4,594 matches
-
reziste, destrămându-se destul de repede. După moartea mamei, el stă în casa unui bun prieten Ron McGovney, pe care îl va convinge să învețe să cânte la bass. Împinși de Hugh Tanner, fostul chitarist al formațiilor Leather Cham și Phantom Lord, James Hetfield și Ron McGovney iau legătură cu Lars Ulrich. Astfel, cei trei se întâlnesc în camera lui Lars. Ulrich a rămas surprins de cat de timid era Hetfield, în timp ce pe James l-a marcat (pe viață după cum declara) mirosul
Metallica () [Corola-website/Science/299797_a_301126]
-
apărut în unele regiuni începând cu anul 2000. În Londra, protocolarul primar al Londrei, reprezentând orașul Londra, nu trebuie confundat cu primarul ales al Londrei care este responsabil pentru întreaga Londră, inclusiv suburbiile sale. Treizeci de orașe din Marea Britanie au Lord Primar (sau "Lord Provost" în Scoția). În Finlanda nu există primari, deși au existat planuri de a crea această funcție în Tampere. Cea mai mare funcție publică nu este obținută prin alegeri democratice, ci prin numirea de către consiliul municipal, și
Primar () [Corola-website/Science/299835_a_301164]
-
regiuni începând cu anul 2000. În Londra, protocolarul primar al Londrei, reprezentând orașul Londra, nu trebuie confundat cu primarul ales al Londrei care este responsabil pentru întreaga Londră, inclusiv suburbiile sale. Treizeci de orașe din Marea Britanie au Lord Primar (sau "Lord Provost" în Scoția). În Finlanda nu există primari, deși au existat planuri de a crea această funcție în Tampere. Cea mai mare funcție publică nu este obținută prin alegeri democratice, ci prin numirea de către consiliul municipal, și se numește "kaupunginjohtaja
Primar () [Corola-website/Science/299835_a_301164]
-
corupția de la curtea lui Henric al VI-lea, au format condițiile politice propice pentru izbucnirea războiului civil. Când, în 1453, regele Henric a suferit primul atac de nebunie, s-a format un Consiliu de Regență, avândul în funcția conducătoare de Lord Protector pe nobilul puternic și popular, Richard Plantagenet, duce de York și șef al Casei York. Richard a început în scurtă vreme să urmărească ocuparea tronului cu din ce în ce mai multă îndrăzneală. L-a închis pe Somerset și și-a sprijinit proprii
Războiul celor Două Roze () [Corola-website/Science/299849_a_301178]
-
ca erou al clasei negustorilor. După reîntoarcerea lui York din Irlanda, ostilitățile au reînceput pe 23 septembrie 1459 cu bătălia de la Blore Heath în Staffordshire, unde o armată importantă Lancastriană nu a reușit să împiedice forța Yorkistă, de sub comanda lui Lord Salisbury, să se îndrepte de la castelul Middleham spre Yorkshire, unde avea să se unească cu York la castelul Ludlow. După o victorie Lancastriană în bătălia de la Ludford Bridge, Edward conte de March (fiul mai mare al lui York, mai târziu
Războiul celor Două Roze () [Corola-website/Science/299849_a_301178]
-
în nordul ținutului Wales, el și soția lui, Cecily, au intrat în Londra cu tot fastul rezervat de obicei monarhului. A fost convocat Parlamentul, iar York și-a făcut publică dorința de a se urca pe tron, așteptându-se ca lorzii să-l încurajeze și pe el așa cum o făcuseră cu Henry al IV-lea în 1399. În loc de încurajare, lorzii au păstrat tăcerea. În momentul în care el și-a anunțat dorința de a se urca pe tron, lorzii, chiar și
Războiul celor Două Roze () [Corola-website/Science/299849_a_301178]
-
monarhului. A fost convocat Parlamentul, iar York și-a făcut publică dorința de a se urca pe tron, așteptându-se ca lorzii să-l încurajeze și pe el așa cum o făcuseră cu Henry al IV-lea în 1399. În loc de încurajare, lorzii au păstrat tăcerea. În momentul în care el și-a anunțat dorința de a se urca pe tron, lorzii, chiar și Warwick și Salisbury, au fost șocați de îngânfarea lui. Lorzii nu doreau să-l detroneze în acel moment pe
Războiul celor Două Roze () [Corola-website/Science/299849_a_301178]
-
-se ca lorzii să-l încurajeze și pe el așa cum o făcuseră cu Henry al IV-lea în 1399. În loc de încurajare, lorzii au păstrat tăcerea. În momentul în care el și-a anunțat dorința de a se urca pe tron, lorzii, chiar și Warwick și Salisbury, au fost șocați de îngânfarea lui. Lorzii nu doreau să-l detroneze în acel moment pe Henry. Dorința lor era de a-i îndepărta consilierii regali considerați incapabili sau corupți. În ziua următoare, York a
Războiul celor Două Roze () [Corola-website/Science/299849_a_301178]
-
cu Henry al IV-lea în 1399. În loc de încurajare, lorzii au păstrat tăcerea. În momentul în care el și-a anunțat dorința de a se urca pe tron, lorzii, chiar și Warwick și Salisbury, au fost șocați de îngânfarea lui. Lorzii nu doreau să-l detroneze în acel moment pe Henry. Dorința lor era de a-i îndepărta consilierii regali considerați incapabili sau corupți. În ziua următoare, York a prezentat arborele genealogic al familiei în detaliu, susținându-și pretenția la tron
Războiul celor Două Roze () [Corola-website/Science/299849_a_301178]
-
repetă; chiar și versuri întregi sunt repetate. Se poate ca "Iliada" și "Odiseea" să fi fost poeme oral formulate, compuse pe loc de către poet folosind o colecție de versuri și fraze tradiționale pe care le memorase? Milman Parry și Albert Lord au relevat faptul că o tradiție orală atât de elaborată, străină culturilor literare de astăzi, este tipică epopeelor într-o cultură exclusiv orală. Cuvintele cruciale sunt "oral" și "tradițional." Parry a început cu "tradițional". Părțile mari de text care se
Homer () [Corola-website/Science/299888_a_301217]
-
elenistică au început explorarea inconsistențelor textuale ale poemelor. Clasiciștii moderni continuă tradiția. Excavațiile făcute de Heinrich Schliemann la sfârșitul secolului XIX au început să convingă savanții privind existența unei baze istorice pentru Războiul troian. Cercetările (conduse de anterior-menționații Parry și Lord) în epopeele orale din limbile sârbo-croată și cele turcice au început să convingă savanții că poemele lungi puteau fi conservate cu consistență prin culturile orale până când cineva s-ar fi deranjat să le scrie. Decodarea Linearului B în anii 1950
Homer () [Corola-website/Science/299888_a_301217]
-
au creat simultan o criză tocmai în momentul în care o invazie din partea Franței si a Scoției era temută. Somerset, deloc plăcut de către Consiliul de Regență din cauza metodelor sale autocrate, a fost îndepărtat de la putere de către John Dudley, cunoscut ca Lordul Președinte Northumberland. Northumberland a continuat politica de preluare a puterii pentru el însuși, însă metodele sale erau mai conciliante decât ale predecesorului său, fiind astfel acceptat de Consiliul de Regență. Când Edward al VI-lea a murit de tuberculoză în
Istoria Angliei () [Corola-website/Science/299895_a_301224]
-
Parlamentul obține rapid controlul asupra întregii țări. Prinderea și procesul ulterior a lui Carol I va duce la execuția sa prin decapitare, în ianuarie 1649, la Whitehall Gate din Londra. Drept urmare, se va declara Republica, iar Oliver Cromwell va deveni Lord Protector din 1653. După moartea acestuia, fiul său, Richard Cromwell, îi va succeda ca Lord Protector, abdicând însă curând după aceea. Monarhia va fi restabilită în 1660, după ce Anglia intrase într-o perioadă de anarhie odată cu întoarcerea regelui Carol al
Istoria Angliei () [Corola-website/Science/299895_a_301224]
-
va duce la execuția sa prin decapitare, în ianuarie 1649, la Whitehall Gate din Londra. Drept urmare, se va declara Republica, iar Oliver Cromwell va deveni Lord Protector din 1653. După moartea acestuia, fiul său, Richard Cromwell, îi va succeda ca Lord Protector, abdicând însă curând după aceea. Monarhia va fi restabilită în 1660, după ce Anglia intrase într-o perioadă de anarhie odată cu întoarcerea regelui Carol al II-lea la Londra. În anii 1664-1665, Anglia va fi lovită de izbucnirea Marii Ciume
Istoria Angliei () [Corola-website/Science/299895_a_301224]
-
a celorlalți componenți ai grupului nu părea să fie deloc de bun augur. A fost de ajuns să se afle faptul că Bruce Dickinson lucrează la două proiecte cvasipersonale, în speță fiind vorba de un român intitulat "The Adventures Of Lord Iffy Boatrace" și, lucru mai grav, de un album solo purtând numele "Tattooed Millionaire", pentru că zvonurile să înceapă să circule în presă de specialitate. Se vehicula ideea iminentei plecări a lui Dickinson de la Iron Maiden, jurnaliștii dând că sigură înlocuirea
Iron Maiden () [Corola-website/Science/299940_a_301269]
-
Roger pentru a lega povestirile. Ea include povestiri scrise de Robert Asprin, David Drake, Jane Lindskold, și Michael A. Stackpole. "Forever After" a fost publicată postum de Baen Books. După moartea lui Zelazny, a fost lansată o antologie omagială intitulată "Lord of the Fantastic". Ea conține povestiri inspirate de Zelazny, precum și amintiri ale celor care au participat la ea, printre care se numără Robert Silverberg, Fred Saberhagen, Jennifer Roberson, Walter Jon Williams, Gregory Benford și mulți alții. Din numeroasele sale opere
Roger Zelazny () [Corola-website/Science/299939_a_301268]
-
ca tutore pe Adrian de Utrecht, mai târziu Papa Adrian al VI-lea, un flamand ostil luxului. Acest om auster îl învață pe tânărul arhiduce căile spre o viață interioară prin renunțare și smplitate. Consilieri importanți i-au fost și Lord Chièvres, Jean Sauvage și Mercurino Gattinara care i-au inoculat simțul onoarei. În 1506, Carol a moștenit teritoriile burgunde ale tatălui său, cele mai însemnate fiind Țările de Jos și Comitatul Burgundia, majoritatea fiefuri ale Imperiului German, exceptând Flandra lui
Carol Quintul () [Corola-website/Science/299322_a_300651]
-
a devenit regină a Regatului Unit la vârsta de 18 ani, succedând unor suverani mediocri, care discreditaseră instituția monarhică. În jurnal ea notează: "Am fost trezită la ora 6 de mama, care mi-a spus că arhiepiscopul de Canterbury și lordul Conyngham erau aici și voiau să mă vadă. M-am dat jos din pat și m-am dus în sală (numai în rochia de noapte) și m-am întâlnit cu ei "singură". Lordul Conyngham mi-a făcut cunoscut faptul că
Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/299326_a_300655]
-
a spus că arhiepiscopul de Canterbury și lordul Conyngham erau aici și voiau să mă vadă. M-am dat jos din pat și m-am dus în sală (numai în rochia de noapte) și m-am întâlnit cu ei "singură". Lordul Conyngham mi-a făcut cunoscut faptul că bietul meu unchi, regele, nu mai era de la 12 minute după ora 2 din această dimineață, și în consecință, "Eu" sunt "regină"." Documentele oficiale întocmite în prima zi a domniei ei au descris
Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/299326_a_300655]
-
bârfele privind o presupusă sarcină. A doua acțiune, mai puțin macabră, dar fatală prin consecințele ei, a fost obligarea lui Sir Robert Peel, noul prim-ministru ales, să demisioneze. Peel a câștigat alegerile pentru postul de prim-ministru în dauna Lordului Melbourne, favoritul și mentorul reginei. Pentru a-l împiedica pe Peel să își exercite puterea, Victoria a organizat în 1839 așa numita "conspirație a dormitorului regal". Tradiția engleză cerea ca doamnele de onoare să provină din familii reprezentând partidul de la
Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/299326_a_300655]
-
aprobat guvernul Wellington-Peel. Datorită gestului său neelegant, Victoria și-a demonstrat în mod clar poziția sa față de noul prim-ministru, împiedicând completarea noului cabinet. Toate personalitățile politice ale momentului au acceptat voința reginei, nevrând să intre în disgrațiile acesteia. Astfel, lordul Melbourne a fost numit în funcția de prim ministru, iar Peel a devenit doar colaborator al cabinetului nou format. Lordul Melbourne, care deține funcția de prim-ministru, o "instruiește" în tot ce înseamnă educația politică și sarcinile ei. Coroana trebuie
Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/299326_a_300655]
-
împiedicând completarea noului cabinet. Toate personalitățile politice ale momentului au acceptat voința reginei, nevrând să intre în disgrațiile acesteia. Astfel, lordul Melbourne a fost numit în funcția de prim ministru, iar Peel a devenit doar colaborator al cabinetului nou format. Lordul Melbourne, care deține funcția de prim-ministru, o "instruiește" în tot ce înseamnă educația politică și sarcinile ei. Coroana trebuie să aibă moștenitori, deci trebuie să se mărite. Energică și destul de autoritară, Victoria își dovedește mereu independența. Ca soț, îl
Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/299326_a_300655]
-
15 octombrie 1839, la doar cinci zile după ce el a ajuns la Windsor. Căsătoria a avut loc la 10 februarie 1840 la Palatul St. James din Londra. Albert a devenit un consilier politic important, precum și însoțitorul reginei, înlocuindu-l pe lordul Melbourne ca figură dominantă și influentă în prima jumătate a vieții ei. Mama Victoriei a fost evacuată din palat, la Casa Ingestre din Belgrave Square. După decesul Prințesei Augusta în 1840, mama Victoriei a primit atât Casa Clarence cât și
Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/299326_a_300655]
-
nu este încă foarte populară. Își îndeplinește cu conștiinciozitate toate îndatoririle. Respectă regimul parlamentar, a ameliorat relația sa cu Peel, în așa măsură încât, cu timpul, cunoscutul politician a devenit unul dintre favoriții reginei. Pentru alegerea noului prim-ministru - după lordul Melbourne - nu face uz de prerogativele sale. Își asumă rolul de moderator și dreptul de a decide în caz că majoritatea nu este clară. Servește de arbitru întru obținerea consensului, în cazul mizelor importante. Acordă prioritate problemelor economice și comerciale. Guvernanta Victoriei
Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/299326_a_300655]
-
fost un succes public dar nu a avut nici un impact de durată sau efect asupra creșterii naționalismului irlandez. Prim-Ministrul Russell, deși Whig, nu a fost favorizat de către regină. Ea a considerat ca ofensator în special pe ministrul de externe, Lordul Palmerston, care de multe ori a acționat fără consultarea Cabinetului, a Prim-Ministrului, sau a Reginei. Victoria s-a plâns lui Russell că Palmerston a trimis expedieri oficiale liderilor străini fără știrea ei, dar Palmerston a rămas în funcție și
Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/299326_a_300655]