3,393 matches
-
fiind complicitatea lui evidentă la toate abuzurile din perioade 1944-1953. La o plenară a Partidului Muncitoresc Român din 1956, Miron Constantinescu și Iosif Chișinevschi, amândoi membri ai Biroului Politic și vicepremieri, l-au criticat pe Gheorghiu-Dej. Constantinescu, care era adeptul liberalizării de tip hrușciovist, reprezenta o amenințare specială pentru Gheorghiu-Dej, deoarece se bucura de legături foarte bune la Moscova. Partidul Muncitoresc Român i-a epurat pe Constantinescu și Chișinevschi în 1957, denunțându-i pe amândoi ca fiind staliniști și acuzându-i
Republica Populară Română () [Corola-website/Science/304086_a_305415]
-
două decenii de liniște relativă intern, guvernul Kádár a răspuns alternativ la presiuni pentru reforme politice și economice minore, precum și de contra-presiuni din partea adversarilor de reformă. Până la începutul anilor 1980, Kádár a realizat unele reforme economice de durată și o liberalizare politică limitat și a urmărit o politică externă care a încurajat comerțul cu Vestul. Cu toate acestea, noul mecanism economic a condus la montarea datoriei externe, efectuate să subvenționeze industrii neprofitabile. Ca un membru al blocului estic, inițial, Ungaria a
Republica Populară Ungară () [Corola-website/Science/304090_a_305419]
-
de 25 de lingviști și scriitori, 18 sârbi și șapte croați. În acesta se prevede că limba comună a sârbilor, croaților și muntenegrenilor este sârbocroata, care poate fi numită și croatosârbă, având două variante literare, sârba și croata. În urma relativei liberalizări a regimului iugoslav din anii 1960, intelectualii croați își manifestă nemulțumirea cauzată de dominația limbii sârbe în organismele oficiale. În 1967, șapte lingviști și scriitori semnează o „Declarație despre situația și denumirea limbii literare croate”, prin care revendică egalitatea în
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
șapte croați, în acesta se stipulează că limba comună a sârbilor, croaților, muntenegrenilor și bosniacilor este sârbocroata, care se poate numi și croatosârbă, cu două variante literare, sârbă și croată. Se decide totodată și redactarea unui dicționar unic. În urma relativei liberalizări a regimului în anii ’60, se manifestă nemulțumirea intelectualilor croați cauzată de dominația variantei sârbe a limbii în instituțiile de stat. În 1967, șapte lingviști și scriitori croați redactează „Declarația despre situația și denumirea limbii literare croate”, în care se
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
s-au opus lui Elțin în cazul a mai multor inițiative prezidențiale. Conflictul a ajuns într-un punct culminant pe 9 decembrie, când parlamentul a refuzat să-l confirme pe Egor Gaidar, arhitectul reformelor neoliberale a "terapiei de șoc" de liberalizare a piețelor, foarte nepopulare în rândul rușilor, în funcția de prim-ministru. Parlamentul a refuzat să-l confirme pe Gaidar, cerând modificarea programului economic și, pe de altă parte, împuternicind Banca Centrală a Rusiei, (aflată sub control parlamentar), să continue
Criza constituțională rusă din 1993 () [Corola-website/Science/304295_a_305624]
-
subtil și variante autohtone ale stilurilor și modelor culturii de masă occidentale erau reprezentate. Informații necenzurate și opere generate de cercurile din diaspora erau transmise prin diverse canale, dintre care cel mai important a fost Radio Europa Liberă. În 1968, liberalizarea a fost oprită după suprimarea demonstrațiilor studențești și o campanie antisionistă la început îndreptată împotriva susținătorilor lui Gomułka din sânul partidului a dus la emigrarea a mare parte din populația evreiască ce încă mai exista în Polonia. În august 1968
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
polonez. Herbert a fost fiul unui bancher. În timpul celui de-al doilea război mondial, a început să studieze poloneză. După ce a absolvit Universitatea de Economie din Cracovia, a studiat dreptul la Thorn și filozofia la Varșovia. Într-o fază de liberalizare a culturii în Polonia, Herbert a debutat în 1956 cu o colecție de poezie "Struna światła" ("Rază de lumină"). În anul următor, apare a doua carte de poezie a lui Hermes, "Hermes, pies i gwiazda" ("Hermes, câine și stea"). În
Zbigniew Herbert () [Corola-website/Science/304400_a_305729]
-
creșterii mișcărilor sindicale și laburiste. Între anii 1960 și anii 1990, foarte mult capital a ieșit din oraș din cauza închiderii fabricilor și mutarea afacerilor spre alte centre precum Bombay. Totuși, din anii 1990 încoace, economia orașului a redevenit dinamică din cauza liberalizării economice din India și alegerea unui Ministrul Șef reformist, Buddhadeb Bhattacharya.
Calcutta () [Corola-website/Science/297977_a_299306]
-
numele de EUnet, fiind unul dintre primii furnizori comerciali de servicii Internet din România. Cele două companii care au fuzionat au operat împreună infrastructura de comunicații națională, au pus în funcțiune în Oradea și operează prima rețea transfrontalieră privată după liberalizarea comunicațiilor din 2003. Din martie 2000 până în 2004, compania s-a numit "KPNQwest /GTS Romania", după care, în urma fuziunii, numele a fost schimbat în "GTS Telecom". În iunie 2010, GTS Telecom a achiziționat compania de telecomunicații Datek Telecom, prezentă pe
GTS Telecom () [Corola-website/Science/312647_a_313976]
-
internațională. La acea vreme, Moshe Dayan a spus că URSS va dispărea în 30 de ani, și s-a înșelat doar cu cinci ani în prezicerea Prăbușirii URSS din 1991. Discursul lui Hrușciov a fost urmat de o perioadă de liberalizare cunoscută ca "dezghețul lui Hrușciov". În 1961, rămășițele lui Stalin au fost scoase din mausoleul lui Lenin și îngropate în afara zidului Kremlinului. Această denunțare a unei figuri comuniste atât de proeminente a născut temeri în rândurile altor lideri comuniști, care
Despre cultul personalității și consecințele sale () [Corola-website/Science/311593_a_312922]
-
va apăra Italia de socialism și comunism. Ca urmare, sistemul corporatist a ajuns să fie dominat de interesele industriașilor. În întreaga perioadă a dictaturii mussoliniene, legislația economică a favorizat în primul rând clasa marilor industriași și a moșierilor prin privatizări, liberalizări ale legilor arendei și prin desființarea sindicatelor nefasciste. Sindicatele fasciste nu puteau apăra muncitorii de consecințele economice, fiind responsabile pentru distribuirea ajutoarelor de asistență socială, plăților compensațiilor de concediere și, în unele cazuri, fiind împuternicite să megocieze contracte de muncă
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
termene pentru complexurile energetice Turceni și Craiova și termocentrala Păroșeni. În perioada regimului comunist toată producția, transportul și distribuța de energie aparținea Statului Român. Prin restructurarea RENEL și privatizările din ultimii ani, piața de energie electrică arată azi astfel: În urma liberalizării pieței, în prezent există și alți jucători pe piața de energie electrică, unele companii private au cumpărat capacități de producție (microhidrocentrale). Pe piață mai există companii private care se ocupă cu tradingul de energie electrică, dintre care cei mai mari
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
cărbune și gaze naturale, în principal din Rusia. Construcția Portului de la Giurgiulești, a mărit accesul Moldovei la piața internațională de petrol și a micșorat dependența sa energetică față de Rusia. Portul a fost finalizat la sfârșitul anului 2006. Ca parte a liberalizării ambițioase a economiei de la începutul anilor '90, Moldova a introdus o monedă de schimb convertibilă, a liberalizat prețurile, a încetat acordarea de credite preferențiale pentru firmele și companiiile de stat, a început procesul de privatizare, a eliminat controalele pentru exporturi
Economia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/309357_a_310686]
-
nouăsprezece" (1927), mai târziu "Tânăra gardă" (1946). Secretar al Uniunii scriitorilor sovietici (1936-1944 și 1946-1954), reprezentant tipic al stalinismului, pradă alcoolismului, se sinucide (1956) după moartea lui Stalin. Perioada așa zisei "Noii Politici Economice" (NEP), se caracterizează printr-o relativă liberalizare, care se reflectă și în producția literară. Scriitorii grupați în "Asociația pentru o artă reală" ("OBERIU") își permit experimentări în stil și conținut, în contradicție cu ideologia oficială, și vor avea de suferit represiunile regimului: - A.I. Vvedenski descrie absurditățile societății
Literatura rusă () [Corola-website/Science/305066_a_306395]
-
Scriitorii care nu se încadrează în acest concept rămân nepublicați și suferă persecuțiile regimului, cum a fost cazul scriitorilor Isaak Babel și Osip Mandelștam, care mor în lagărele de concentrare. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial intervine o relativă liberalizare în politica culturală, în prim plan situându-se evenimentele războiului cu pronunțat accent patriotic: "Zile și nopți" (1944) de Konstantin Simonov, drama "Invazia" (1942) de Leonid Leonov. Anul 1946 marchează sfârșitul acestei liberalități artistice, Andrei Jdanov, în Raportul asupra revistelor
Literatura rusă () [Corola-website/Science/305066_a_306395]
-
moartea lui Stalin în 1953 și denunțarea stalinismului de către Nikita Hrușciov la al XX-lea Congres al Partidului Comunist, în perioada de așa-zis ""dezgheț"" (după titlul romanului lui Ilia Ehrenburg), profită într-o oarecare măsură și literatura de relativa liberalizare. Realismul socialist rămâne, totuși, doctrina oficială. Un important roman din această perioadă este "Nu numai pâine" (1956) de V.D. Dudințev. În poezia lirică se remarcă Evghenii Evtușenko, Andrei Vosnesenski, Bella Ahmadulina și R.I. Rojdestvenski. Cu toate acestea, până la inițierea de către
Literatura rusă () [Corola-website/Science/305066_a_306395]
-
aliat. Catolicii din Franța doreau însă eliminarea Statului Papal și unificarea Italiei. Din 1859 este adoptată o lege de amnistie, fiind amnistiați toți cei care s-au opus loviturii de stat din 1851. Napoleon consideră că Franța era pregătită pentru liberalizare. După 1860 a luat măsuri prin care întărea puterea legislativă. Deputații aveau în sfârșit drepturi de a elabora legi, de a-și spune punctul de vedere și puteau să facă interpelări la adresa unui ministru. Bugetul putea fi discutat și votat
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
nu mai intervenise. Opoziția putea să se manifeste. În corpul legislative s-a creat un mic grup de republicani și un grup de liberali în poziția de opoziție. Adolphe Thiers, adept al liberalismului, s-a întors din exil. Procesul de liberalizare a continuat și au fost impuse măsuri sociale în 1864 prin care se putea permite constituirea sindicatelor și de acordă drept de grevă. Napoleon încerca să se asocieze cu proletariatul. În Internațională I s-au înscris 250 000 de francezi
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
interzicere a drepturilor cetățenești. A fost închis la Codlea, apoi la Gherla, în faimoasa celulă 72. A urmat domiciliul forțat în Bărăgan, de unde a putut pleca înainte de ispășirea întregii pedepse, în urma amnistiei din 1964 pentru deținuții politici. În urma curentului de "liberalizare" din anii '60, în prima etapă, în 1962, au fost eliberați din închisoare Harald Siegmund și Georg Scherg. Apoi, în urma decretului 411/1964, când au fost eliberați circa 100.000 de deținuți politici, au fost eliberați și Andreas Birkner, Hans
Andreas Birkner () [Corola-website/Science/306129_a_307458]
-
competenta si determinarea presedintelui consiliului sunt vazute cu ochi rai de unii, o parte a presei incepand sa vorbeasca de un "guvern bicefal'. Confruntat cu opoziția unor oameni politici și directori de întreprinderi de stat cu privire la adoptarea unor măsuri de liberalizare a pieței valutare sau a dobânzilor care fuseseră convenite prin acordurile cu FMI, Negrițoiu demisionează din guvern și este numit, începând cu 1 septembrie 1994 , în funcția de consilier prezidențial pentru probleme economice și de reformă (cu rang de ministru
Mișu Negrițoiu () [Corola-website/Science/305498_a_306827]
-
Doilea Război Mondial în Statele Unitele așa-numita revoluție sexuală a anilor 60 a permis ca tema sexualității să se discute mai deschis. O consecință indirectă a acestor schimbări sociale a fost creșterea producției grafice a materialului cu conținut erotic. Liberalizarea pornografiei nu a dus la creșterea numărului de violuri, ci dimpotrivă, rata violurilor a scăzut după liberalizarea pornografiei. Argumente conservatoare susținând cenzurarea materialelor de tip pornografic s-au asociat cu ideea că pornografia este „un material cu conținut explicit sexual
Pornografie () [Corola-website/Science/305696_a_307025]
-
sexualității să se discute mai deschis. O consecință indirectă a acestor schimbări sociale a fost creșterea producției grafice a materialului cu conținut erotic. Liberalizarea pornografiei nu a dus la creșterea numărului de violuri, ci dimpotrivă, rata violurilor a scăzut după liberalizarea pornografiei. Argumente conservatoare susținând cenzurarea materialelor de tip pornografic s-au asociat cu ideea că pornografia este „un material cu conținut explicit sexual, menit a trezi în consumatori un ecou sexual care este dăunător într-un anumit fel”. Ca o
Pornografie () [Corola-website/Science/305696_a_307025]
-
orientare stalinistă, Gheorghe Gheorghiu-Dej continua să conducă țara cu aceleași metode autoritare. Totuși s-a aflat că la Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din Martie 1956, Miron Constantinescu și Iosif Chișinevschi se opuseseră lui Gheorghiu-Dej, susținând necesitatea unei liberalizări în spiritul celei a lui Hrușciov, propunere net respinsă de Gheorghiu-Dej. Studenții considerau că neintervenția armatei sovietice în primele zile ale revoluției maghiare reprezenta o acceptare din partea lui Hrușciov a mișcării revendicative din Ungaria. De aceea, pentru unii studenți, Iosif
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
Hrușciov, propunere net respinsă de Gheorghiu-Dej. Studenții considerau că neintervenția armatei sovietice în primele zile ale revoluției maghiare reprezenta o acceptare din partea lui Hrușciov a mișcării revendicative din Ungaria. De aceea, pentru unii studenți, Iosif Chișinevschi, care susținuse ideea unei liberalizări, oricât ar fi fost de relative, părea un interlocutor mai favorabil decât alți conducători comuniști. Întrebările puse au îmbrăcat mai mult forma unor proteste care, măcar aparent, nu ridicau probleme de ordin ideologic. Dintre aceste întrebări se pot menționa: Scopul
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
sovietici din ianuarie 1948, condusă de Andrei Jdanov, secondat de secretarul general al Uniunii, Tihon Cirenikov, sunt criticate tendințele „formaliste” și „decadente” din creațiile majorității compozitorilor sovietici, care au fost forțați să-și recunoască abaterile de la realismul socialist. Oficial, o liberalizare a intervenit abia începând cu anul 1958, cinci ani după moartea lui Stalin. După cel de-al doilea război mondial, realismul socialist după modelul sovietic este impus în cultura țărilor socialiste satelite, inclusiv România. Acest fapt a fost însoțit de
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]