5,217 matches
-
cu sprijin financiar și militar străin), în timp ce răzvrătiții erau numiți stîngiști sau comuniști. De Gaulle s-a ridicat împotriva regimului militar conservator francez în numele națiunii franceze. El a înfăptuit o "lovitură de națiune" (așa cum alții înfăptuiesc lovituri de stat), preferînd legitimitatea legalității. În timpul celei de a doua președinții, a fost nevoit să guverneze împreună cu conservatorii, care (după cum demonstrează ultimele cercetări) s-au descotorosit de el în 1969; deoarece, după evenimentele din mai 1968, voia să facă o naționalizare rapidă ca să-i
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
La București, guvernul Marghiloman trebuia să continue să joace o comedie conform manualului de istorie. Iorga nu a făcut politică în timpul războiului și cu atît mai puțin a participat la tragicomedia unui guvern colaboraționist; a rămas la Iași. Ca să capete legitimitate, guvernul Marghiloman a organizat alegeri sub ocupație inamică. Cuza a fost ales și l-a atacat violent pe Brătianu în Parlament 111. După alegeri, guvernul Marghiloman și-a continuat politica pe aceeași linie ca și mai înainte. Ca să le facă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
unor reglementări urgente. În această lumină, de altfel, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 65 din 20 iunie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 28 iunie 1995, referindu-se la cazul excepțional, de care depinde legitimitatea constituțională a emiterii unei ordonanțe de urgență, a statuat că acesta este definit în raport de "necesitatea și urgență reglementării unei situații care, datorită circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public
DECIZIE nr. 15 din 25 ianuarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 23/1999 pentru abrogarea Legii nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128842_a_130171]
-
celeilalte părți contractante, exportul de vegetale sau de produse vegetale supuse inspecției fitosanitare va fi însoțit de un certificat fitosanitar elaborat conform modelului prevăzut în Convenția internațională pentru protecția vegetalelor, emis de autoritățile competente. Articolul 6 Certificatul fitosanitar nu exclude legitimitatea statului importator de a efectua inspecția fitosanitara și de a lua măsurile necesare (refuz de intrare, distrugere, dezinfectare, dezinsecție). Articolul 7 Dacă se constată prezenta organismelor dăunătoare reglementate, autoritatea competența a statului importator va informa despre această, cât mai curând
CONVENŢIE din 18 martie 1999 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cehe privind cooperarea în domeniul protecţiei plantelor şi carantinei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128879_a_130208]
-
Invalidarea unei mărci internaționale nu va putea fi pronunțată de către autoritățile competente fără ca titularul mărcii să fi fost în măsură să-și verifice drepturile sale în timp util. Ea va fi notificata Biroului internațional. ... Articolul 5 BIS Actele care justifică legitimitatea folosirii unor elemente ale mărcilor, cum ar fi steme, blazoane, portrete, distincii onorifice, titluri, nume comerciale sau nume de persoane, altele decat cel al depunătorului sau alte inscripții analoage care ar putea să fie reclamate de către Administrațiile țărilor contractante, vor
ARANJAMENTUL DE LA MADRID din 14 aprilie 1891 privind înregistrarea internationala a marcilor de fabrica sau de comerţ, revizuit la Bruxelles la 14 decembrie 1900, la Washington la 2 iunie 1911, la Haga la 6 noiembrie 1925 şi la Londra la 2 iunie 1934*. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128892_a_130221]
-
marca în țară în care s-a refuzat protecția. Administrațiile care, în termenul maxim de un an indicat mai sus, nu vor face nici o comunicare Biroului internațional, vor fi considerate că au acceptat marca. Articolul 5 BIS Actele care justifică legitimitatea folosirii unor elemente ale mărcilor, cum ar fi steme, blazoane, portrete, distincii onorifice, titluri, nume comerciale sau nume de persoane, altele decât cel al depunătorului sau alte inscripții analoage care ar putea să fie reclamate de către Administrațiile țărilor contractante, vor
ARANJAMENTUL DE LA MADRID din 14 aprilie 1891 privind înregistrarea internationala a marcilor de fabrica sau de comerţ, revizuite la Bruxelles la 14 decembrie 1900, la Washington la 2 iunie 1911 şi la Haga la 6 noiembrie 1925*. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128891_a_130220]
-
să reclame înlăturarea sau evitarea riscurilor determinate de situația excepțională". 12. Într-o asemenea interpretare și viziune științifică, apreciem că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/1998 este neconstituțională, nefiind întrunite condițiile ce caracterizează cazul excepțional, de care depinde legitimitatea constituțională a ordonanței de urgență. JUDECĂTOR, prof. univ. dr. Ioan Muraru OPINIE SEPARATĂ Potrivit art. 2 din Constituția României, suveranitatea națională aparține poporului român. El o exercita fie direct, prin referendum, fie indirect, prin organele sale reprezentative, între care, prin
DECIZIE nr. 234 din 20 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 13/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127838_a_129167]
-
1992 și până în anul 1996, iar primul, din 8 decembrie 1991, data intrării în vigoare a Constituției, până în anul 1992. Pentru a demonstra această susținere autorul contestației pornește de la presupunerea, falsă în opinia sa, că instituția Președintelui României a căpătat legitimitate constituțională abia în urma alegerilor din septembrie 1992. Aceasta înseamnă că la data intrării în vigoare a Constituției funcția de Președinte al României era vacanță. Soluția care s-ar fi impus în această situație ar fi fost cea a Președintelui interimar
HOTĂRÂRE nr. 39 din 6 noiembrie 2000 privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcţia de Preşedinte al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131225_a_132554]
-
interimar al României, urmând ca Președintele Senatului "tranzitoriu" să devină Președintele interimar al României. Dar art. 151 alin. (1) din Constituție obligă instituția Președintelui României, creată anterior datei de 8 decembrie 1991, să rămână în funcție. Această instituție dobândește însă legitimitate constituțională abia în urma alegerilor din septembrie 1992 și, în acest caz, "ea nu poate uzurpa locul unei instituții cu o astfel de legitimitate, anume Președintele interimar al României". Cum art. 151 alin. (1) din Constituție obligă instituția Președintelui României, anterioară
HOTĂRÂRE nr. 39 din 6 noiembrie 2000 privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcţia de Preşedinte al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131225_a_132554]
-
Președintelui României, creată anterior datei de 8 decembrie 1991, să rămână în funcție. Această instituție dobândește însă legitimitate constituțională abia în urma alegerilor din septembrie 1992 și, în acest caz, "ea nu poate uzurpa locul unei instituții cu o astfel de legitimitate, anume Președintele interimar al României". Cum art. 151 alin. (1) din Constituție obligă instituția Președintelui României, anterioară datei de 8 decembrie 1991, să fie menținută, acest lucru nu este posibil decât dacă îi este recunoscută legitimitatea constituțională. Astfel se ajunge
HOTĂRÂRE nr. 39 din 6 noiembrie 2000 privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcţia de Preşedinte al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131225_a_132554]
-
cu o astfel de legitimitate, anume Președintele interimar al României". Cum art. 151 alin. (1) din Constituție obligă instituția Președintelui României, anterioară datei de 8 decembrie 1991, să fie menținută, acest lucru nu este posibil decât dacă îi este recunoscută legitimitatea constituțională. Astfel se ajunge la concluzia că presupunerea inițială este falsă și, deci, instituția Președintelui României, creată anterior datei de 8 decembrie 1991 și a cărei funcție a fost prorogata prin efectul art. 151 alin. (1) din Constituție, a dobândit
HOTĂRÂRE nr. 39 din 6 noiembrie 2000 privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcţia de Preşedinte al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131225_a_132554]
-
constituțională. Astfel se ajunge la concluzia că presupunerea inițială este falsă și, deci, instituția Președintelui României, creată anterior datei de 8 decembrie 1991 și a cărei funcție a fost prorogata prin efectul art. 151 alin. (1) din Constituție, a dobândit legitimitate constituțională prin intrarea în vigoare a Constituției. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii în temeiul art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, coroborat cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69
HOTĂRÂRE nr. 39 din 6 noiembrie 2000 privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcţia de Preşedinte al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131225_a_132554]
-
ale dreptului pozitiv, perturbând bună funcționare a ansamblului autorităților publice instituite de Constituție". Autoritățile afectate, evident la modul negativ, de un astfel de abuz sunt tocmai cele alese de electorat prin vot direct, având astfel cel mai înalt grad de legitimitate, si anume Parlamentul României, a cărui funcție de unică autoritate legislativă ar fi simțitor știrbita, precum și Președintele României, care n-ar mai avea posibilitatea de a recurge la mijloacele pe care Constituția i le conferă pentru a solicita - în cazul când
DECIZIE nr. 133 din 6 iulie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 7/1998 privind preţurile şi tarifele produselor şi serviciilor care se executa sau se prestează în ţara în cadrul activităţilor cu caracter de monopol natural, al celor supuse prin lege unui regim special sau al regiilor autonome, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei, aprobată prin Legea nr. 88/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130368_a_131697]
-
alin. (4) din Constituție este de natură a perturbă concepția generală a puterii constituante originare, potrivit căreia Guvernul nu poate avea decât un rol subsecvent, în raport cu autoritățile publice desemnate direct de popor prin vot universal, el extragandu-și sursă și legitimitatea din exercițiul atribuțiilor constituționale ce revin tocmai acestor autorități. În consecință, se produce astfel o inversare a rolului și însemnătății autorităților publice din sistemul nostru constituțional, în sensul că, pe o astfel de cale - prin care se adoptă norme cu
DECIZIE nr. 133 din 6 iulie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 7/1998 privind preţurile şi tarifele produselor şi serviciilor care se executa sau se prestează în ţara în cadrul activităţilor cu caracter de monopol natural, al celor supuse prin lege unui regim special sau al regiilor autonome, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei, aprobată prin Legea nr. 88/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130368_a_131697]
-
și procedura după care aceștia își desemnează aleșii în organele reprezentative constituie una dintre căile principale ale participării reale a membrilor societății la proiectarea direcțiilor ei de dezvoltare. Ele fac posibilă luarea în considerare a opțiunilor electoratului și totodată oferă legitimitate pentru exercitarea puterii în stat. Dacă în anul 1992, în alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, s-a optat pentru scrutinul de listă și repartizarea mandatelor conform reprezentării proporționale, considerăm că s-a făcut avându-se în vedere realitățile politice
PROIECT DE LEGE din 2000 privind modificarea şi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130462_a_131791]
-
procedurale, subiectivismul și arbitrariul. Raportandu-se la această categorie de critici, Curtea constată că, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicata, "În exercitarea controlului, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra problemelor de drept [...]". În consecință, legitimitatea constituțională a unor prevederi legale nu se determina prin raportare la situații de fapt, ci prin raportare numai la dispozițiile sau la principiile constituționale. În plus Curtea observa că, prin modul în care este motivată excepția de neconstituționalitate, se tinde
DECIZIE nr. 212 din 7 noiembrie 2000 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 şi ale art. 36 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 140/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131944_a_133273]
-
deținerea și folosirea de către S.R.I. a unor informații privind viața privată a reclamantului nu erau măsuri "prevăzute de lege", ceea ce este suficient pentru a se constată o încălcare a art. 8. Această încălcare dispensează Curtea de sarcină de a examina legitimitatea scopului urmărit prin măsurile dispuse și dacă acestea erau "necesare într-o societate democratică". 63. În consecință, a existat o încălcare a art. 8. III. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 13 din convenție 64. Reclamantul a arătat că absența oricărei
HOTĂRÂRE din 4 mai 2000 în cauza Rotaru împotriva României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132012_a_133341]
-
grup politic, la scăderea autorității publice și a forței dreptului. Pornind de la aceste realități, care afectează normalitatea societății românești, Guvernul va realiza următoarele obiective și priorități concrete: - reabilitarea societății democratice și a statului de drept; - refacerea autorității statului și a legitimității actului de guvernare; - redarea încrederii cetățeanului în stat, așezarea nevoilor populației în centrul politicii și activității statale; - reechilibrarea raporturilor dintre cele trei puteri ale statului, înfăptuirea echitabilă a actului de justiție și democratizarea justiției; - adoptarea unei legislații care să reprezinte
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2000 pe perioada 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131926_a_133255]
-
Cea de-a doua critică de neconstituționalitate se referă la încălcarea "principiului apărării cumpărătorului de bună-credință". Curtea constată că nici aceasta critică nu poate fi primită. Într-adevăr, potrivit art. 144 din Constituție, Curtea Constituțională verifica, în cadrul controlului de constituționalitate, legitimitatea constituțională prin raportare la dispoziții și la principii constituționale, iar nu prin raportare la dispoziții și la principii legale, așa cum este principiul invocat de autorul excepției. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin
DECIZIE nr. 47 din 7 februarie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32^4 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, dispoziţii introduse prin Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134201_a_135530]
-
sau dacă se susține că prin dispozițiunile testamentare s-a adus vătămare drepturilor cuvenite moștenitorilor rezervatari, instanța succesorala va amana eliberarea certificatului de moștenitor pînă la resolvirea litigiului, fixând totdeodată un termen de 30 zile, înlăuntru căruia partea care contestă legitimitatea situațiunii invocată de moștenitorii prezumtivi, va trebui să introducă acțiunea. Dacă cel îndrumat la proces nu pornește acțiunea în termenul defipt, certificatul de moștenitor se va elibera fără a mai ține seama de pretențiunile contestatorului, fără a aduce însă vreo
DECRET nr. 3.510 din 13 octombrie 1938 pentru punerea în aplicare în Editura Bucovina a legii pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129620_a_130949]
-
art. 23 alin. (8) din Constituție, întrucât, "luate împreună, instituie o prezumție de vinovăție în sarcina inculpatului, prezumție care nici nu-i îngăduie acestuia să o răstoarne decât în situația în care poate proba un interes legitim, dar și aprecierea legitimității interesului este lăsată la liberul arbitru al instanței de judecată". Totodată se considera că textele de lege criticate încalcă și prevederile art. 20 din Constituție, raportate la art. 11 paragraful 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și la art.
DECIZIE nr. 308 din 15 noiembrie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139310_a_140639]
-
egalității în drepturi a cetățenilor impune un tratament juridic identic numai în situații egale, iar situațiile în mod obiectiv diferite justifica constituțional tratamentul juridic diferențiat. Pe de altă parte Curtea observa că, deși toți creditorii au același interes și aceeași legitimitate în recuperarea creanțelor lor, lichidarea bunurilor din averea debitorului și falimentul nu se realizează în același timp, astfel că nici creanțele nu se pot recupera toate deodată. În această situație se impune stabilirea prin norme juridice cu caracter procedural a
DECIZIE nr. 269 din 2 octombrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 108 pct. 3 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139530_a_140859]
-
datelor cu caracter personal, prevăzute în normele care reglementează aceste domenii, și numai pentru perioada necesară realizării acestor scopuri. ... (2) Operatorii au obligația să respecte prevederile alin. (1) și să asigure îndeplinirea acestor prevederi de către persoanele împuternicite. ... Condi��îi de legitimitate privind prelucrarea datelor Articolul 5 (1) Orice prelucrare de date cu caracter personal, cu excepția prelucrărilor care vizează date din categoriile menționate la art. 7 alin. (1), art. 8 și 10, poate fi efectuată numai dacă persoana vizată și-a dat
LEGE nr. 677 din 21 noiembrie 2001 (*actualizată*) pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138747_a_140076]
-
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Din cuprinsul încheierii de sesizare rezultă că este contestată legitimitatea constituțională a dispozițiilor art. 121 alin. 1, referitoare la efectele prescripției, și ale art. 124, privind prescripția specială, din Codul penal, precum și, în mod corespunzător, dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 lit. g) din Codul
DECIZIE nr. 287 din 1 noiembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. b) şi ale art. 10 alin. 1 lit. g) din Codul de procedură penală şi a dispoziţiilor art. 121 alin. 1 şi ale art. 124 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139251_a_140580]
-
6) Invalidarea unei mărci internaționale nu va putea fi pronunțată de autoritățile competente fără a se fi dat posibilitatea titularului mărcii să-și valorifice drepturile în timp util. Invalidarea va fi notificata biroului internațional. Articolul 5 BIS Piesele justificative privind legitimitatea folosirii unor anumite elemente în compunerea mărcii cum sînt steme, blazoane, portrete, distincții onorifice, titluri, nume comerciale sau nume de persoane altele decat cel al depunătorului, sau alte inscripții asemănătoare care ar putea fi reclamate de administrațiile țărilor contractante, vor
ARANJAMENT din 14 iulie 1967 de la Madrid privind înregistrarea internationala a marcilor din 14 aprilie 1891 revizuit la Bruxelles la 14 decembrie 1900, la Washington la 2 iunie 1911, la Haga la 6 noiembrie 1925, la Londra la 2 iunie 1934, la Nisa la 15 iunie 1957 şi la Stockholm la 14 iulie 1967. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134800_a_136129]