5,029 matches
-
a fost făcută de Monica Janowski, cercetător și antropolog la Institutul de Resurse Naturale din Londra. Coordonarea cercetării calitative pentru România a intrat în sarcina autorului acestui articol. Echipele de cercetători au locuit în perioada muncii de teren în casele localnicilor. Pe această cale, autorul dorește să mulțumească domnului profesor Dumitru Sandu și domnului asistent Sebastian Lăzăroiu pentru sprijinul financiar și încrederea acordată. „Almost anything else that affects the desirability of living/working in the destination as opposed to source country
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dar după câtiva ani fondul local forestier s-a diminuat mult, prin tăieri masive. De asemenea, la nivel local nu au existat inițiative de investiție și de dezvoltare care să poată diminua efectele închiderii minelor. Pentru o mare parte dintre localnici, migrarea a rămas singura alternativă viabilă de a micșora riscurile apărute în urma involuției economice din zonă și de a-și crește standardul de viață. În aceeași măsură, există și în Italia factori economici importanți care au facilitat migrația, legați de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a social group, in completing the social and economic data about that group. Studiul de față încearcă o evaluare a viziunii despre lumea sătenilor din satul pastoral Tilișca (Mărginimea Sibiului), prin aplicarea unui chestionar paremiologic în legătură cu orientările de valoare ale localnicilor. Chestionarul amintit (elaborat de profesorul Gheorghiță Geană, 1987/2000) este constituit din 42 de perechi de proverbe, puse în antiteză, astfel încât ele să poată oferi o caracterizare a „ethosului” (sistemul de valori) românesc tradițional. Am folosit acest chestionar ca o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
A; 5 B; 39C 36: 38 A; 5 B; 13 C 45: 21 A; 3 B; 2 C Este de presupus că răspunsurile primite pot într-adevăr reflecta ceva din „filozofia populară” a satului Tilișca, din perspectiva opțiunii „dominante” a localnicilor pentru unul sau altul dintre proverbele enunțate. Pentru moment, să încercăm să grupăm proverbele pe categorii de analiză, în vederea corelării acestor categorii cu „problemele umane” și „tipurile de soluții” definite de F. Kluckhohn. O parte dintre proverbele discutate se concentrează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
3), dovedind însă o majoritate clară în legătură cu principiul „măsurii mici” a înfăptuirii sau „agonisirii” (4, 8). La itemul 3, opțiunile celor sub 40 de ani sunt totuși mai ponderate. „Autocontrolul” și moderația nu sunt trăsături cultivate în mod deosebit de către localnici, aceștia preferând „uzul” și consumul în locul „austerității” (29) sau acceptând cu greu austeritatea, în condițiile unei orientări către „calitatea vieții” (ca modă, rang etc.) a femeilor, incluzându-le aici pe cele sub 40 de ani (14). „(Auto)instruirea” este condiționată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
O); 7 C (4 ∆; 3 O) 43: 5 A (1 ∆, 4 O); 0 B; 0 C Ultimul dintre tabele se concentrează asupra unor aspecte de „socialitate” din viața sătenilor de la Tilișca, la nivelul relaționării de tip parental. Orientarea generală a localnicilor este și în această privință fluctuantă; inițial, majoritatea interlocutorilor (însă o majoritate predominant feminină și fără o mare susținere printre „tineri”) atribuie banilor o însemnătate mai mare decât rudelor (5), însă aceiași interlocutori nu concep apoi ca banii să primeze
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sau „introvertită”. Tot în relație cu structura economică de la Tilișca pot fi înțelese și unele dintre orientările valorice locale din planul „tipului de activitate”. Am constatat în acest sens caracterul de „economie dominantă” pe care îl are oieritul în viața localnicilor, ținând seama de cei 95 de proprietari de turme, dar și de cei 63 de „agricultori” ce dețin, de fapt, nu loturi agricole, ci tot turme. Trăsătura psihologică a „activismului” la tilișcani, oglindită printr-o majoritate clară a respondenților chestionarului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
orientărilor de valoare” a sătenilor tilișcani, am presupus că răspunsurile primite la chestionar vor reflecta într-o anumită măsură „filozofia populară” locală. Cum „itemii” chestionarului sunt alcătuiți din formule vernaculare (cele mai multe recunoscute ca atare la Tilișca), rezultă că și opțiunile localnicilor în legătură cu aceste formule nu sunt simple păreri despre „adevărul” unuia sau al altuia dintre proverbe, ci expresia unor experiențe de viață, a unui „ethos” colectiv. Fără îndoială, explorarea unei asemenea „protofilozofii” țărănești ar fi întru totul îndreptățită; folclorul local și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
prin care „orientările de valoare” să poată fi corelate - atât cât există un temei empiric pentru așa ceva - cu procese și tendințe mai profunde din societatea tilișcană. Din acest motiv, am încercat să punem față în față „sistemul de valori” al localnicilor cu fenomene sau instituții precum „fragmentarea genealogică”, „preocuparea succesorală”, „patternurile de reședință”, „economia domestică”, „economia dominantă”. Am fost interesați astfel de verificarea propriilor constatări în legătură cu organizarea socială și economică de la Tilișca, întrebând pe săteni - într-un limbaj popular, de această
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
protecția copiilor altor familii. Există în ultimii ani un suflu și o orientare nouă în politicile sociale comunitare. Această orientare accentuează importanța autodezvoltării comunitare. Autodezvoltarea comunitară promovează inițiative și acțiuni care se nasc din nevoile înregistrate pe plan local, de localnici, și care se realizează pe baza resurselor existente sau a celor care pot fi accesate de comunitate. în această orientare este evidentă promovarea autonomiei și a responsabilității comunității. Este de fapt o politică de valorizare și stimulare a potențialului de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Îmi închipuiesc că sunt un străin sosit în Moldavia sau Valahia, cu dorința de a studia istoria, datinile, natura și geniul neamului românesc"35. Încercând să valorizeze folclorul, Russo nu vinde decât ceea ce se vede: niște obiecte populare făcute de localnici și interesante pentru cunoașterea realității în care trăiesc aceștia. Entuziasmul lui în fața producției etnografice nu depășește anvergura unui butic de suveniruri. Viziunea lui Alecsandri e mult mai comercială. Ca promotor al folclorului, el se reprezintă ca neguțător, însă nu de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe care îl presupun operele? Poate că ar fi ridicol să încercăm să dăm în prezent răspunsuri la asemenea întrebări. Poate că, dacă am încerca să le formulăm, acestea ar suna la fel de bizar ca și convingerea lui Andrei Mureșanu că localnicii din zonele de graniță sunt capabili să facă literatură pentru că au abilități de comunicare. Dar faptul că ne lipsește o disciplină și o ordine de discurs care să facă formulările acceptabile și plauzibile din punct de vedere științific nu trebuie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pietre de mormânt, odoare și obiecte purtătoare de inscripții care vorbesc despre ceea ce s-a petrecut cu sute de ani în urmă, aducându-ne la vedere locul unde au fost înmormântați până în ziua de astăzi stăpânii locurilor, adesea prieteni ai localnicilor. Pe atunci țăranii, îmbrăcați în costumația timpului - cămeșoaie albe, lungi, lucrate cu broderii, cu căciulile în mână, și cu făcliile însoțitoare, cu fețele împietrite și privirile fixe, în tăcerea deplină care însemna respectul pentru cel repauzat, purtau sicriul boierului pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Plecatul, și el un fel de voievod al locurilor, stăpânul pământurilor din zonă, „coconul" era adesea nașul mai a tuturor celor care îl conduceau la locul de veci. Biserica era clădită tot de dânsul cu meșteri străini ori cu stăruința localnicilor, care și ei se aciuaseră în vale sau pe la strașina dealurilor, feriți de bătaia vânturilor și de zloata timpurilor neprielnice, zidindu-și bordeiele în margine de pădure, din care vor mușca încet, încet bucățelele din trupul ei ca să-și întindă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
astfel, într-un act relativ la o localitate numită Preluca spune R. Rosetti, popa era „dator să dea pe fiecare an cetății Sanoc câte un ied la Paști și câte un iepure sau un caș românesc la Crăciun". Părtași ca majoritatea localnicilor la birurile așezărilor, preoții erau purtătorii unor înalte virtuți care, adesea, erau evidențiate și date drept exemplu populației, cum făcea dr. C. Istrati în „Evenimentul" Iași din 24 iunie 1905: „Bătrânii noștri aveau pe steagul tării semnul sfintei cruci și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ori de către același, fiindcă aceia ce s-a socotit cu cale să dea vornicii s-a așezat să dee la cutia milei." Se pare că în timpul lui Calimach, vornicii la sate nu mai erau numiți de Domn ci aleși de localnici, cum susține I. Antonovici în lucrarea sa „Istoria comunei Bogdana", unde vorbește despre alegerea lor de obicei în zi de sărbătoare a satului. De altfel, la 1799, când Domn al Moldovei era Alexandru Ipsilante, urmare a jalbelor primite, avea să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
măsură a stării materiale a săteanului. Odată stabilit birul, satul, cisla, rămânea răspunzătoare de plata sumei totale, ea rămânând neschimbată până la recensământul următor care era stabilit din 7 în 7 ani. Drept urmare, birul fugarilor, a celor morți, rămânea în sarcina localnicilor, a celorlalți birnici, împovărând în felul acesta sarcina fiscală a celor statornici. Devine explicabilă zicerea populară care, probabil, își are rădăcinile încă de pe atunci: „a dat bir cu fugiții" ceea ce astăzi ar cam însemna „a fugi de o răspundere", „a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
țări străine și a-i așeza în acel sat, și că-i scutește „de toate dările către stat pe o perioadă de patru ani". În Huși, în satul Corni, mai apoi cartier al orașului, poslușnicii locuiau amestecați cu târgoveții, cu localnicii. Gloabele erau o despoiere a populației, un jaf pe țară, globnicii de multe ori luau de gloabă și toți caii de pe la oameni, chiar și pe cei „ordinari și slabi de la oamenii nevoiași", acuzați pentru anumite fapte și constituiau mijlocul de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și să prefere Hușul - cel neînsemnat, categorisit astfel tot de Cantemir. Cauza putea fi și aceea că Fălciul era situat „la drumul mare", pe unde turcii și tătarii erau mereu în expediții, în Basarabia, Bender și Hotin, făcând mari necazuri localnicilor; Hușul, fiind mai retras, îi scutea de asemenea consecințe. Numai că, strămutarea autorităților de la Fălciu la Huși crea greutăți mari Episcopiei, pusă să cantoneze slujbașii domnești dar și pe cei ai turcilor și ai tătarilor. În plus, slujbașii Episcopiei erau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
înainte căci s-au ras și din vistierie". Deci, gata cu îndestularea birului, căci visteria nu mai avea datorii, s-ar înțelege din ceea ce spunea Mihai Racoviță. Musafiricul a fost altă angărea pe țară, destul de aspră. De aceea, pentru apărarea localnicilor se recurgea la cărțile de privilegii, de scuteală și apărare față de slujbașii statului care veneau și pretindeau târgoveților, dar și sătenilor, să facă găzduire musafirilor aleși ori sosiți în localitate: ispravnicii sau pârcălabii sosiți în localitate din capitala ocolului, a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cară de iarbă pe săptămână". În ce privește spusele că vasluienii deveniseră refractari, că se sustrăgeau ospeției, în afară de adevăr există și destulă exagerare. Gh. Ghibănescu, ca și mine, care am străbătut sat cu sat zona Bârlad-Vaslui-Huși, știm, totuși, cât de ospitalieri deveniseră localnicii care te primeau cu plăcere la masă și la odihnă, chiar pe timp de noapte în casele lor. Apoi, însăși existența atâtor locuri de popas, pentru masă și găzduire mai la toate încrucișările de drum și despre care, ajutat de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1911-12, p. 6-8). În urma informării făcute și a părerilor exprimate s-a decis ca dr. Istrati să facă demersuri la guvern pentru găsirea posibilităților de rezolvare a situației prezentate. Vasile Alecsandri și Paulina Alecsandri și-au legat numele, în amintirea localnicilor, și de școala de la Mircești. Există o scrisoare trimisă la 6 septembrie 1868 lui Titu Maiorescu, ministrul cultelor prin care Vasile Alecsandri solicita să fie numit ca învățător la școala primară din sat preotul Pascal Gheorghe, căruia îi făcea și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pânirea. La 25 martie 1784 bârlădenilor li se întâmplă o altă supărare și mai mare - Alexandru Constantin Mavrocordat Voievod dăruiește căminarului Iordache Balș însăși vatra târgului, obligându-i pe târgoveți la o seamă de taxe, ceea ce i-a înverșunat pe localnici să-și sporească căutările pentru a afla însuși hrisovul pe care-l avuseseră de la Ștefan cel Mare - pe care - spune Antonovici, l-au găsit la un tătar cu numele Răgep Mârza. La procesul lor cu căminarul Balș, la 11 august
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bârlădeni și stăpânitorii moșiei s-au desfășurat până la anul 1815, când totul a luat sfârșit prin cumpărarea moșiei de către bârlădeni cu suma de 180.000 lei vechi de la spătăreasa Profira Miclescu și soțul său, spătarul Nicolai Dimachi. Până atunci însă localnicii plătiseră dijmă, asemănător besmanului. Actul de răscumpărare a fost întărit de Alexandru Scarlat Kalimach Voievod prin hrisovul domnesc de la 30 august 1816. Prin același hrisov a fost întărit și „Alcătuirea sau regulamentul" ce-și făcuse bârlădenii pentru stăpânirea moșiei și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
trăit în Sumer, adică în sudestul actualului Irak, sud care, ne reamintim, a fost ținta atacului și invadării lui de către trupele americane, civilizatoare. Numai că, dacă receptăm informațiile acuzatoare de ultimă oră, operațiunea în cauză a vizat nu numai petrolul localnicilor, ci și civilizația acumulată în timp aici. Cum se întâmplă și la noi, în România, cu vestigiile romane de la Roșia Montană, așa și în Irak se probează că intrarea armatei americane a început tocmai cu operația de distrugere pe scară
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]