KorAP: Find »[drukola/base=labirint & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...128 129 130 ...178 >

4,444 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859

grozavă favoare. Totul depinde de frumusețea combinațiilor, de măiestria și îndrăzneala actoricească, de geniul discursurilor sale publice". Varvara e un sat, dar și numele unei fetițe din copilăria lui Dimitrie Cristea (interlocutorul lui Dragoș Ivănescu, confesorul lui, autorul cărților "Marele Labirint" și "Muntele alb" "varăzit", aș zice!). Aceeași reminiscență freudiană se găsește și la dragostea lui, Cora Solomon. Amândoi au devenit apostoli în Varvara, pentru că amândoi în copilărie au cunoscut o fetiță Valvala. Varvara e satul comunist, cu toate "barbarismele" fostului

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
în măsură să slujească Ideea Întunecimii Tale". Roman realist cu valențe simbolice, roman de dragoste și roman eseu, eroii săi, ca și ai lui Camil Petrescu sunt ființe hipersensibile și hiperlucide: "Mă rătăceam, astfel, în hățișul presupunerilor ca într-un labirint. Iar eu aveam nevoie de certitudini", afirmă profesorul Dimitrie Cristea. Funcția iconică, însă, a cărții este intersectată de funcția imaginară cu acea "smintire a formelor" generată de ciudata băutură crospec, de viziuni coșmărești (o extraordinară pagină despre intrarea în oglindă

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Timpul. Altminteri cro e particula lui Cronos". În acest mod tiranii "tot din viitor au sosit" în anumite perioade ale istoriei universale. Crospecul generează spectacolul descompunerii spectrale. Primează vocația de narator (la persoana întâi dedublată), cu motivul dublului inserat motivului Labirintului (interior și exterior). Analiza și autoanaliza psihologică transformă cele două personaje (Dragoș Ivănescu și Dimitrie Cristea) în personaje-reflectori (reflectat și reflectant), inclusiv prin tehnica jurnalului, a caietului cu însemnări. Realitatea ne apare astfel ca "o punere între paranteze" (ėpohė), reducționismul

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
nobil, intelectual în genere, de cea mai atractivă calitate și claritate a expresiei, ceea ce denotă că nu și-a pierdut nici vocația aforistică. Varvarienii realizează un dublu final fericit-nefericit. Dragoș Ivănescu, ziaristul de la rubrica "Limite", o clipă rătăcit de enigma labirintului lui Dimitrie Cristea, își regăsește familia, Dimitrie rămâne cu ochii în tragedia ființei iubite, Cora Solomon, zdrobită, se pare, ca Ana Karenina, sub roțile trenului. Semn că destinul individual în lume rămâne o enigmă. Romanul de față probează forța narativă

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
ferecat în forme din ce în ce mai estetice, mai seducătoare (...), jocul artei fiind legea Varvarei". În lumea din oglinda neagră Rebega îl pune pe Dimitrie Cristea la încercare să aleagă una din cele trei căi care i se arată la intrarea în Marele Labirint. Spre surprinderea sa, tânărul director de școală îi răspunde că vrea să meargă pe toate trei odată, motivând că "Dumnezeu, Fiul și Sfântul Duh formează o unitate indestructibilă...", ultimul afirmând că "religiozitatea celor care aleg între trei posibilități este precară

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
și Sfântul Duh formează o unitate indestructibilă...", ultimul afirmând că "religiozitatea celor care aleg între trei posibilități este precară, credința le este falsă și, în acest caz, Marele-Duh se bucură..." Această concluzie era motivată de faptul că la intrarea în Labirint, care coincidea și cu ieșirea din el, Cristea observase, săpată pe frontispiciu, inscripția: "Alege între trei și te vei rătăci". În timp ce-și contempla în inițiatica hălăduire prin Labirint niște viziuni ale propriei copilării, Dimitrie Cristea este prevenit că

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Această concluzie era motivată de faptul că la intrarea în Labirint, care coincidea și cu ieșirea din el, Cristea observase, săpată pe frontispiciu, inscripția: "Alege între trei și te vei rătăci". În timp ce-și contempla în inițiatica hălăduire prin Labirint niște viziuni ale propriei copilării, Dimitrie Cristea este prevenit că "cine gustă peste măsură din aromele trecutului alunecă în nebunie". Vai, cât de actuale sunt aceste considerațiuni pentru nostalgicii basarabeni după trecutul sovietic "când era bine, pentru că eram tineri și

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
brutalizează pentru acest fapt, și îl întreabă ce vrea să devină în viață, acesta silabisește "printre ezitări și suspine cu greu înghițite: Var-va-ri-an". Fenomen atât de cunoscut copiilor de basarabeni care, până nu demult, visau să devină... ruși. În același Labirint Dimitrie Cristea observă că pentru a accede în sala tronului, unde sălășluiește Marele Duh, Rebega își face cruce nu cu trei, ci cu cinci degete, și nu în patru puncte ale trupului, ci în cinci, semnificația fiind la vedere steaua

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
va pleca din Varvara... Și, într-adevăr, profețiile ce se refereau la viitorul său, prind a se înfăptui. După câteva încercări neizbutite de a obține ceaiul de crospec și de a pătrunde prin oglinda neagră (din casa lui Rebega) în Labirint, necazurile năboiesc asupra lui Dimitrie Cristea fără a-și da rând: printre varvarieni prind a circula zvonuri că este afectat de o sminteală ciudată, apoi îl găsește o boală de rinichi, ajunge și la spital, riscă să fie destituit din

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
aveau ochi pentru verdele pur din privirile Corei, pentru dâra de lumină adusă în Varvara". Se țes intrigi, bârfe, se lansează zvonuri dintre cele mai dezmățate, dar, în pofida lor, Dimitrie Cristea are curajul să-i transmită manuscrisul său despre Marele Labirint, lucrare pe care o considera proprietatea ei, el fiind doar un scrib conștiincios. Gestul lui se dovedește, ulterior, a fi o autentică și originală declarație de dragoste, semnificație pe care o sesizează bătrânul Gherasim Iscariotul, un mai vechi prieten al

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
fost maltratată de trei varvarieni), apoi și a lui Dimitrie Cristea din casa mamei sale de pe strada Arcadiei, naratorul rămâne în posesia a șapte caiete parvenite de la Zâna Rachici, niște variante ale celor două cărți ale lui Dimitrie Cristea Marele Labirint și Muntele Alb. În ultimul caiet găsește o notiță adresată lui, ziaristului Dragoș Ivănescu, în care este avertizat că "în ignoranța și uitucenia voastră, izvorâte din fericire și bunăstare, varvarienii deja au inundat municipiul și sunt pe cale de a împânzi

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
marelui savant Ștefan Lupașcu. Congresul a elaborat un document revoluționar Carta Transdisciplinarității, redactată de către Lima de Freitas, Edgar Morin și Basarab Nicolescu, cel care în 1996 avea să publice Manifestul transdisciplinarității. Menirea transdisciplinarității este aceea de a face "ordine" în labirintul complexității realului pe care o indică interdisciplinaritatea și multidisciplinaritatea, Basarab Nicolescu definind transdisciplinaritatea ca fiind "ceea ce se află în același timp și între discipline și dincolo de orice disciplină. Finalitatea sa este înțelegerea lumii prezente, unul dintre imperativele sale fiind unitatea

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
decăderea noastră, în epoca actuală, atinge limitele instinctuale ale primitivului. Ar putea fi, într-adevăr sfârșitul umanității sau va urma o nouă Renaștere. Theodor Codreanu crede că aceasta va fi transmodernismul. "Contemporanul. Ideea europeană", nr. 3, martie 2014 NUMERE ÎN LABIRINT, I, IAȘI, EDITURA OPERA MAGNA, 2007; II, IAȘI, EDITURA OPERA MAGNA, 2008; III, IAȘI, EDITURA OPERA MAGNA, 2009; IV, BUCUREȘTI, EDITURA DETECTIV LITERAR, 2014 Constantin CĂLIN Tânărul Codreanu Am să încep cu vorbele autorului: "Acest op e oglinda formării unui

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
LITERAR, 2014 Constantin CĂLIN Tânărul Codreanu Am să încep cu vorbele autorului: "Acest op e oglinda formării unui intelectual român din a doua jumătate a secolului XX". Intelectualul este d-l Theodor Codreanu, iar opul său se intitulează Numere în labirint (Ed. Opera magna, 2007). E o carte căreia cu greu i s-ar putea găsi asemănare, care, pe ici-pe colo, amintește de Jurnalul lui T. Maiorescu. A fost începută nu la 15 ani, ci la 19, dar din același impuls

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
mai necesita deci cinci-șase volume. Fără îndoială că, prin mărire, "oglinda" ne va arăta tot mai multe lucruri, de interes literar și istoric, iar valoarea ei va crește. Ca și în cazul JurnaIului lui Maiorescu, ceea ce surprinde În Numere în labirint ("labirintul e condiția umană", se spune în Predoslovie) este maturitatea celui ce le notează. D-l Codreanu se manifestă ca având "voce" de critic de la cele dintâi rânduri. Felul în care pune pe hârtie prima frază îl înfățișează ca trecut

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
necesita deci cinci-șase volume. Fără îndoială că, prin mărire, "oglinda" ne va arăta tot mai multe lucruri, de interes literar și istoric, iar valoarea ei va crește. Ca și în cazul JurnaIului lui Maiorescu, ceea ce surprinde În Numere în labirint ("labirintul e condiția umană", se spune în Predoslovie) este maturitatea celui ce le notează. D-l Codreanu se manifestă ca având "voce" de critic de la cele dintâi rânduri. Felul în care pune pe hârtie prima frază îl înfățișează ca trecut de

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
când i se dăruiește cu sinceritate, e gata să socotească această faptă mărinimoasă drept necredință!..."". Un pasionat ce se reprimă, discret, cât de voie cât de nevoie, viitorul critic dă impresia că descurcă aci propriile sale probleme amoroase. Numere în labirint e cartea unui tânăr care și-a strunit bine tinerețea. Funciar serios și cu o filozofie practică de "om secret", el n-a evoluat totuși rectiliniu, dar nici n-a mers în zig-zag. Preocupările literare și refugiile în lectură l-

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
retrospectivă, perspectivă ideologică) și numerotarea ("ca un fir al Ariadnei", mărturisește călătorul inițiatic), astfel încât paragrafele, de la cifra 1 la cifra 3.288, se constituie în veritabile chei de lectură într-o carte a aparentei discontinuități existențiale, culturale, meteorologice. Numere în labirint, tipărită la Editura "Opera Magna" (întreprindere a poetului, plasticianului, concitadinului Vasilian Doboș) ne oferă încă o sensibilă și plauzibilă radiografie, livrescă, lucidă, fertilă a unei perioade (cu bune, cu mai puțin bune) prin care am trecut mulți dintre noi, nepoți

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
22, 3 iunie 2007 Valeria MANTA TĂICUȚU Lecturi constructive O nouă carte de Theodor Codreanu Cunoscut cititorului român pentru lucrările pertinente despre Eminescu, Bacovia, transmodernism și nu numai, Theodor Codreanu scoate la Editura Opera Magna (Iași, 2007), volumul Numere în labirint: un jurnal discontinuu (v. și Ioan Pintea) al lecturilor și al formării sale ca om de cultură: "Acest op e oglinda formării unui intelectual român din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Însemnările sunt notații sporadice, unele hiperconcentrate

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
găsiseră încă reperele de lectură, că se citea cu aviditate, cam tot ce cădea la îndemână: literatură română și universală, reviste, culegeri de maxime și proverbe (Tagore este citat de nenumărate ori), pe scurt, că adolescentul se afla într-un labirint al cărților, din care a ieșit nevătămat grație uriașei puteri de sinteză, bunului-gust și bunului-simț: "La 16 ani mă credeam un geniu prigonit care mai târziu o să uimească lumea, înălțându-se chiar deasupra lui Eminescu. La 18 ani am decis

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
uimitoare putere, tristețea lui are densitatea melancoliei eminesciene fără nimic mimetic. Semnul artei mari: tristețea devine la Bacovia chemare sfâșietoare a vieții, o sete enormă de fericire care îndreaptă spre acel farmec depărtat și așteptat toată viața" (1783). Numere în labirint reprezintă, pentru cititorul contemporan, o lectură din multe puncte de vedere instructivă, chiar fiind, așa cum o descrie autorul ei, "antisistemică prin formă"; ea "s-ar putea să cuprindă un întreg sistem de gândire cu mize multiple, labirintice, trecând prin multidisciplinaritate

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
mai eliberatoare decât însuși actul sexual. Călugărirea de sine, această "meserie de a trăi", să ducă la ideea eliberatoare a tuturor neliniștilor și întrebărilor pe care le viețuim? Cred că așa este: singurătatea ne scrie și ne numără! Numere în labirint (vol. I), carte semnată de Theodor Codreanu este, așa cum însuși scriitorul afirmă în "predoslovie" "o consemnare ideatică a existenței" sale în 59 de caiete, numerotate, datate, așadar, prin pitagoreicele numere, iar nu pe momente și zile. Eu i-aș zice

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
porcului. Rânjește la microfon și suduie de Papa. Se pomenește strugure de cățea. Cumpără organe majore și vinde chibrituri cu mămăligă. Își bate joc de capre. E cu gândul țeapăn și tușește pe mânecă. Strigă la bube." Unele "numere din labirint" demonstrează că tânărul de atunci a început cu poezia, dar s-a resemnat, pentru că s-a trezit din somnul poetic la realitatea critică. Mi-ar fi plăcut să rămână în atmosfera "somnoroasă" a lirismului, întrucât, dacă unele încercări denotă oarece

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Meditația labirintică este echivalentă cu suferința eului personal în raport cu nedescifratele căi torsionate ale vieții: Piedicile și eșecurile au menirea fericită de a ne aminti că nu suntem singuri și pe un drum drept." Semnificațiile imaginii labirintice alcătuiesc o mitologie personală: labirintul social-politic: În labirint, oamenii sunt orbi și când li se dă "lumină"". Rătăcire, inutilitate, pierdere a identității ("simplu număr în labirint"), adulmecare primejdioasă a indivizilor între ei: În labirint, românii au devenit un popor de urmăritori". Salvarea vine prin retragerea

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
echivalentă cu suferința eului personal în raport cu nedescifratele căi torsionate ale vieții: Piedicile și eșecurile au menirea fericită de a ne aminti că nu suntem singuri și pe un drum drept." Semnificațiile imaginii labirintice alcătuiesc o mitologie personală: labirintul social-politic: În labirint, oamenii sunt orbi și când li se dă "lumină"". Rătăcire, inutilitate, pierdere a identității ("simplu număr în labirint"), adulmecare primejdioasă a indivizilor între ei: În labirint, românii au devenit un popor de urmăritori". Salvarea vine prin retragerea din hățișul politico-social

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]