3,697 matches
-
24 Primul care ne-a atras atenția în privința faptului că Political Liberalism nu este o lucrare despre dreptate, ci una despre legitimitate, a fost, după știința mea, David Estlund, în "The Survival of Egalitarian Justice in John Rawls's Political Liberalism", în The Journal of Political Philosophy 4, 1 (1996), pp. 68-78 25 Charles Larmore, "What Is Political Philosophy?", în Journal of Moral Philosophy 10 (2013), p. 277. 26 Ibidem, p. 277. 27 Ibidem, p. 277. Așa cum am sugerat în capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și unul dintre cele mai solide răspunsuri pentru obiecțiile venite la adresa ei (inclusiv a celor de tip Geuss sau a celor avansate de susținătorii așa-numitei "filosofii experimentale"). 45 Fabian Freyenhagen, "Taking Reasonable Pluralism Seriously: An Internal Critique of Political Liberalism", în Politics, Philosophy & Economics 10, 3 (2011), pp. 334-337. 46 Și aceasta, desigur, numai în baza prezumției că argumentele liberalilor comprehensivi sau/și perfecționiști, potrivit cărora dezacordul moral generalizat specific societăților liberale nu îi obligă pe filosofi să aducă argumente
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
of Egalitarian Justice", în Ethics 99, 4 (1989), pp. 906-944, retipărit în G. A. Cohen, On the Currency of Egalitarian Justice, and Other Essays in Political Philosophy, (ed.) Michael Otsuka (Princeton, Princeton University Press, 2011), pp. 3-43, Richard J. Arneson, "Liberalism, Distributive Subjectivism, and Equal Opportunity for Welfare", în Philosophy and Public Affairs 19, 2 (1990), pp. 158-194, Larry S. Temkin, Inequality (Oxford University Press, Oxford, 1993), David Estlund, Democratic Authority: A Philosophical Framework (Princeton University Press, Princeton, 2007), Thomas Christiano
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
argumente mult mai puțin plauzibile și solide, dacă nu chiar extrem de slabe, prin comparație cu argumentele care susțin moralismul. 1 Glen Newey, After Politics: The Rejection of Politics in Contemporary Liberal Philosophy (Palgrave, New York, 2001), p. 2, Matt Sleat, "Realism, Liberalism and Non-ideal Theory Or, Are there Two Ways to do Realistic Political Theory?", în Political Studies (2014), DOI: 10.1111/1467-9248.12152. 2 Mark Philp, "What Is to Be Done? Political Theory and Political Realism", în European Journal of Political
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Jeremy Waldron, "Political Political Theory: An Inaugural Lecture", în Journal of Political Philosophy 21, 1 (2013), p. 7. 14 Jeremy Waldron, Law and Disagreement (Oxford University Press, Oxford, 1999), Fabian Freyenhagen, "Taking Reasonable Pluralism Seriously: An Internal Critique of Political Liberalism", în Politics, Philosophy & Economics 10, 3 (2011), pp. 334-337, Robert Jubb, "Realism in Analytical Political Theory: A How-To Guide", în curs de apariție în Methods in Analytical Political Theory, (ed.) Adrian Blau, Cambridge University Press, Cambridge, 2016, https://reading. academia
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
p. 234. 18 Horton, "Realism, Liberal Moralism", p. 433 (sublinierea lui Horton). 19 Newey, After Politics, p. 2. 20 Horton, "Realism, Liberal Moralism", p. 433. 21 Ibidem, p. 434. 22 Geuss, Philosophy, p. 8. 23 Glen Newey, "Two Dogmas of Liberalism", în European Journal of Political Theory 9 (2010), p. 450. 24 Ibidem, p. 452. 25 Ibidem, p. 453. 26 Rossi, "Justice, Legitimacy", p. 149. 27 Geuss, Philosophy, pp. 11-13. 28 Ibidem, p. 15. 29 Jubb, "Realism in Analytical Political Theory
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și Niklas Möller ridică observații foarte interesante pe această temă, în "Three Failed Charges Against Ideal Theory", în Social Theory & Practice 39, 1 (2013), pp. 32-36. 37 Așa cum stau lucrurile, spre exemplu, în cazul unor lucrări precum John Rawls, Political Liberalism (Columbia University Press, New York, 1996), Adam Swift, How Not to Be a Hypocrite: School Choice for the Morally Perplexed (Routledge, New York, 2003), Brian Barry, Why Social Justice Matters (Polity Press, Cambridge, 2005), Paul Gomberg, How To Make Opportunity Equal: Race
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
față de moralitate ridicate în Eva Erman și Niklas Möller, "Political Legitimacy in the Real Normative World: The Priority of Morality and the Autonomy of the Political", în British Journal of Political Science 45, 1 (2015), pp. 226-231 sau Paul Kelly, Liberalism (Polity Press, Cambridge, 2005), pp. 92-111. 41 Lorna Finlayson, The Political Is Political. Conformity and the Illusion of Dissent in Contemporary Political Philosophy (Rowman & Littlefield International, Londra, 2015), pp. 137-156. 42 John Simmons, "Justification and Legitimacy", în Ethics 109 (1999
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
au nevoie, la urma urmei, să se bazeze pe anumite idei despre corectitudine și dreptate în reflecțiile și în raționamentele lor. Filosofii încearcă să contribuie la formularea acestor idei, însă întotdeauna doar ca simpli cetățeni printre ceilalți cetățeni" (Rawls, Political Liberalism, p. 427). 44 Vezi, spre exemplu, Robert Jubb, "The Real Value of Equality", în The Journal of Politics 77, 3 (2015), pp. 679-691, Robert Jubb, "A Realistic Egalitarianism", în Juncture (2016), în curs de apariție, https://reading.academia.edu/RobertJubb
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și la celelalte cinci analize critice ale acestei obiecții - toate excelente - pe care le cunosc: Stephen M. Griffin, "Political Philosophy versus Political Theory: The Case of Rawls", în Chicago-Kent Law Review 69, 3 (1994): "Symposium on John Rawls's Political Liberalism", pp. 691-707, Adam Swift, "Political Philosophy and Politics", în What Is Politics? The Activity and Its Study, (ed.) Adrian Leftwich (Polity Press, Oxford, 2004), pp.135-146, Julia Skorupska, "Liberal Dilemmas and the Concept of Politics", în Journal of Political Ideologies
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
transformare majoră, care modifică fundamental actele de comunicare. Noi încă nu am delimitat toate implicațiile acestei revoluții, atât în ceea ce privește procesele cognitive, educația, controlul social, cât și în domeniul proceselor tehnologice, al conservării arhivelor, al acumulării culturale. Revoluția industrială, întemeiată pe liberalism și economia de piață, este, de asemenea, o transformare decisivă. Pe drept cuvânt, evoluționismul, conform căruia toate formele sociale ar tinde înspre acest model, a fost respins, dar suntem obligați să constatăm că, de voie, de nevoie, planeta întreagă măsurată
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
să devină acum, din nefericire, reacționară și, la limită, chiar antidemocratică. Și ne întrebăm fără nici o urmă de intenție polemică, de ce nu se editează, la Humanitas sau în altă parte (articol scris în 1992, n.n.), să spunem, și istorii ale liberalismului, istorii ale doctrinelor politice, o teorie a democrației liberale, a liberalismului economic, o teorie și o istorie a drepturilor omului etc. De ce neapărat doar ideologie predominant de dreapta, uneori nihilistă, negativistă, iraționalistă etc.? Este chiar atât de capital, de indispensabil
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Și ne întrebăm fără nici o urmă de intenție polemică, de ce nu se editează, la Humanitas sau în altă parte (articol scris în 1992, n.n.), să spunem, și istorii ale liberalismului, istorii ale doctrinelor politice, o teorie a democrației liberale, a liberalismului economic, o teorie și o istorie a drepturilor omului etc. De ce neapărat doar ideologie predominant de dreapta, uneori nihilistă, negativistă, iraționalistă etc.? Este chiar atât de capital, de indispensabil culturii române de a se edita tot de și despre Nae
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
un partid oarecare și cu atât mai puțin cu militantismul în rândurile sale. Ea implică, în mare, două categorii de opțiuni esențiale: 1. O situare precisă față de alternativa fundamentală a sistemului politic: dictatură sau democrație? Totalitarism sau pluralism? Comunism sau liberalism? într-o altă terminologie, destul de vagă: stânga, centru sau dreapta? 2. Preocuparea și angajamentul, practic sau de principiu, față de problemele societății și vieții politice românești, adeziunea la una sau alta dintre soluțiile și programele organizării prezente și viitoare ale acestei
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
T. este cu atât mai paradoxală, într-un fel, cu cât, dacă-l citim atent, observăm că el este un adevărat apologet al democrației liberale. Termenul nu are în acest context nici o conotație partinică. El este un avocat convins al liberalismului. Știe că o tradiție democratică a existat, totuși, la noi. Dacă lucrurile stau astfel și nu mai încape îndoială că ele așa stau n-ar trebui să mai avem nici o inhibiție în invocarea și folosirea curentă a unor noțiuni, violent
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
se răfui cu patronul capitalist, ci cu... patronul socialist, care este statul). împiedicarea formării unui capitalism românesc este nu mai puțin evidentă. Varujan Vosganian se numără printre cei mai vigilenți, deciși teoreticieni și apologeți ai săi. Este chiar convins că Liberalismul câștigă teren politic (personal n-avem, decât în parte, această convingere), că soluția constă în Neoliberalism și economie socială, Secretul reformei Liberalizarea prețurilor. în loc de toate acestea, Statul buzunărește agenții economici, iar în economia românească are loc o restaurare etatistă. Diagnostic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
puncte de vedere. Este vorba de publicarea (după mari eforturi) a Hermeneuticii lui Mircea Eliade (1980), caz amintit anterior. Regimul, în scopul seducerii și captării exilului, după multe ezitări, amânări și oscilații, putea afirma că a dat totuși dovadă de liberalism, aprobând apariția unei astfel de cărți dubioase (prima la noi, în treacăt fie spus, ca și în Franța de altfel) despre un autor până atunci interzis. în timp ce noi intenționam, în primul rând, din direcție diametral opusă, spargerea unei blocade și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nostru pripit” sau „forma fără fond”; la fel ca Eminescu, el invocă teoria păturii superpuse. După o scurtă apropiere de socialiști, se înscrie în Partidul Radical al lui G. Panu; împreună cu Panu, va trece la conservatori, criticând drastic, în „Epoca”, liberalismul românesc. Nici acest ultim mariaj nu durează. În 1901, în „Moftul român”, se declară independent. Va intra, totuși, în Partidul Conservator Democrat al lui Take Ionescu, ținând și el cuvântări în turneele și campaniile omului politic pe care îl admiră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
C.I., Metodă și sistem la Hegel, Editura Academiei RPR, București, 1957. Gulian, C.I. Lumea culturii primitive, Editura Albatros, București, 1983. Gulian, C.I., Hegel sau filosofia crizei, Editura Academiei RSR, București, 1970. Gwartney, James D, Richard L. Stroup, Dwight R. Lee, Liberalismul economic, Editura Humanitas, București, 2008. Habermas, Jürgen, Discursul filosofic al modernității, Editura ALL, București, 2000. Haret, Spiru, Mecanica socială, Editura Gramar, București, 2001. Hayek, Friedrich, Drumul către servitute, Editura Humanitas, București, 1997. Hayek, Friedrich, Mecanismul evoluției culturale nu e darwinist
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
România, București, 2006. Mises, L.V., Intervenționismul. O analiză economică, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2011. Mises, L.V., Calculul economic în societatea socialistă, www.mises.ro. Mises, L.V., Capitalismul și dușmanii săi, Editura Nemira, București, 1998. Mises, L.V., Liberalismul în tradiția clasică, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012. Mommsen, Theodor, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Montanelli, Indro, Roma - o istorie inedită, Editura Artemis, București, 1995. Montbrial, ThierryAcțiunea și sistemul lumii, Editura Expert, București, 2003. Morar
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
Globalizarea. Nenumele nimicului, Tiberiu Brăilean • Globalizare etică, Aurica Brișcaru • Inteligența globală și dezvoltarea umană. Către o ecologie a învățării globale, Mihai I. Spariosu • Intelectualii și puterea, Vasile Boari, Natalia Vlas și Radu Murea (coord.) • Intellectuals and Politics, Gheorghe Lencan Stoica • Liberalismul, Gabriel Mursa • Libertatea academică, Viorel Rotilă • Memorandum către președintele ales, Madeleine Albright • Noua economie, Tiberiu Brăilean • Nuclearul, Ciprian-Beniamin Benea • Omul societății de consum. În așteptarea unei noi ideologii, Viorel Rotilă • Postcomunismul, Leslie Holmes • Prin culisele serviciilor secrete, Mària Schmidt • Puternicul
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
requisites of democracy revisited", în American Sociological Review, 59 (1), pp. 1-22. Lipset, S.M., Seong, K.R. și Torres, J.C., 1993, "Une analyse comparative des prérequis sociaux de la démocratie", în Revue Internaționale des Sciences Sociales, 136, pp. 179-206. Luebbert, G.M., 1991, Liberalism, Fascism, or Social Democracy: Social Classes and the Political Origins of Regimes in Interwar Europe, Oxford, Oxford University Press. Luttbeg, N.R. (ed.), 1974 Public Opinion and Public Policy: Models of Political Linkage, Ithaca, N.Y., F.E. Peacock, 1974. Mainwaring, S.
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
acest tip determina validitatea conceptului la nivel empiric, tocmai pentru că se referă la o reală sferă publică, unde găsim o serie de organizații și standarde (legale) aplicate. O analiză scurtă, dar excelentă, a conceptului de "societate civilă" de la marxism la liberalism este redată de Etzioni-Halevy (1993). 45 Pentru detalii empirice, a se vedea Morlino (1998). 46 Burton, Gunther și Higley (1992, 5) vorbesc despre acest caz ca despre o democrație "neconsolidată". Se poate observa imediat cum niciun caz din Europa de
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de a construi "un tip de societate care să favorizeze dezvoltarea omului și care să-i per-mită să-și asume libertatea în cea mai mare măsură posibilă": "De aceea refuzăm un anumit tip de societate de consum, la care conduc liberalismul economic și în egală măsură societatea materialistă propusă de modelul sovietic așa cum funcționează el în U.R.S.S., căci și unul și celălalt din aceste tipuri de societate au drept consecință alienarea anumitor valori pe care le considerăm necesare pentru ca omul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
se regăsește în acest curent. B.C. Anumite modele de viață artificială dezvoltate în Institutul de la Santa Fe par destul de tulburătoare. Un model în care domină competitivitatea și selecția, în care se regăsesc cele mai rele excese ale capitalismului și ale liberalismului nu e deloc simpatic. De altfel, din ce în ce mai mulți cercetători din domeniile vieții artificiale și realității virtuale se raportează la science-fiction pentru a-și crea "lumile artificiale". Cum vă plasați dumneavoastră prin raportare la aceste lucrări? J. de R. Cred că
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]