firi închise, suspicioase, retrase. Prezența lor în penitenciar este mai degrabă pasageră, meteorică; neputîndu-se adapta sau neputîndu-și efectua meseria la standardele învățate, migrează spre organizațiile non-guvernamentale sau în alte țări
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu un final fericit. Comedia a apărut încă din antichitate și e analizată, de obicei, în opoziție cu cealaltă specie dramatică fundamentală a epocii, tragedia. în funcție de aspectul tematic dominant există mai multe tipuri de comedie : comedie de situații sau de intrigă, comedie de moravuri, comedie de caractere. în raport cu atmosfera dominantă, mai există și comedie satirică, ironică, tragicomedie. Dialogul dramatic - este construit de autor pentru spectator; replicile sunt adresate direct participanților la dialog, personajele, dar textul în ansamblu este „adresat” spectatorilor / cititorilor
Cercul de artă dramatică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Magdalena-Livioara Todiresei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1362]
-
al acțiunii, modul principal de expunere fiind dialogul, monologul sau solilocviul. Uneori termenul este folosit cu sensul de producție dramatică sau teatrală, sub forma textelor scrise sau a spectacolelor (de exemplu : „istoria dramaturgiei românești”, „dramaturgia romantică”, „ dramaturgia lui Camil Petrescu”). Intriga - elementul care declanșează acțiune într-un text narativ sau dramatic. în special în terminologia teatrală, intriga desemnează complicațiile apărute pe tot parcursul desfășurării subiectului. Această lărgire a sensului se justifică prin faptul că în creațiile dramatice, unitatea de acțiune este
Cercul de artă dramatică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Magdalena-Livioara Todiresei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1362]
-
sensul de producție dramatică sau teatrală, sub forma textelor scrise sau a spectacolelor (de exemplu : „istoria dramaturgiei românești”, „dramaturgia romantică”, „ dramaturgia lui Camil Petrescu”). Intriga - elementul care declanșează acțiune într-un text narativ sau dramatic. în special în terminologia teatrală, intriga desemnează complicațiile apărute pe tot parcursul desfășurării subiectului. Această lărgire a sensului se justifică prin faptul că în creațiile dramatice, unitatea de acțiune este mai strictă decât în multe scrieri epice, ca, de exemplu, în romane. Limbaje scenice - modalitățile de
Cercul de artă dramatică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Magdalena-Livioara Todiresei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1362]
-
Celebru film din 1956, în regia lui Roger Vadim, cu Brigitte Bardot și Jean-Louis Trintignant ăn.a.). pentru a zugrăvi situații dramaturgice uneori total aberante - de la fresce supradimensionate sau inexacte is toric la scene de nebunie pură, presărate de comploturi, intrigi, pasiuni exacer bate, deliruri de palat sau revolte sociale. Ce mă preocupa însă cel mai tare era cum voi putea, oare, să comunic cu toți acești ar tiști cântăreți, a căror lume nu o cunoșteam și, în plus, într-o
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
care, cu ajutorul unei alte puteri, creează pământul și lumea văzută de om, prin încercări și confruntări ce iau forma unei adevărate drame cosmice. Toată povestea cosmogonică poate fi reluată asemenea unei reprezentări dramatice, ca la teatru, întrucât există protagoniști, actori, intrigă, confruntare, o desfășurare în timp și rezultate evidente ale întregii confruntări. Simplu vorbind, există personaje, motive și acțiuni, încât naratorul poate să spună cine a făcut această lume pământească, cum și cu cine, până în ce punct și de ce anume arată
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
din exterior, unde am văzut cât de reprezentativi au fost și sunt,pentru România. Organele de siguranță ale statului precum securitatea, justiția și miliția, au fost desființate, sau preluate de armată, care era și ea intoxicata cu tot felul de intrigi și idei perfide împotriva fostelor organe de ordine, devenite în urma isteriei diversioniste, organe de represiune împotriva poporului. Idei care pentru unii au rămas și-n ziua de azi acuzatoare, pentru că aprecierile activităților unor instituții, au rămas să fie evaluate de către
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
au rămas să fie evaluate de către unii indivizi care în vremurile mai vechi, s-au ocupat cu penitenciarele,cu bișnița,cu furturile și altele. Iar mijloacelor noastre de informare parcă le face o plăcere deosebită să difuzeze tot felul de intrigi, crime,minciuni, pentru a sădi în conștiința românului nostru numai ură și dispreț. Noroc de cele două posturi Tv.care transmit în majoritatea timpului de emisie muzică populară, cu artiști de profesie, care mai îndulcesc viața și spiritul omului de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]