3,897 matches
-
evocă puterea, acțiunea, hotărâ‑ rea, răspunderea, dar și răzbunarea într‑un fel. În Moise, artistul voia să în‑ truchipeze deopotrivă virtuțile personajului biblic și pe ale celui care îi făcuse comanda. Deși înfățișat șezând, Moise este animat de un elan lăuntric care te face să te aștepți ca într‑o clipă să se ridice și să poruncească. Ținuta, dimen‑ siunile, poziția și contururile brațelor și ale picioarelor, totul și fiecare în par‑ te au viața lor, converg admirabil spre a ilustra
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ideilor, un topos noeton) și un subiect pur eliberat de privirea interesată și empirică atașată lumii lucrurilor vizibile și disponibile. Astfel, ea nu inven‑ tează sensuri, forme și idei, ci le descoperă printr‑o visio supra‑retinală pro‑ prie ochiului lăuntric. 5.3. Inspirația Inspirația este afectarea transcendentă a organului contemplativ prin care sub forma unei viziuni, un nou nivel al invizibilului este revelat. Inspirația presupune intervenția activă a lui Dumnezeu când unui artist i se comunică o viziune într‑o
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
evocă puterea, acțiunea, hotărâ‑ rea, răspunderea, dar și răzbunarea într‑un fel. În Moise, artistul voia să în‑ truchipeze deopotrivă virtuțile personajului biblic și pe ale celui care îi făcuse comanda. Deși înfățișat șezând, Moise este animat de un elan lăuntric care te face să te aștepți ca într‑o clipă să se ridice și să poruncească. Ținuta, dimen‑ siunile, poziția și contururile brațelor și ale picioarelor, totul și fiecare în par‑ te au viața lor, converg admirabil spre a ilustra
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ideilor, un topos noeton) și un subiect pur eliberat de privirea interesată și empirică atașată lumii lucrurilor vizibile și disponibile. Astfel, ea nu inven‑ tează sensuri, forme și idei, ci le descoperă printr‑o visio supra‑retinală pro‑ prie ochiului lăuntric. 5.3. Inspirația Inspirația este afectarea transcendentă a organului contemplativ prin care sub forma unei viziuni, un nou nivel al invizibilului este revelat. Inspirația presupune intervenția activă a lui Dumnezeu când unui artist i se comunică o viziune într‑o
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Robin, putem surprinde la Bosch : . Deși parte a Evului Mediu, arta lui Bosch ni se adresează cu un ecou aparte în lumea noastră modernă de azi. În epoca psihanalizei, ea depășește dialectica binelui și răului, pentru a exprima cele mai lăuntrice porniri ale noastre, conflictul dintre modul lor de exploatare și puterea noastră de a le stăpâni. Tripiticul ce prezintă Ispitele Sfântului Anton are numeroase variante și în jur de 20 de copii. Opera constituie ilustrația unui episod al Legendei de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
lumină totală: „Argint e pe ape și aur în aer” (Mortua est) „Și din a chaosului văi Jur-împrejur de sine Vedea ca ziua cea dentîi Cum izvorau lumine.” (Luceafărul) Iubirea e lumină, iar iubita apare ca o întruchipare a luminii lăuntrice. Ea este înger, stea, „marmură albă”, „floare albă de cireș”. în creația lui Eminescu lumina nu e doar feerică, pitorească, ci devine purtătoarea unor semnificații valorice, sugerând angelicul, virginalul, edenicul, metafizicul; ea luminează și iluminează. Prin lumină, Eminescu materializează frumusețea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
principiu al românității, un „profet al luminii”: „Și-n planu-Eternității Românii-s un popor Cum e un soare numai prin mările de nor.” Lumina alături de muzică e folosită de Eminescu drept modalitate de convertire a spațiului fizic, exterior în spațiu lăuntric. „De treci codrii de armă, de departe vezi albind Și-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint” (Călin - file din poveste) în poezia Trecut-au anii... lumina se interiorizează, căpătând o dimensiune sufletească: „Pierdut e totu-n zarea tinereții Și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
lumine.” Lumina apare în poemele eminesciene în diferite grade, dar nicăieri nu are un rol precumpănit axiologic și ontologic ca în Luceafărul. Muzicalitatea, luminozitatea și dezmărginirea sunt constante ale creației eminesciene; prin ele spațiul fizic, extern se convertește în spațiul lăuntric. Culme a poeziei românești, Eminescu e și culmea sublimului românesc, pentru că el a înțeles că ceea ce ne e propriu și ne diferențiază în context european aparține fondului nostru tradițional. Lumina în literatura și cultura românească nu e o simplă prezență
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
prof. Elena Boboc Colegiul Național, Iași 1. Fantasticul, categorie estetică Definiția „ideală” a fantasticului încă nu a fost găsită și e puțin probabil să se găsească vreodată una în măsură să-l circumscrie sub toate aspectele sale. Fantasticul explorează spațiul lăuntric; el este legat de imaginație și exprimă ieșirea din automatismele zilnice, abandonarea rutinei, a „visul treaz al individului”. Acesta este o categorie estetică realizată prin metamorfozarea realității atât la nivelul planurilor cât și cel al eroilor. Cultul pentru fantastic ține
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
sau de către sine însuși a structurii sale sufletești. El nu se modifică în sine, ci își modifică doar cunoașterea de sine.”<footnote Dana Dumitriu, op. cit., p.23 footnote> Filosofia lui Henri Bergson contribuie la formarea unei noi concepții asupra vieții lăuntrice, asupra eului fundamental, asupra modurilor de abordare a realității de către individul uman. Studiul Essai sur les données immédiates de la conscience unde faptele psihologice cunoșteau o interpretare originală are un extraordinar ecou printre scriitori. „Concepând intuiția ca o capacitate de a
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
negativă" preconizată de Rousseau și care, după cum a demonstrat pedagogia modernă, în esența ei este pe de o parte negativă, pe de alta pozitivă, refuzînd orice formă de imixtiune forțată, bazată pe mijloace de constrîngere, a "omului mare", în forul lăuntric al "omului mic", dar ajutînd totodată copilul să-și formeze puncte de vedere proprii. Mulți îl consideră un "negativ", în sensul că el neagă foloasele civilizației umane și este pentru o educație negativă, în sensul de a lăsa deplină libertate
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
șovinism - pe Andrei Oțetea, Ion Popescu-Puțuri, A. Deac, și afirmă că situația creată În istoriografia română ”a afectat sentimentele de mândrie națională ale poporului moldovean”. Povestirea decurge năvalnic, greu de urmărit cu stiloul. Ochii interlocutorului se aprind de un fior lăuntric, și continuă cu mărturisirea unei tainice viziuni: - Va veni o zi când În istoriografia românească va fi mai multă lumină. Atunci multe ipoteze privind etnogeneza și formarea limbii nu vor mai fi disputate. Să ne aplecăm asupra unor fapte - cum
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
și "Confesiuni". Și nu-i muncă ușoară având și această calitate, știind câtă pasiune pune în realizarea lor. Evaluând permanent, cu minte clară, realitatea spirituală în care își desfășoară activitatea, domnul Gheorghe Grigurcu scoate în evidență o putere de reflecție lăuntrică și o inteligență existențială remarcabile. Exemplificăm, la întâmplare: "Negurile se adună rapid deasupra răsăritului, chiar mult dincolo de Nistru. Imperiul rus dă semne de reconstituire" (1999); sau: "Așa-zisa Republica Moldova e, orice s-ar zice, un stat artificial, creat printr-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
De mic, nu mi-am creat o imagine de copil sobru, serios, cu ochelari pe nas, care învață bine. Cred că și copiii mai interiorizați pot crea spectacole de o amplitudine deosebită. Poate ești nevoit să-ți ascunzi starea ta lăuntrică și atunci începi să te distrezi. Și acum, fiind câine bătrân, la fel se întâmplă. În atelier, când stau, nu știe nimeni cum sunt. Da? Dar, în exterior comunic cu toată lumea. V.P.: Totuși, cum ești în atelier când ești singur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
în profesia unui părinte constituiau un suport psihologic pentru următoarea generație, de a continua aceeași activitate. La fel, în cadrul unui insucces sau al dificultăților prin care trecea un părinte în practicarea activității sale. Au fost nenumărate cazuri în care dorința lăuntrică a unui tânăr de a depăși nivelul de viață al părinților sau un anumit talent nativ îi schimbau viitorul sau alegerea unui anumit domeniu de activitate. Azi, nu mai există constrângeri de niciun fel în privința alegerii și desfășurării unei profesii
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
opinia mea este că e riscant să vorbim de canonizare. Mi s-a părut ( însă e poate o impresie greșită) că nu atinsese culmea aceea a nepătimirii pe care o vedem la marii duhovnici. Parcă mai avea încă o zbatere lăuntrică, mai avea câteva neliniști, atunci când l-am întâlnit ultima oară, dar asta, repet, nu diminuează cu nimic exemplaritatea personalității sale. A.S.: Care este cea mai frumoasă amintire legată de părinte? R.D.M.: Am pomenit mai multe aici, dar una e foarte
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
arcuri în diagonală. Aceeași este, mutatis mutandis, și structura altor lăcașuri ale vremii: biserica nouă a mănăstirii Frumoasa (1836), biserica Bărboi din Iași (1841), bisericile Lucaci și Sf. Ecaterina din București (refăcute în 1852- 1853) ș.a. Prin diviziunea spațiului lor lăuntric, ca și prin soluțiile constructive adoptate, se face auzită vocea tradiției; în decorația exterioară, cu marcata ei predilecție pentru motivele clasicismului, răspunde nevoia de înnoire. Unii ar înclina să vorbească, poate, despre un divorț între fațadă și interior. Aș zice
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de a le mânui la rândul său. Argumente? O asemenea poezie e nesinceră, „natura în simplitatea ei“ arată altfel. „Natura“, nu mai e nevoie s-o spun, apare aici ca produsul unei alte viziuni poetice, a unui alt Heliade, în lăuntric dezacord cu primul. Câmpul vesel, cerul senin, apa limpede, crângul, dumbrava, delulețul vin de-a dreptul din idila clasică. Dar practica literară a apărătorului „simplității“ nu pregetă, cum știm, să-l dezmintă. Parodiindu-l pe Alexandrescu, Heliade se parodiază pe
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
sau rude ale unor miniștri (Athanase Joja, Miron Constantinescu, Tamara Dobrin, Sabin Totu ș.a.). Desprindem din memoriile lui Ion Ianoși imaginea unui personaj preocupat constant atât de tensiunea dintre autonomia individului și dictatul autorității supreme, cât și de salvgardarea libertății lăuntrice 21. Multipla condiție minoritară - originea transilvană, burgheză, maghiară-evreiască - nu este doar un stigmat, ci și o șansă pentru o perspectivă mai echilibrată atunci când vine momentul rememorării și reconstituirii istori(ografi)ce. Cum am scris și cu alte ocazii, numeroși români
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
joc pașilor artei" este neputința de a crea sau, mai bine zis, de a-și adapta creația la rigorile epocii astfel încât să aibă rezonanța dorită în sufletul cititorului. În decorul acesta spiritual, pescărușii (păsări ale idealului, imagine baudelairiană a avântului lăuntric al creatorului aflat sub fascinația inspirației) sunt înlocuiți cu "zece păsări de foc" (proiecție cosmică a degetelor Eumenei), focul fiind o izbucnire a suferinței din adânc pentru că aprinde inima de durere. Nu e inspirație "divină", ci străfulgerare a spaimelor, a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ieșit dimineața din lăzi" - Cangrenă). Poemele sale se apropie de cele extatice prin modul de transcriere a fluxului trăirilor aflate la limita dintre conștient și inconștient, sunt însă aproape în exclusivitate formate din tresăriri ale eului încarcerat într-un coșmar lăuntric și absolut lipsite de sentimentul de libertate, de beatitudinea care ar trebui să caracterizeze o atare stare. Se încheagă însă prin aceleași mijloace, structuri repetitive, paralelisme sintactice sau semantice, construcții aproape pleonastice sau, dimpotrivă, contradictorii ori chiar absurde, ilogice. Dar
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
au apărut cele de odihnă, iar de dată mai recentă și cele de sporturi de iarnă și de weekend. Indiferent Însă de forma de tratament pe care o asigură, de locul amplasării sau de dimensiunea lor, privite În intimitatea lor lăuntrică, stațiunile balneare sau de odihnă pot fi apreciate ca fiind adevărate uzine vii de sănătate cu foc continuu. Aici indiferent de ora din zi sau din noapte, de anotimp, turistul găsește ușa ospeției deschisă, acea liniște și frumusețe (interioară și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
față de propria persoană: "elle se plaît à elle-même plus que tout" [Maupassant, Notre cœur, p.159]. Pariziana are un adevărat cult al propriei persoane. Ea se autocontempla la propriu și la figurat 52, proiectându-și în exterior visele și himerele lăuntrice. Autoaprecierile sale sunt superlative 53. Investita cu toate aceste calități, Pariziana se crede un personaj unic și prețios: "elle se croyait un être presque unique, une perle rare" [Maupassant, Notre cœur, p.83]. Ceea ce o caracterizează este o perfectă autosuficiență
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
astăzi) pentru a reinventa, strălucit, limba franceză. Nu era, de asemenea, doar un moft, o grimasă intelectuală a unui cinic sau a unui superficial scârbit de precaritatea, ipocrizia sau nemernicia unui timp post- modern. Scepticismul cioranian venea dintr-o nevoie lăuntrică de limpezire, de judecată lipsită de iluzii asupra lumii noastre, dintr-o experiență anterioară, marcată de eroare și eșec, a implicării excesive în Istorie. Venea, de asemenea, din acea mistică a Rațiunii pe care numai Franța o poate declanșa și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
prăbușiri cosmice: - macro și microuniversul; - transmigrarea sufletelor;condiția geniului și a artei; - călătoria cosmică; - Îngerul și demonul; - zburătorul;natura și dragostea; - luna, codrul, floarea albastră, lacul, lumea siderală, muzica sferelor, dublul, nebunia, speranța, visul (după cum a afirmat G. Călinescu) Dispoziții lăuntrice: - exaltarea; extazul; visul; duioșia; luciditatea; satira; revolta; sarcasmul. Eminescu poate fi socotit și un precursor al poeziei moderne alături de Ch. Baudelaire, P. Verlaine, A. Rimmbaud, Al. Macedonski, G. Bacovia, L. Blaga. Alte teme și motive romantice eminesciene: facerea și desfacerea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]