4,995 matches
-
manifestărilor culturale și în cadrul diferitelor societăți muzicale. În nordul Moldovei, artele plastice dețineau o tradiție străveche, manifestată încă din secolul XV, în cadrul atelierelor de formare a zugravilor de biserici. După anexarea Bucovinei, începe să se dezvolte și pictura pe teme laice influențată de mediul artistic austriac, iar după 1918, centrul cultural-artistic al Bucovinei devine orașul Cernăuți cu asociații artistice și școli de pictură 90. Chiar dacă ramura intelectuală a artiștilor a fost destul de restrânsă, câteva nume au rezonat în pictură, sculptură sau
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de muzicologie, 87 de articole, 18 manuale didactice, fiind și autor a 49 de creații muzicale. Amintim: Crestomația muzicală, Din trecutul muzical al românilor, Caietul muzical coral, Istoria muzicii la români, Gavriil Musicescu. Viața și opera sa muzicală, Istoricul muzicii laice și religioase botoșănene 8. 30. Alexandru Răutu (1881-1937), om politic, actor, publicist, profesor de franceză la gimnaziul din Dorohoi, este corespondent la periodicele Evenimentul, Gazeta de Dorohoi, Patriotul, sub pseudonimul Dela Buda. 31. Nicolae N. Răutu (1891-1979), profesor la Liceul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Noul Legămînt tălmăcit de Ieronim sub influența scrierilor esene. În capitolul Despre pedeapsa viitoare a celor nesupuși din același text găsim cu privire la pretinsul Cristos al lui Saul din făcătura Noului Legămînt că ei așteptau cu mare nădejde: ,,vremea în care laicul și preoțescul Mesia își va asuma fiecare slujirea.”. Mai încolo spun că Elohim le-a făcut o făgăduială în ,,«pămîntul Damascului» - adică Noul Legămînt”, dar cel descoperit la Qumran și nu cel plăsmuit du-pă anii 386 și prezentat goimilor cap
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
nu înghițeau tîmpeniile mozaici- lor și trece prin Palestina în anul 215 ajungînd în orașul Cezareea, unde a acceptat cererea lui Alexandru, episcop al Ierusalimului și Theoctisos, episcop al Cezareei, să explice Scripturile mozaicilor înaintea adunării bisericii, deși era încă laic. Desfășoară o amplă activitate la Alexandria dar vine și în Palestina pentru a tălmăci Scripturile ivriților pe care nu le putea înțelege nici un om cu mintea acasă iar în anul 228 este hirotonit preot de către episcopii arătați mai sus. Aceste
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
moderne. Mai toți au conștiința că lucrează într-un cadru mental și civilizațional potrivnic materiei tratate ; reflecția lor pornește îndeobște tocmai de la puținătatea, sărăcia, insuficiența unei lumi în care fundamentele spirituale au pălit, au fost înlocuite de miturile unui umanism laic sau, mai grav, au fost deviate, inversate, contrafăcute de ideologii totalitare ucigașe. Față de umanitățile tradiționale, organizate de principii transcendente, omul modern le pare o tulburătoare excepție. Fie că trăiește heideggerian în uitarea Ființei, absorbit de lumea ființărilor maniabile, fie că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
inutil să spun că nu mă refer aici la avantaje care ar fi proprietatea exclusivă a modernității virtualitatea lor metafizică ar fi, atunci, dintru început, exclusă. Mă refer la teme perene, ce țin de miezul tradițiilor, dar pe care modernitatea laică le pune într-o tensiune nouă, cărora le furnizează un nou context de percepție. Iată așadar schițate cîteva exemple, pe care capitolele următoare le vor dezvolta. Tema libertății Fondatoare pentru modernitate, ea are aici o statură tot atît de centrală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de secularism.) Recunoscîndu-și incompetența în legiferarea raportului cu absolutul, asumîndu-și imperfecțiunea constitutivă, indefinit amendabilă, societățile democratice apără libertatea de conștiință și, ca un corolar, libertatea religioasă. Ele încearcă să asigure și să gestioneze condițiile de posibilitate ale libertății individului. Legea laică garantează, mai mult sau mai puțin, siguranța și egalitatea civilă a tuturor indivizilor, indiferent de convingerile lor religioase ori spirituale. Sigur că în acest fel instituțiile religiei au fost slăbite. Autoritatea lor în a explica universul, mersul istoriei, norma societății
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Iar asigurarea acestei libertăți nu face decît să întărească treptat impresia că religia are condiția opiniei, nu a adevărului, că ea ține de individual, nu de Universalul spre care, în fond, conduce. Poate părea și mai grav că, odată cu statuarea laică a libertății religioase, Adevărul ultim nu mai are un unic chip instituțional, general acceptat, asigurat și, cîteodată, impus de autoritatea instituției ecleziale. Aici stă riscul cel al relativismului , dar și un posibil avantaj spiritual al libertății moderne. Căci ea lasă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
inspira cunoașterea ultimă independent de situarea confesională a receptorului uman. E vorba despre o funcție spirituală perenă pentru care fiece tradiție are personaje emblematice și ea semnifică șansa, niciodată închisă, acordată oricărei căutări bine orientate. în al doilea rînd, principiul laic al libertății poate fi un bun suport pentru a ne reaminti statura completă a omului. Trecînd de partea libertății religioase 1, cele mai multe Biserici creștine o interpretează astăzi în registru spiritual, din interiorul doctrinei lor. Libertatea religioasă și de conștiință ține
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
doctrinei lor. Libertatea religioasă și de conștiință ține acum, pentru ele, de demnitatea trans-umană a omului, de chipul divin care, indiferent de situarea sau nesituarea religioasă a persoanei, locuiește în adîncul ei. Din acest punct de vedere, libertatea în sens laic poate fi privită ca un reflex îndepărtat, dar valorificabil, a ceea ce constituie rostul ultim al umanului : libertatea verticală, eliberarea de condiționări prin participare la divin. Există, desigur, o masivă problematică religioasă a liberului arbitru, care, bine exercitat, pregătește eliberarea omului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
religiei, de sacralizarea grupurilor religioase, naționale, ideologice. Bine observat, el menține atenția spirituală pe axa care unește interioritatea trans individuală a omului cu transcendența, nemărginirea inimii profunde cu abisul divin. Punctele menționate mai sus nu sînt, desigur, interesante pentru modernitatea laică, nu sînt materie de dezbatere în spațiul public. Nu ele alcătuiesc subînțelesul societăților și al mentalității noastre. Dar omul credincios, angajat spiritual poate privi spectacolul modernității și principiile ei ca pe un text de interpretat, ale cărui date sînt de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de venerabilă este poarta de intrare în straturile sensurilor lui profunde, eliberatoare. Litera, spunea André Scrima, trebuie făcută să își dea duhul 1, să își exale mireasma călăuzitoare. De ce nu s-ar proceda la fel și cu litera modernității noastre laice, fragment din marele text al lumii? Diversitatea religioasă Legată imediat de principiul libertății religioase și de conștiință apare tema diversității religioase, cu abordarea ei modernă, care nu se mai mărginește la soluția monopolului și a exclusivismului. Principiul laic de respectare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
modernității noastre laice, fragment din marele text al lumii? Diversitatea religioasă Legată imediat de principiul libertății religioase și de conștiință apare tema diversității religioase, cu abordarea ei modernă, care nu se mai mărginește la soluția monopolului și a exclusivismului. Principiul laic de respectare a diversității religioase a început nu numai să fie acceptat de Biserici, ci să capete chiar transpunere teologică. Deși fundamentalismele violente sînt astăzi mult mai vizibile decît colegialitatea, au loc totuși mari adunări de Oameni și religii. Teologi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
drept un monoteism depășit. Nu mai vorbim de faptul că teologii dialogului interreligios sînt puțin numeroși, contestați adesea de autoritățile instituționale ale propriilor tradiții și că se recrutează mai ales din creștinism (perceput de celelalte religii ca precursor al modernității laice). în orice caz, dialogul interreligios cu teologia lui, oricît de onestă și de subtilă, cu un ecumenism al credincioșilor oricît de generos e stingherit în momentul în care trebuie să se pronunțe asupra nucleelor tari ale credințelor, asupra crezurilor religioase
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
opera sa ; a-l configura pornind de la trăsăturile, sublimate, ale creației sale. Lupta împotriva sociomorfismului lui Dumnezeu este o temă importantă a religiilor. Componenta lor profetică, contemplativă, monahală, doctrinele metafizice, efortul mereu reluat al detașării de lume o dovedesc Modernitatea laică în mentalitatea și organizarea ei de ansamblu îi refuză lui Dumnezeu sociomorfismul tare; îi atribuie cel mult un sociomorfism atenuat, acceptînd că valorile religioase au avut un rol în modelarea civilizației europene, că ele pot contribui astăzi, printre alte repere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
al venerării sale, prin conformarea la o normă socială de inspirație religioasă a scăzut drastic sau a dispărut. Abordarea divinului prin exterioritate, prin numele lui afirmative, prin aspectele lui manifestate s-a diminuat. Ceea ce putem contempla astăzi în spectacolul societăților laice este mai degrabă prezența lui inaparentă, transcendența lui foarte îndepărtată și totodată ascunsă în substratul lumii și al inimilor. Dumnezeu acceptă, în societățile noastre, o discreție pe care nu a avut-o niciodată. Se oferă cunoașterii și apropierii mai degrabă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a destinului propriu, eventual a transcendenței, omul occidental fie el credincios, interesat de spiritual sau aflat doar în căutare de repere poate recurge la revelațiile religiei/religiilor, la doctrinele spirituale, la tradițiile moștenite sau cunoscute cultural, Romanato, Biserica și statul laic, în volumul colectiv Religie și putere, Polirom, Iași, 2005 (ed. a II-a), pp. 61-76. Adam Michnik face o frumoasă și foarte nuanțată analiză a cazului polonez, unde întîlnirea dintre Biserică și Solidarnoïä a avut un relief atît de puternic
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și putere, Polirom, Iași, 2005 (ed. a II-a), pp. 61-76. Adam Michnik face o frumoasă și foarte nuanțată analiză a cazului polonez, unde întîlnirea dintre Biserică și Solidarnoïä a avut un relief atît de puternic. Unii membri ai intelighenției laice au ajuns să înțeleagă Biserica drept un azil pentru întrebările despre valorile absolute și adevărurile supreme, despre fundamentul moralității, care își exprimă dezacordul cu privire la statutul individului captiv. Pentru importanți oameni ai Bisericii, întîlnirea a condus la adeziune față de pluralism și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lui Dumnezeu medieval nu se lasă situați, confirmați, modelați de ordinea și de ordinele societății. Iată sursa autorității lor de vîrf asupra comunității, o autoritate percepută într-o oarecare măsură ca trans lumească, fiindcă nu derivă de la nici o instanță instituțională, laică sau religioasă. în societățile liberale moderne, itinerantul sau anahoretul nu mai are relieful din trecut. El poate fi admirat sau considerat bizar, dar nu mai e un personaj exemplar pentru comunitate. Societățile liberale moderne au un alt mod, neintenționat, dar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
avem în vedere, cît mai ales o tipologie a modelelor spirituale. Cît despre modernitate, ea s-a născut dintr-o tendință de delimitare a domeniilor (cel uman de cel divin, știința naturii de teologie, puterea temporală de autoritatea spirituală, sfera laică de sfera eclezială) pentru a statua în cele din urmă separarea sau măcar distanța dintre religie și politică, dintre natură și cultură, dintre credință și cunoaștere rațională, dintre public și privat. Un model binar disjunctiv e mereu la lucru în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
expune convingător schimbarea de paradigmă teologică produsă chiar înainte ca, prin Constantin, creștinismul să se instaleze în cetate, să îi copieze ordinea și tipul de putere. în primele secole, cercetarea adevărului revelat, interpretarea, interogarea lui ardentă erau întreprinse de intelectuali laici, pe care numai darul lor spiritual și exegetic îi impunea în fața comunității. Strălucitul Origen a fost doar unul dintre numeroșii maeștri în jurul cărora se aduna un cerc de oameni doritori să participe cu viața lor integrală de la intelect la comportamentul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
nu numai din propriile limitări, ci și din nivelul individualului. Moartea-înviere împreună cu celălalt revine la a da loc Polului transcendent să își manifeste, în comuniunea interlocutorilor, noutatea inepuizabilă. încrederea în diversitate nu apare așadar numai ca o descoperire a modernității laice, ca principiu specific societăților liberale contemporane. Ea poate fi așezată foarte bine într-un cadru spiritual, poate primi solide argumente religioase. și mai important e faptul că dominate de atmosfera pluralistă societățile occidentale pot oferi un bun teren pentru ca persoana
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
nici măcar acolo pe deplin) și că ea exprimă mai ales mentalitatea autorilor săi. Cu o anume lipsă de obiectivitate, cercetătorii au aplicat asupra realității religioase de pretutindeni grila modernității triumfătoare, cu un unic chip, treptat, dar inexorabil secularizantă. Credincioși dogmei laice a progresului, a evoluției liniare, ei au luat ca model situația occidentală, pentru a declara profetic că în lumea viitorului religia nu va mai avea relevanță publică în mod cert din punct de vedere politic, dar poate nici cultural , ea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
se organizeze o ordine socială și o putere politică. Această Prezență se retrage în incinta Torei, se sprijină pe practicile unei comunități risipite, dislocate, aflate întrucîtva la marginea istoriei, pe muchia dintre istorie și eschaton. în creștinism, delimitarea unei sfere laice, unde Dumnzeu dă creaturii sale libertatea de a se organiza după capul ei, apare chiar din zorii noii religii. Spre deosebire de alte credințe, creștinismul se ivește într-o lume care e, cultural și politic, deja constituită. Mesajul christic anunță sfîrșitul iminent
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
tensionată) dintre perspectiva mîntuirii și perspectiva mundană va primi diferite soluții de-a lungul istoriei europene. Dar, dintru început și în chiar tensiunea dintre cele două perspective, se poate citi retragerea sau restrîngerea divinului, care consimte să permită o alteritate laică. Biserica, instituție a divinului, consimte să recunoască, măcar în principiu, o zonă de cunoaștere și de acțiune peste care nu e stăpînă. Comentînd teoria relației dintre Biserică și Imperiu formulată în anul 500 de papa Gelasius, Louis Dumont o caracterizează
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]