5,826 matches
-
lucrările unui teolog care se cheamă Jakob Böhme. Mă rog, și din alți autori. Întotdeauna viața amestecă ironic lucrurile. După ani, vă regăsiți voi, tu și Monica, veniți pe lume la distanță de două luni, Întovărășiți În toate prostiile și joaca unei vîrste line, făcută din linii drepte și suprafețe de lumină pură și din pete de Întuneric catifelat, dar mai ales din multe obiecte sparte sau stricate și din exasperarea părinților și din acea presimțire a aventurii și a pericolului
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Brian ca pe cineva străin de familie. Îi plăcea în schimb Adam, cu care legase o prietenie mută, semisecretă. Pe când era mic, Adam se ținea de poala ei, și chiar și acum, uneori, băiatul o atingea sau o apuca în joacă de rochie, în amintirea timpurilor de demult. Nu-l putea suferi însă pe Zet, o creatură cât un șobolan, enervantă, lătrătoare, peste care era mereu în primejdie să calce (Ruby era mioapă); dar își frâna iritarea de dragul lui Adam. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
lucru reieșise din faptul că adresa specificată în scrisoare lui era „Hare Lane 16, Ennistone“. Fără îndoială, John Robert avea să se arate. Dar amândouă fetele încrcau să nu se gândească la acest lucru. Având asemenea casă ca loc de joacă, nu era deloc greu să-ți scoți gândul din minte. După ce Hattie aruncase o privire prin centrul orașului, începuseră să se aranjeze și să-și ia locuința în primire. Lada cu cărți a lui Hattie sosise. Sortau volumele, atârnau rochiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
stau prea mult pe aici și după ce mă mai informez asupra zonei la oficiul de turism, pornesc spre destinația zilei, orășelul Maubourguet. Cerul este puțin înnorat și trebuie să profit de aceasta. Drumul spre destinație mi se pare o joacă după ce am mâncat bine și tare mult mi-a plăcut, iar cerul acoperit de nori îl consider o mare binecuvântare. Nu a fost nicio zi ca aceasta, să pot merge fără nicio greutate și în primele ore ale după amiezii
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
brusc și continua să miște doar din buze, complet anapoda, evitând orice privire, stânjenit. În abecedar, la pagina 41, Zamfir sărea peste un foc aprins pe culmea unei măguri. Poala cămășii țărănești i se aprindea, spre disperarea tovarășului său de joacă, Dinu, care striga după ajutor. Sătenii veneau în fugă, ivindu-se de după clinul măgurii cu contur galben. Culoarea secetei. Dar în locul unde băieții se jucau, dacă te uitai bine la desen, nu simțeai decât dogoarea focului, fiindcă el era mai
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ale mingii lovite departe, peste colțul livezii, în timp ce portarul de la Astra, singur în fața porții, privea încordat, drept în soarele roșu al asfințitului, cu mâna streașină la ochi... Dar primăvara vremea e capricioasă... Sâmbăta următoare venea o ploaie cu chef de joacă. Tampoanele rugineau din nou. Rugineau și profilurile de metal, nituite, care susțineau acoperișul tribunei de dincolo de teren. Sus într-un colț rămăsese agățat un zmeu, ferfenițit după toți anii ăștia de război, c-o terfeloagă de coadă umedă, pe care
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Miercurea-Ciuc, din câte-și amintea -, pistruiată și roșcovană, atât de firavă, de subțirică și de aeriană, cu încheieturile atât de fine și de fragile încât ți-era și frică să te-nvârtești cu ea în mijlocul cercului de pionieri care cântau. Joacă, joacă, joacă, băiete... Că țara este plină de fete... Și jocul nostru este format... dintr-o fată... și un băiat. În orice caz, lui Dănilă îi bătea inima tare. De teamă? Poate că-i era frică să n-o smucească
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
din câte-și amintea -, pistruiată și roșcovană, atât de firavă, de subțirică și de aeriană, cu încheieturile atât de fine și de fragile încât ți-era și frică să te-nvârtești cu ea în mijlocul cercului de pionieri care cântau. Joacă, joacă, joacă, băiete... Că țara este plină de fete... Și jocul nostru este format... dintr-o fată... și un băiat. În orice caz, lui Dănilă îi bătea inima tare. De teamă? Poate că-i era frică să n-o smucească prea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
câte-și amintea -, pistruiată și roșcovană, atât de firavă, de subțirică și de aeriană, cu încheieturile atât de fine și de fragile încât ți-era și frică să te-nvârtești cu ea în mijlocul cercului de pionieri care cântau. Joacă, joacă, joacă, băiete... Că țara este plină de fete... Și jocul nostru este format... dintr-o fată... și un băiat. În orice caz, lui Dănilă îi bătea inima tare. De teamă? Poate că-i era frică să n-o smucească prea tare
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
următoare însă a fost cuprins de îndoială, fiind nevoit să recunoască în sine că n-avea cum să fie sigur că Geta nu cocheta. Și în general că nu avea habar ce se ascunde, de cele mai multe ori, dincolo de cochetăria feminină. Joacă, glumă sau ceva cu bătaie lungă? Nu, nu-i adevărat că n-aveam ochi pentru tine, a spus Paul fără să fie câtuși de puțin sigur că e convingător. Atunci spune-mi ce profesiune am declarat atunci că îmi doresc
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Se uita drept în ochii mei și abia își stăpânea râsul. Iar eu nu că aș fi luat-o în serios pe de-a întregul... Dar mi se întâmpla, după cele patruzeci de învârtituri cu lingurița, făcute mai mult în joacă, să-mi apropii buzele de cană cu un tremur de speranță în suflet: dar dacă, totuși!... Apa de ploaie Oricât vor fi fost vremurile de grele, rufele tot trebuiau spălate. De aceea mama avea mereu grijă să strângă apa de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
aparat specific de simboluri, aparat care se verifică în cadrul Olimpiadelor, în care orice gândire a mișcării încearcă să descopere, dincolo de cauzalitatea războinică de luptă, forma simbolică de refugiu în domeniul unei mișcări suverane. Depozitare a esenței umane profane, noțiunea de joacă și de joc introduce un factor caracteristic, ce comportă trecerea de la natură la cultură. Animalele se joacă, dar esența jocului animalelor înseamnă o comunicare pentru a învăța poruncile, jocul la animale nu este opus seriozității și animalele nu au un
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
acțiuni culturale cu lumea din jur. S-ar părea că în mileniul al treilea societatea „se joacă”, cu toate că jocul sportiv ascunde și o fațetă economică. Termenul joc este de proveniență latină și are o variantă masculină și una feminină joc/joacă. Acțiunea de a se juca se referă la joc de societate, de cuvinte și se referă la totalitatea obiectelor cu care se joacă, reprezintă numele sportului: joc de șah, acțiunea de a se juca însemnând figurat, mișcare repede și capricioasă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
cu un făgaș dublu; spre centru și de la centru spre ieșire: traseul spre victorie sau înfrângere, un simbol al firului vieții către moarte fizică și renaștere spirituală. Jocul sportiv presupune o experiență a libertății: perioada infantilă este o perioadă de joacă și individul intră în societate prin asumarea unui rol (play), care duce la o formă rudimentară de naștere a eului (self), abia în etapa matură joaca (play) devine joc (game). Forma de maturizare într-un rol face parte, în societate
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
spirituală. Jocul sportiv presupune o experiență a libertății: perioada infantilă este o perioadă de joacă și individul intră în societate prin asumarea unui rol (play), care duce la o formă rudimentară de naștere a eului (self), abia în etapa matură joaca (play) devine joc (game). Forma de maturizare într-un rol face parte, în societate, din teoria culturii. Adevăratul rol existențial înseamnă constatarea că o concentrare spirituală înseamnă o precizare intr-un spațiu competitiv, fericit, într-un spectacol la origine sacru
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
Ai plecat în misiune pentru o zidouă și rămâi între dușmani trei-patru zile!... Dacă îi vară sau toamnă, poate mai găsești ceva de băgat în gură: o alună, un măr, o nucă, un morcov... Da’ cu apa nu-i de joacă. Și mai spunea el locotenentul: în misiune, să nu deschizi focul decât ca să te aperi... Altfel te-ai descoperit ca Nătăfleață și moartea-i pe tine. Vrei să prinzi o <limbăă, cum îi place lui să spună?... Ai mâini, ai
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
au început să mâie porcii la jâr. Scara era la noi, dar pe unde să cobori? Unul din cei doi observatori a dibuit o spărtură sub streașină. Cu mare băgare de seamă, am lăsat scara... restul trebii a fost o joacă. Am coborât ca furnicile. Ajunși jos, ne-am oprit cu urechea la pândă. Și numai ce aud dinspre ușa grajdului, zdup! zdup! zdup! Mers de ciubotă soldățească. „Să știi că aiștia o pus santinelă. Dacă o dat peste noi, într-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
lui îi dădea târcoale somnul... Când s-a întors, Maranda abia a apucat să deschidă ușa de la tindă, că Toaibă a făcut ochi. În cercetășie învățase să doarmă iepurește. Așa că a se trezi oricând și în orice condiții era o joacă pentru el. Ai venit, Maaarandă? Atunci pune câââte un strop deee rachiu în pahareee șiii haaai să cioc... ciocnim căăă merită! Ea devenea din ce în ce mai nedumerită: „Ce i s-o fi întâmplat lui Toader de vorbește așa... nu știu cum? Parcă ar fi
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
și porneam cu o legătură de colivii în spinare, de păream aidoma cu Geta când se înapoia din port cu cărțile lui Amfitrion; prindeam cel puțin doi sturzi și cel mult șase. Toată luna septembrie, asta am făcut. Pe urmă, joaca aceasta, așa cum era ea, aleasă parcă din amărăciune și neobișnuită pentru tine, a încetat, spre părerea mea de rău, iar care este viața mea acum, vă spun îndată. Mă scol de dimineață o dată cu soarele și mă duc într-o pădure
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
o răsplată pe care cred că o merit. - Bine, dar singură ai recunoscut că nu ai încălecat măcar o singură dată un cal. Că nu ai ținut în mână niciodată o sabie. Cum te vei descurca... războiul nu e o joacă. El înseamnă victorie sau înfrângere, viață sau moarte. - Știu asta, majestate, încă de pe când eram doar o copilă și când satul meu a fost prădat și incendiat de englezi și de trădători francezi. Nu uit asta și mă simt obligată
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
abandonat “Patrierșia” acea vie, părinte? ― Apoi, dragule, cine nu știe ce înseamnă a ține o vie pe rod și apoi a valorifica darul oferit de ea, strugurii în care soarele și-a desăvârșit puterea, acela crede că totul e o joacă. Așa că “Patrierșia”, dând de greu, a lăsat dania “de haram”, cum se spune, și mitropolitul a vândut-o mănăstirii Golia. A făcut și el un ban... ― Un dar în plus dat mănăstirii Golia, metoh al mănăstirii Vatoped, nu strică niciodată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
criză (în continuare). În loc să se fi terminat de ceva timp ea trenează. De ce? Păi oamenii o alimentează. Sute, multe de milioane de oameni din întreaga lume. GÂNDESC CĂ ESTE CRIZĂ. Credeți că o energie de o asemenea amplitudine este o joacă, cumva? Nicidecum. ASTA MENȚINE CRIZA. Nu altceva. Și criza se perpetuează. An de an. Vă vine sau nu să credeți, dar, vă spun încă o dată (scuze că mă tot repet) că așa funcționează Universul. Cei care au intenția să facă
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
colorat din această carte caută să dezvolte imaginația prichindeilor dumneavoastră. Conf. univ. dr. Bogdan Pătruț Cum adorm copiii ? - Ingrid, e timpul să te culci! - Îi spune mama sa. Ingrid însă este ocupată cu păpușile sale și nici gând să lase joaca. - Mami, vreau să mă mai joc un pic! - O imploră Ingrid pe mama ei - E târziu! Mâine dimineață trebuie să ne trezim să mergem la grădiniță. Hai, repede! Ingrid protestează, dar până la urmă mama reușește să o culce. Un pupic
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
ce rău am fost gândindu-mă numai la mine! Abia acum înțeleg de ce nu venea Primăvara aici. Am să-l urc pe bietul prichindel în vârful copacului și pe urmă o să dărâm zidul, iar grădina mea o să rămână locul de joacă al copiilor. Așa că se strecură jos, deschise încetișor de tot ușa din față și ieși în grădină. Dar când dădură cu ochii de el, copiii se speriară tare și o rupseră la fugă, iar grădina fu copleșită din nou de
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
de plătit o taxă de 9.000 de lei.O sumă de la care se poate începe Apocalipsa. Se apropia ziua plecării și îmi părea tot mai rău după calul care mă ducea și mă aducea de la păscut, după prieteni și joacă, după sora Constanța. În fine, acoperit de un cufăr cu de toate, urcam în vagonul de clasa a III-a. De aici eram răsturnat în clasa I-a A, a celor deștepți, așezat în bancă cu Lupu Manolache, băiat din
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]