3,597 matches
-
de trei ori. Am procedat ca atare. Te lepezi de Satan? Dobitocul a bătut cu piciorul în pământ, vrând în acest chip să-mi atragă atenția că are copita despicată, negând hotărât și categoric posibilitatea îndeplinirii unei asemenea cerințe. Te lepezi de Satan? Trecând noi prin dreptul unui stufăriș, iar patrupeda simțind o mâncărime insuportabilă între coarne, tocmai se scărpina de zor, ceea ce însemna că frumoasa-i podoabă capilară nu-i permitea să dea curs unei atât de creștinești și tentante
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
din cadrul subspeciei rumegătoarelor căreia îi aparținea de drept. Și, deși aveam serioase îndoieli privind șansele unui răspuns pozitiv la cea de-a treia și ultima întrebare, totuși, mi-am luat inima-n dinți și am formulat-o conform tipiconului. Te lepezi de Satan? Răspunsul a fost și de această dată negativ și prompt. Privind cu atenție, am observat sub maxilarul inferior un smoc de păr atârnându-i în bătaia vântului, de care se agățaseră niște scaieți, stând acolo, suspendați la aer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ca pe cea mai de preț comoară murmurând în lacrimi: Unde ești Vasilică, dragul meu, copiii ăștia au nevoie de tine, cum ne vom descurca? Cine din noi va muri Înainte ca trupu-i să-i moară? Cine-o să-și lepede inima-n colb Insuportabil de mare povară? Ca un vânt rău ori ca o insultă Întrebarea prin rânduri trecu. Ascultă, ascultă, ascultă! Noi, nu! Niciodată! Noi, nu!" (Nicolae Labiș) În viața noastră începea o nouă etapă. Cum a fost? Vom
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și cu aplicația informatica Google Earth, dar nici măcar așa, din susul cerului mincinos al Internetului, nu doresc să o mai văd. Apele care dorm nu trebuie tulburate. Doamna Cuendet are în grădină zece arțari seculari, care în fiecare toamnă își leapădă povara de frunze mari ca palma, untoase, care nu vor să putrezească cu nici un chip. Sarcina mea este să le strâng cu o greblă uriașă, apoi să le dau foc într-un loc special amenajat în mijlocul proprietății. Cu alte cuvinte
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
bucata, sunt regele cumpărătorilor. Cele mai triste obiecte din galeria Emmaus sunt fotografiile vechi de familie, cu elvețieni serioși și mustăcioși. Plus vechile "diplome de confirmare" care se dădeau tinerilor catolici care își făceau intrarea în viață. Oamenii s-au lepădat de ele, așa cum ne-am lepădat de tradiție. Fluierând. 09 iunie 2002 Invitat la Misiunea României de la Geneva, ca reprezentant al studenților români din Geneva, cu ocazia vizitei unei înalte fețe bisericești. În ciuda eforturilor sincere și evidente venite din partea tinerei
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
triste obiecte din galeria Emmaus sunt fotografiile vechi de familie, cu elvețieni serioși și mustăcioși. Plus vechile "diplome de confirmare" care se dădeau tinerilor catolici care își făceau intrarea în viață. Oamenii s-au lepădat de ele, așa cum ne-am lepădat de tradiție. Fluierând. 09 iunie 2002 Invitat la Misiunea României de la Geneva, ca reprezentant al studenților români din Geneva, cu ocazia vizitei unei înalte fețe bisericești. În ciuda eforturilor sincere și evidente venite din partea tinerei ambasadoare de a schimba spiritul locului
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Întrunirea de la Constanța trebuie să se răsfrângă și asupra breslei scriitoricești; trebuie să ne adunăm gândurile și puterile de creație, să săvârșim și noi cotitura trebuincioasă spre a oglindi cât mai credincios cotitura săvârșită de temerarii care au avut de lepădat 20 de secole de prejudecăți, înainte de a-și schimba obiala și umilința pe vestmânt nou și pe demnitate! Trebuie să aducem în viața scriitorului o primăvară asemenea primăverii din viața colectiviștilor, ca această primăvară a firii, care întinde lumină nouă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Are privirea ușor plecată. Șovăie dacă să râdă. Își detestă hainele. Și goliciunea. Nu știe ce să facă cu tinerețea lui. Se simte bine înotând în apa mării, cât mai departe de țărm. Cât mai departe, acolo unde corpul se leapădă de pielea de broască (din creieri!). Acolo, în larg, corpul meu nu are naționalitate. Așa cum, în copilărie, corpul meu nu avea naționalitate în lada pentru plapumă, unde îmi plăcea să zac printre perne, cu capacul închis. Nici în oglindă, când
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
povestite unor chirurgi prea obosiți ca să mai citească: trenuri de noapte mirosind mistic a trandafiri, doi soldați crescuți la casa de copii care se disecă reciproc, un agronom-meteorolog îndrăgostit de o actriță măritată cu un doctor, un tip care se leapădă de piele ca să poată iubi o tipă fără corp sau învierea recurentă a unor bărbați (terminați, de altfel) în luna iulie. Poemele, e drept, enervau fără excepție. Spre final, după ce mă „specializasem“ la București cu unul dintre cei mai buni
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Mă întorc acasă prin spatele blocurilor, furișându-mă ca un hoț, purtând în gând gustul inaccesibilului. Plutesc peste macadam și noroaie, fixez cu privirea firul Ariadnei, acum vizibil. Greața se chircește și se strânge ca o larvă. Mă scutur, mă lepăd de ea. De trei ori mă lepăd și fug. Ajung acasă, o iau pe mama de mână, o sărut pe gura știrbă. Dau drumul la televizor. Printre puricii din ecran se zăresc Alpii. Mama mă invită într-o franceză impecabilă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
-mă ca un hoț, purtând în gând gustul inaccesibilului. Plutesc peste macadam și noroaie, fixez cu privirea firul Ariadnei, acum vizibil. Greața se chircește și se strânge ca o larvă. Mă scutur, mă lepăd de ea. De trei ori mă lepăd și fug. Ajung acasă, o iau pe mama de mână, o sărut pe gura știrbă. Dau drumul la televizor. Printre puricii din ecran se zăresc Alpii. Mama mă invită într-o franceză impecabilă în apartamentul său din Chamonix. Un vecin
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
regretul, iată o noțiune necunoscută lui Tezeu. Memoria sa? Cum curge apa pe marmura fîntînilor vechi fără să lase nici o urmă. Zeița Mnemosyne nu-i produce neplăceri ca altora. El se retrage din orice Încearcă să-l rețină și se leapădă de orice nostalgie. Nu se lasă prădat de timpul care trece. Fiecare plecare a sa azvîrle nisipul adunat În clepsidră. Firește, nimic nu se poate clădi pe un asemenea gest, oricîte justificări și-ar găsi Tezeu... (...O singură dată m-
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
vîrful muntelui să adorm obosit de lumină. M-aș fi confundat Încet cu stînca mea. Aș fi luat culoarea ei. Și Într-o bună zi buzele mele cenușii ca piatra ar fi surîs, semn că am fost Înfrînt, m-am lepădat de oamenii cărora le-am dat focul și m-am molipsit de lenea inimii zeilor. Ar fi semnul pe care-l așteaptă Zeus; că nu mai țin minte cine sînt, de ce mă aflu aici, și de ce coboară asupra mea vulturul
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Împiedica pe Icar să meargă. Ar trebui să se debaraseze de ele. Dar el s-a descoperit pe sine abia zburînd. Acesta este destinul său. Și-l va trăi deci pînă la capăt. Ca și Oedip. Ei nu se pot lepăda de ei Înșiși. Fiul lui Dedal a renunțat la ultima ezitare... Eroarea sa este și riscul său și geniul său... (...SÎnt născut pentru zbor și nu vreau să mă tem să-mi trăiesc destinul. Dimpotrivă, zbor spre destinul meu. Sufletul
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
de rău. Iar fiecare plecare e o mască aruncată pe un mormînt; după care va Începe o nouă existență provizorie. În vreme ce doarme În grota unde și-a făcut obiceiul să se retragă ziua, e gata În orice moment să se lepede de sine. Tezeu? Nu, lui Tezeu nu i se poate imputa totuși decît gustul aventurii și lipsa de pasiune pentru trecut; În schimb acest zeu șiret și versatil face cu ochiul ca un cabotin de cîte ori Își schimbă masca
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
le imite 1. Astfel, se hotărî să facă veghea de arme o noapte întreagă, fără să se așeze sau să se culce, stând în picioare sau în genunchi în fața altarului Sfintei Fecioare din Monserrat, unde avea în gând să-și lepede hainele pentru a se înveșmânta cu armele lui Isus Cristos. Părăsind așadar acel sat, mergea cugetând ca de obicei la planurile lui. Ajuns în Monserrat, după ce s-a rugat și s-a sfătuit cu duhovnicul, a făcut în scris o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
mai multă îndestulare în Maiestatea Sa dumnezeiască. A PREASFINTEI TREIMI 32. Marți ș4 martieț - La rugăciunea obișnuită, însoțit de mult har și evlavie, atât de limpede și mai strălucitoare șdecât altădatăț, cu apariția unei călduri, iar în ceea ce mă privește, lepădând cu ușurință gândurile ce veneau și ridicându-mă cu acel ajutor. După ce m-am îmbrăcat, cugetând la Introitus 1 din liturghie, șm-am simțitț cu totul mișcat spre evlavie și iubire pentru Preasfânta Treime. Apoi, ajungând la rugăciunea pregătitoare pentru liturghie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
-și mântuiască sufletul; iar celelalte lucruri de pe fața pământului sunt create pentru om și ca să-l ajute în urmarea menirii pentru care este creat. Prin urmare, omul trebuie să se folosească de ele în măsura în care slujesc menirii sale și să se lepede de ele în măsura în care-i sunt o piedică în calea acesteia. De aceea, trebuie să devenim indiferenți 1 față de toate lucrurile create, în tot ceea ce este îngăduit libertății liberului nostru arbitru 2 și nu-i este oprit. În așa fel încât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
lingvist, avocat și profesoară ...... 186 45.IVĂNESCU, CEZAR (1941-2008) poet, prozator și traducător ......... 189 46. JERCA, ȘTEFAN (1935-2010)inginer constructor și profesor ........... 194 47. LABA, ELISABETA (1936-2009) medic și profesoară....................... 197 48. LAZĂR, COSTACHE (1919-2008) medic și profesor......................... 200 49. LEPĂDATU, CONSTANTIN (1949-2011) arhitect și profesor................. 204 50. LUCA, EMIL (1915-2007) inginer electrotehnic și profesor ............... 207 51. LUCA, VASILE (1941-2009) medic și profesor ....................... 211 52. LUNGU,NICOLAE CONSTANTIN (1946-2009) economist și profesor ............................... 214 53.MARDARI, ALEXANDRU (1919-2006) medic veterinar și profesor
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
tradiția temeinic fundamentată a chirurgiei ieșene, făcând-o să strălucească în contextul școlii medicale românești. A fost formator a numeroase generații de medici și specialiști în nobila artă a mânuirii bisturiului, chirurg deosebit care a salvat mii de vieți omenești. LEPĂDATU, CONSTANTIN (1949-2011) ARHITECT și PROFESOR Arhitect recunoscut și respectat pentru cariera sa profesională deosebit de valoroasă, conf. univ. dr. arhitect Constantin Lepădatu a desfășurat o bogată activitate didactică în domeniul arhitecturii și urbanismului. S-a născut la 14 aprilie 1949 în
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de medici și specialiști în nobila artă a mânuirii bisturiului, chirurg deosebit care a salvat mii de vieți omenești. LEPĂDATU, CONSTANTIN (1949-2011) ARHITECT și PROFESOR Arhitect recunoscut și respectat pentru cariera sa profesională deosebit de valoroasă, conf. univ. dr. arhitect Constantin Lepădatu a desfășurat o bogată activitate didactică în domeniul arhitecturii și urbanismului. S-a născut la 14 aprilie 1949 în satul Crețești, comuna Vidra, județul Ilfov. A absolvit, în 1967, Liceul „Gh. Șincai“ din București și Institutul de Arhitectură „Ion Mincu
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
G.M. Cantacuzino“ a Universității Tehnice „Gh. Asachi“ Iași, s-a preocupat permanent pentru îndrumarea studenților arhitecți, perioadă în care a publicat numeroase lucrări științifice și cărți, participând la simpozioane și concursuri de arhitectură sau urbanism. Conf. univ. dr. arhitect Constantin Lepădatu a efectuat stagii de perfecționare la Centre Scientifique et Technique du Bâtiment Paris, în anul 1996, și la Facultatea de Arhitectură „Saint Luc“ de la Valonie, în 1997, în cadrul unui program Tempus. Membru fondator, în 2001, al Ordinului Arhitecților din România
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
în acest domeniu. Activitatea științifică îmbinată cu cea de proiectare s-a concretizat în publicarea unor lucrări în țară și străinătate și proiecte ale unor obiective de interes major, executate sau în curs de execuție. Conf. univ. dr. arhitect Constantin Lepădatu a încetat prematur din viață, după o boală necruțătoare și de scurtă durată, în ziua de 16 ianuarie 2011 și a fost înhumat în Cimitirul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel“ din Iași. LUCA, EMIL (1915-2007) INGINER ELECTROTEHNIC și PROFESOR Eminent
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Apostolic. Catolicii din Moldova în general sunt simpli, tind să lucreze bine și legați de propria religie și de zi în zi le crește numărul, pentru ca, pește înmulțierea familiilor catolice, în fiecare an se botează Evrei și câte un protestant, lepădând greșelile lor, mărturisesc doctrina adevăratei Biserici. Catolicii noștri din Moldova sunt aproape toți săraci și angajați la lucrul câmpului: sunt ținuți precum sclavii - poate mai rau - de boierii care, abuzând de condiția lor, îi țin într-o poziție într-adevăr
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
răspunde o soră pe care o rog s-o cheme pe Livia, "numai dacă n-o deranjez". Da, doctorița Popa, aud după un timp vocea Liviei. Cine-i? "Și-am răspuns iubitei: "Azi prin vînt și ger,/ Cineva flori albe leapădă din cer./ Poți așterne patul și sufla-n cămin""..., îi spun eu, tărăgănînd ultimele cuvinte, oprindu-mă aici cu recitatul, ca de fiecare dată cînd îi spun versurile astea, ale lui Esenin. Ei, Mihai! explodează Livia. Mă așteptam să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]