13,725 matches
-
deșteaptă-nlăuntru-mi (Ulicioara, trad. MB).324 Anulând dimensiunea spațială prin unirea înaltului cu întinderea apei, ermeticul introduce imaginea sonoră a nostalgiei: vocea ulicioarei. Că o epifanie, glasul drumului deschide în interiorul eului poetic imaginea satului, a strălucirii soarelui pe zidurile caselor, a lămpilor și tavernelor puștii. Alteori succesiunea imaginilor sonore trasează o linie invizibilă ce unește casele unui sat, ca o șoaptă divină purtată pe drumul în formă de cruce: Ulicioara: o cruce de case / ce se cheamă încet (idem, trad. MB). Aceste
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
là del dilettoso loco. (vv. 37-39) E îl duro vento col petto rompea, / che gocce fredde giù per l'aria nera / în sul volto soffiando le spingea. (vv. 58-60) E și rivolse indietro. E în quel momento / și spense îl lampo, e tornò buio l'etra, / ed acchetossi îl tuono, e stette îl vento. (vv. 73-75) 4. vento în poezia lui Salvatore Quasimodo Vento a Tìndari: Salgo vertici aerei precipizi, / assorto al vento dei pini, / e la brigata che lieve m
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
pure illusioni, (...) puri fantasmi e sostanze immaginarie (....) queste verità la natură aveva nascoste sotto un profondissimo arcano, Zibaldone, 125. 368 Vissero i fiori e l'erbe, / vissero i boschi un dì. Conscie le molli / aure, le nubi e la titania lampă / fur dell'umana gente (La primavera); A me non ride / l'aprico margo, e dell'eterea porta / îl mattutino albor; me non îl canto / de' colorați augelli, e non de' faggi / îl murmure salută: e dove all'ombra / degli'inchinati
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
îmbunătățirea eficienței energetice prin susținerea finanțării din fonduri structurale; reabilitarea anvelopei prin reabilitarea termică a clădirilor; acordarea de sprijin financiar pentru proprietarii cu posibilități reduse, pentru a realiza lucrările de reabilitare; optimizarea sistemelor de încălzire; optimizarea instalațiilor de iluminat, utilizarea lămpilor cu consum redus; obligația de a pune în aplicare dispozițiile directivei și standardele europene de eficiență pentru clădiri noi; continuarea contorizării energiei termice la consumatorii finali; creșterea eficienței și reducerea consumului iluminatului public; optimizarea eficienței energetice la clădirile publice. Punerea
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
a două sau mai multe niveluri mecanismul intratextual urmează și nuanțează procesul complex al semnificării. (S1a) Între acești muri afumați (s.n.) plini de mirosul tutunului, de trăncănirea jucătorilor de domino și de cadențata bătaie a unui orologiu de lemn, ardeau lămpi somnoroase răspândind dungi de galbenă lumină prin aerul apăsat (Eminescu: 2011, II, 35). Ca și în situația câmpurilor semantice, constelațiile intratextuale prezintă nucleu și periferie. Nucleul ascunde miezul hipertextual al unei secvențe de text și justifică legarea de altă structură
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
o teorie a secundarului, nu poți ajunge în centru, dacă nu știi să depășești marginile). Astfel, inclusiv în secvența mai sus citată, se remarcă prezența nuceului intratextual muri afumați, dar și circumferința (constelației intratextuale) desenată de unități lexico-semantice precum orologiu, lampă/lumină, galben, care, la rândul lor, vor deschide ori doar se vor lega de alte constelații intratextuale. Revenim la hipotextul extras din nuvela Sărmanul Dionis. Aspectul pereților nu sugerează numai un spațiu ca al nimănui, expus și neîngrijit, ci el
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ferestrele mari (s.n.) albind podelele de păreau unse cu cridă; păreții posomorâți (s.n.) aveau, pe unde ajungea lumina lunei, două cuadrate mari argintoase..." (Eminescu: 2011, II, 37). (S1g) Privea în păretele afumat (s.n.) la umbra sa proprie, mare și fantastică. Lampa fâlfâia lungă, ca și când ar fi vrut s-ajungă tavanul, iar umbra lui...ca o mreajă neagră cu nasul lungit,...(Eminescu: 2011, II, 48). Am plecat de la pereții afumați ai cafenelei, trecând pe lângă ferestrele mari care filtrau lumina prin desenele șiroaielor
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
sau posomorâți ai camerei lui Dionis, cu ferestrele mari și luna care încearcă să își facă aici cuib de lumină; finalmente, ajungem în punctul din care am pornit și închidem cercul cu peretele afumat. De această dată, motivul se asociază lămpii și umbrei înțelegem de ce pereții nu puteau fi perfect albi: aspectul lor nedeslușit oferă luminarea scenică prielnică jocului evanescent al umbrei. Constelația intratextuală acum analizată se desenează în punctele de interferență a două serii intratextuale, inegal reprezentate, ce prind contur
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
pat și o masă pline cu pergamente și hârtii; (...) făclia arunca o lumină turbure, roșie, galbenă și somnoroasă (Eminescu: 2011, II, 45). (S4f)...deschise cartea cea veche (s.n.) cu buchile neclare și cu înțeles întunecat (Eminescu: 2011, II, 48). (S4g) Lampa sa fâlfâia mai fantastic, literele bătrâne ale cărții (s.n.) căpătau înțeles și se introduceau în visuri și-n cugete ce-i împleau capul fără de voință, umbra lui începu iar a prinde conturele unei icoane în oloi (Eminescu: 2011, II, 49
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
slăbită încă prin stropii de ploaie ce inundase sticlele (Geniu pustiu Eminescu: 2011, II, 96). (h4c) Corabia aceasta este o crâșmă unde se găsește vin unguresc bun.[...] Corabia era o odaie mare, boltită și întunecoasă în care și ziua ardea lampă ([Archaeus] Eminescu: 2011, II, 205). Nucleul intratextual al acestei structuri construite din două serii paralele este dat de prezența sinecdotică sau doar imaginată a viorii. Instrumentul muzical nu este vizualizat, dar sunetul este perceput cu precizie, iar instrumentistul este portretizat
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
descriere a protagonistului. Incipitul filosofic din textul publicat este nu eludat, ci sintetizat și pus într-o paranteză în hipotext. Există două modificări în manuscrisul în facsimil 41 (ediția Eugen Simion) față de varianta transliterată a lui D. Vatamaniuc: (H1a) [...] ardeau lămpi (s.n.) somnoroase răspândind dungi de galbenă lumină prin aerul apăsat. [...] El aprinse o lampă neagră, împlută cu untdelemn; lumina ei fumega pâlpâind. Încet, încet ochiul luminei se roși ...el se așeză la masă..., deschise cartea cea veche cu buchile neclare
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
pus într-o paranteză în hipotext. Există două modificări în manuscrisul în facsimil 41 (ediția Eugen Simion) față de varianta transliterată a lui D. Vatamaniuc: (H1a) [...] ardeau lămpi (s.n.) somnoroase răspândind dungi de galbenă lumină prin aerul apăsat. [...] El aprinse o lampă neagră, împlută cu untdelemn; lumina ei fumega pâlpâind. Încet, încet ochiul luminei se roși ...el se așeză la masă..., deschise cartea cea veche cu buchile neclare și cu înțeles întunecat. [...] Lampa fâlfâia lungă, ca și cum ar fi vrut s-ajungă tavanul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de galbenă lumină prin aerul apăsat. [...] El aprinse o lampă neagră, împlută cu untdelemn; lumina ei fumega pâlpâind. Încet, încet ochiul luminei se roși ...el se așeză la masă..., deschise cartea cea veche cu buchile neclare și cu înțeles întunecat. [...] Lampa fâlfâia lungă, ca și cum ar fi vrut s-ajungă tavanul, [...].Lampa sa fâlfâia mai fantastic, literele bătrâne ale cărții căpătau înțeles și se introduceau în visuri și-n cugete ce-i împleau capul fără de voință, [...]. Lampa cu flacăra ei roșie sta
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
neagră, împlută cu untdelemn; lumina ei fumega pâlpâind. Încet, încet ochiul luminei se roși ...el se așeză la masă..., deschise cartea cea veche cu buchile neclare și cu înțeles întunecat. [...] Lampa fâlfâia lungă, ca și cum ar fi vrut s-ajungă tavanul, [...].Lampa sa fâlfâia mai fantastic, literele bătrâne ale cărții căpătau înțeles și se introduceau în visuri și-n cugete ce-i împleau capul fără de voință, [...]. Lampa cu flacăra ei roșie sta între Dan și umbra închegată. [...] Îmi voi aprinde lampa [zice
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
neclare și cu înțeles întunecat. [...] Lampa fâlfâia lungă, ca și cum ar fi vrut s-ajungă tavanul, [...].Lampa sa fâlfâia mai fantastic, literele bătrâne ale cărții căpătau înțeles și se introduceau în visuri și-n cugete ce-i împleau capul fără de voință, [...]. Lampa cu flacăra ei roșie sta între Dan și umbra închegată. [...] Îmi voi aprinde lampa [zice umbra] ș-oi căuta oameni. Iar Dan își luă lunga sa manta de-a umere, stinse lampa. (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, pp. 35, 48-49
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
tavanul, [...].Lampa sa fâlfâia mai fantastic, literele bătrâne ale cărții căpătau înțeles și se introduceau în visuri și-n cugete ce-i împleau capul fără de voință, [...]. Lampa cu flacăra ei roșie sta între Dan și umbra închegată. [...] Îmi voi aprinde lampa [zice umbra] ș-oi căuta oameni. Iar Dan își luă lunga sa manta de-a umere, stinse lampa. (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, pp. 35, 48-49, 50-51). (h1b)Adeseori când stau înaintea fumegătoarei lumini galbene a lampei mele, când mă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
-n cugete ce-i împleau capul fără de voință, [...]. Lampa cu flacăra ei roșie sta între Dan și umbra închegată. [...] Îmi voi aprinde lampa [zice umbra] ș-oi căuta oameni. Iar Dan își luă lunga sa manta de-a umere, stinse lampa. (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, pp. 35, 48-49, 50-51). (h1b)Adeseori când stau înaintea fumegătoarei lumini galbene a lampei mele, când mă uit în ochiul ei cel roș, când deschid câte-o carte bătrână plină de nerozii bătrâne, de credințele
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Îmi voi aprinde lampa [zice umbra] ș-oi căuta oameni. Iar Dan își luă lunga sa manta de-a umere, stinse lampa. (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, pp. 35, 48-49, 50-51). (h1b)Adeseori când stau înaintea fumegătoarei lumini galbene a lampei mele, când mă uit în ochiul ei cel roș, când deschid câte-o carte bătrână plină de nerozii bătrâne, de credințele unei lumi cu capete îndealtfel ca și ale noastre (lucru ce arată relativitatea adevărului), adeseori, zic, conversez cu lampa
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
lampei mele, când mă uit în ochiul ei cel roș, când deschid câte-o carte bătrână plină de nerozii bătrâne, de credințele unei lumi cu capete îndealtfel ca și ale noastre (lucru ce arată relativitatea adevărului), adeseori, zic, conversez cu lampa mea cea verde și veche și mă uit sub cojocirocul ei, când fâlfâie fantastic, ca și când i-ar fi dor de tavan (Umbra mea Eminescu: 2011, II, 261). (h1c) [...] capete îndealtfel ca și a noastre [...] conversez cu lampa mea verde și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
zic, conversez cu lampa mea cea verde și veche și mă uit sub cojocirocul ei, când fâlfâie fantastic, ca și când i-ar fi dor de tavan (Umbra mea Eminescu: 2011, II, 261). (h1c) [...] capete îndealtfel ca și a noastre [...] conversez cu lampa mea verde și veche [...] (Simion: 2005, II, 184). Comparația neutră din hipertext ("Lampa fâlfâia lungă, ca și cum ar fi vrut s-ajungă tavanul...") se încarcă afectiv în hipotext: "fâlfâie fantastic, ca și cum i-ar fi dor de tavan". Relativ la tomul care va
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cojocirocul ei, când fâlfâie fantastic, ca și când i-ar fi dor de tavan (Umbra mea Eminescu: 2011, II, 261). (h1c) [...] capete îndealtfel ca și a noastre [...] conversez cu lampa mea verde și veche [...] (Simion: 2005, II, 184). Comparația neutră din hipertext ("Lampa fâlfâia lungă, ca și cum ar fi vrut s-ajungă tavanul...") se încarcă afectiv în hipotext: "fâlfâie fantastic, ca și cum i-ar fi dor de tavan". Relativ la tomul care va cartografia drumul spre altă dimensiune, hipertextul accentuează asupra caracterului ezoteric ("cartea cea veche
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
varianta Umbra mea inversează rolurile, în sensul că naratorul nu apare ca un nepriceput "visătorul Dionis" din opera publicată -, el inițiază umbra și-i descrie tot scenariul ascensiunii selenar-para disiace. În hipertext remarcăm gradarea ascendentă a ideii de posesie asupra lămpii, dublată de încărcarea semantică de la obiect decorativ, fie și util, însă aparținând tuturor, poate de aceea exprimat la plural ("ardeau lămpi"), la simbol al cunoașterii, sursă de luminare, nu doar de lumină ("îmi voi aprinde lampa"). Termenul-cheie al secvenței intratextuale
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
umbra și-i descrie tot scenariul ascensiunii selenar-para disiace. În hipertext remarcăm gradarea ascendentă a ideii de posesie asupra lămpii, dublată de încărcarea semantică de la obiect decorativ, fie și util, însă aparținând tuturor, poate de aceea exprimat la plural ("ardeau lămpi"), la simbol al cunoașterii, sursă de luminare, nu doar de lumină ("îmi voi aprinde lampa"). Termenul-cheie al secvenței intratextuale invocate se încarcă semantic inclusiv prin trecerea treptată de la substantiv nearticulat la unul articulat cu articol hotărât, în plus, cu dativ
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ideii de posesie asupra lămpii, dublată de încărcarea semantică de la obiect decorativ, fie și util, însă aparținând tuturor, poate de aceea exprimat la plural ("ardeau lămpi"), la simbol al cunoașterii, sursă de luminare, nu doar de lumină ("îmi voi aprinde lampa"). Termenul-cheie al secvenței intratextuale invocate se încarcă semantic inclusiv prin trecerea treptată de la substantiv nearticulat la unul articulat cu articol hotărât, în plus, cu dativ posesiv asociat: lămpi-o lampă-lampa-lampa sa-îmi voi aprinde lampa. Lumina este galbenă sau roșie, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
al cunoașterii, sursă de luminare, nu doar de lumină ("îmi voi aprinde lampa"). Termenul-cheie al secvenței intratextuale invocate se încarcă semantic inclusiv prin trecerea treptată de la substantiv nearticulat la unul articulat cu articol hotărât, în plus, cu dativ posesiv asociat: lămpi-o lampă-lampa-lampa sa-îmi voi aprinde lampa. Lumina este galbenă sau roșie, iar corpul de iluminat poate fi și negru (interesantă sintagma în care se prezintă și astăzi, comercial, aceste obiecte: nu de luminat, ci de iluminat). Pentru roș, sunt preferate
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]