4,609 matches
-
Brăila, iar cele două sate din Bugeac să rămână sub ascultarea episcopului de Huși. Amândoi episcopii își dau înscrisuri conform acestei hotărîri: Iată înscrisul lui Iorest, episcop de Huși: Venind Sfinția Sa Părintele Ioanichie aici la Iași au ieșit la Măria Sa luminatul nostru Domn Nicolai Alexandru Voievod (Mavrocordat) și Măria Sa ne-au poruncit să mergem la fericitul Părintele Papa și Patriarh de la Alexandria, Kyr Samuil, ca să ne îndreptăm și, mergând înaintea Sfinției Sale, fiind acolo și dumnealor boiarii cei mari și luîndu-ne seama
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dați de aceste administrațiuni în judecată, și câți au fost condamnați. Faptul e deplorabil; el arată o tristă stare morală, chiar la aceia a căror instrucțiune ne dădea dreptul să-i privim ca pe agenții cei mai activi și mai luminați ai rădicării nivelului moral în țară. Sânt câțiva ani, guvernul trecut luă pe delapidatori de la juriu și-i dete tribunalelor. Care fu resultatul? Astăzi, delapidatori condamnați mai că nu se mai văd; nu numai că tribunalele îi achită și-i
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și dovezi și mai temeinice credem că ni se dau pe cale diplomatică. Prin urmare în predmetul acesta sîntem la limpeziș si nu mai imputăm nimărui nimic, pentru că credem de prisos a o mai face când cunoaștem înaltele virtuți civice ale luminatelor noastre sfere dirigente. Contestăm asemenea că noi am fi înveninat vro relație bună existentă, căci, chiar daca am fi voit s-o facem, antidoturile puternice cari se administrează nației ar face veninul nostru foarte neputincios, precum nici nu poate fi altfel
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Dumnezeiu! Pe cine altul putea regele să cheme decât pe d. Depretis - numai pe d. Depretis. Și de ce? Iată de ce. În numărul de la 26 noiembrie trecut, "Presa", cercetând posibilitatea chemărei domnului Depretis, arăta calitățile eminente ale acestui bărbat de stat, luminat, progresist și liberal-moderat, membru al centrului cum am zice la noi, plin de idei practice și de vederi nemeritate. Mulți pretind că d. Crispi reprezintă în Italia credințele politice ale principelui Bismarck și dar regele, binecugetînd, nu s-a adresat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cam tot lucrul acesta s-ar putea întîmpla și în România. Pentru a face o politică pură românească, iar nu una agreată străinilor, M. Sa Domnul, binecugetînd, nu se va adresa la cutare ori cutare, ci neapărat la un om luminat, progresist, {EminescuOpX 157} liberal-moderat, membru al centrului, cum am zice la noi, plin de idei practice, de vederi nimerite. Partidul centrul, nuanța partidului liberal, a dat dar și în Italia ministerul Depretis. De vreme ce partidul centru - această nuanță a partidului liberal
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vederile radicale, nici cu reacția ruginită. Nu mai sânt agreate. Daca d-ta ți-ai schimba sistema, daca în locul unor domni ca Conforti și Zanardelli, te-ai adresa la bărbați politici cu altă greutate și altă pricepere, la un om luminat, progresist, liberal-moderat, membru al centrului, cum am zice la noi, atunci poate, poate că n-ai fi constrâns să-ți dai demisia. Mai înțelept se vede decât d. Cairoli la Roma, d. Canovas del Castilio la Madrid, prevăzând o mică
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
semenii ei voiește a fi tot, atuncea vede lesne că radicalismul și demagogia, sub scutul teoretic al sufrajului universal și al principiilor liberale (de care știu a se servi cu mare succes mulțămită credulității maselor și slăbiciunei sau sentimentalismului oamenilor luminați) conduc lumea europeană la distrugerea civilizațiunii - la haos. [9 ianuarie 1879 ] DIONISIE, MITROPOLIT AL DRISTULUI Joi la 4 ianuarie a adormit întru fericire aici în București o persoană care reprezinta o veche eparhie, a cării interesantă istorie am schițat-o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o dezmințire ad oculos a tuturor protestațiunilor dumnealor din Cameră. Dintre toate frazele periculoase inventate ad hoc de fracțiune în cestiunea aceasta desigur cea mai periculoasă e provocarea la voința Europei... Nu. Europa nu poate voi să ne sinucidem". "Europa luminată" etc. nu poate voi cutare și cutare lucru. Pe această Europă d. Daniileanu a secuestrat-o de zeci de ori în discursul său. Noi din parte-ne știm bine că Europa cunoaște pe deplin cestiunea evreilor din România; o cunoaște mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
încă și astăzi neobrăzarea de a-l numi dușmanul țării. Dar a căuta cu lumânarea bătălii și a pierde vieți de soldați pentru a face să se uite 11 fevruarie e o nouă apucătură, care poate amăgi mulțimea, pe oamenii luminați niciodată. Noi nu criticăm, nici admitem recompensa națională votată de Cameră, de la o Cameră roșie nici se puteau aștepta scrupule. Sîntem însă siguri că o adunare de militari în locul celei din Dealul Mitropoliei ar fi refuzat recompensa în unanimitate. În
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și, dacă elementele mai sănătoase de la 1848 nu ar fi făcut această greșală, niciodată compania de exploatare organizată de d-nii C. A. Rosetti și I. C. Brătianu nu ar fi ajuns la înrîurire hotărâtoare în viața noastră publică. La 1848 oamenii luminați au pus la dispoziția acestei companii o armă puternică: fraza liberală și patriotică, dreptul de a pretinde să fie încungiurați cu nimbul unor oameni ce au luat parte la o acțiune de reorganizare națională. În zadar N. Bălcescu, Eliad Rădulescu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
asemenea legi, fie generale, fie provinciale, până la 1869. Nici Prusia așadar nu le-a dat evreilor decât posibilitatea de-a deveni germani și cetățeni, nimic mai mult. Dar chiar această posibilitate dată au fost și este combătută de mințile mai luminate. Învățatul profesor de drept și economie politică Robert de Mohl contestă că evreii ar fi devenit într-adevăr germani și propune escluderea celor pământeni chiar de la drepturile politice. Dar se-nțelege că Prusia nu are nici pe d. C. A
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu s-ar putea vota nici cedarea Basarabiei, nici banca de fițuici și nici noua Convențiune cu Rusia, care nu înseamnă alta decât prefacerea României într-o semi-autonomă gubernie rusească Iată dar ce soartă ne-au pregătit adâncile prevederi și luminatul patriotism al celor la cari spirtul ține locul spiritului și punga diurnașă locul inimii. Nu sunt destule până acuma călcările fățișe și piezișe ale legilor fundamentale ale țării, nu destule sacrificiile de sânge și bani, făcute pentru interese nu numai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
I (1774-1789), care a preluat domnia, Selim a continuat să fie în contact cu lumea exterioară, prin intermediul unor slujitori devotați, si chiar să stabilească o corespondență regulată cu regele Franței, Ludovic al XVI-lea, în persoana căruia vedea modelul monarhului luminat pe care dorea să și-l însușească. De la acesta, el a solicitat sprijin pentru reorganizarea armatei otomane și pentru recuperarea teritoriilor pierdute de Imperiul Otoman în favoarea Rusiei. Totuși, deși a dobândit tronul tatălui său, la 4 aprilie 1789, Selim al
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
opri, și în semiântuneric dibui cu mâna într-un loc știut de ea. Auzii pocnetul unor comutatoare de două, de trei, de patru ori. Apoi deschise ușa și dădurăm într-un hol... Hol să fi fost?!... Era imens și puternic luminat. Rămăsei câteva clipe lângă ușă să mă uit... Nu se putea bănui de afară această întindere, acest plafon în care fuseseră înfipte în mici lăcașuri hexagonale, de o armonie geometrică simplă și delicată, zeci de becuri albe mate și ușor
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
găzduise, urlă. Strigătul său îl acoperi pe cel al oamenilor, o asurzi pe Ripley și-i suprasolicită cortexul amorțit, repercutându-se în toată ființa ei atunci când... Se ridică urlând și se așeză pe pat. Era singură în camera de spital luminată doar de haloul diodelor multicolore. Ținând mâinile rășchirate patetic pe piept, se străduia să-și reia respirația pe care i-o tăiase coșmarul. Corpul îi era intact: stern, mușchi, sâni, tendoane și ligamente; toate erau la locul lor și funcționau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
zise ea. Glasul îi ghidă spre o altă încăpere. Burke examină locul, înainte de a declara: ― Laboratorul medical. Nimic spart. Nu cred că aici au fost lupte. Colonii trebuie să fi pierdut partida în prima sală. Wierzbowski studia cele dezvăluite de luminatul auxiliar, apoi observă ce anume îi atrăsese atenția lui Ripley. Mormăi ceva și se duse la ea. La fel făcură și ceilalți. La capătul laboratorului, un halou violet îmbrăca șapte cilindrii transparenți. Combinația luminii acesteia și a fluidului conținut în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
scheletic, zdrobindu-l sub greutatea ei. Acidul răbfuni peste roțile blindate, datele trecură atât de repede peste monstru, încât substanța corozivă nu avu timp să roadă decât câteva alveole inofensive. Înaintea lor ― tenebrele. Tenebre pustii, neprimitoare. Obscuritatea unei lumi slab luminate: suprafața lui Acheron, încadrată de zidurile stației. Într-o clipă, VTT-ul era afară și rula pe drumul ce ducea la terenul de aterizare. Un vacarm asemănător zdrăngănelii unor buloane într-un mixer se auzea din spatele blindatului. Câteodată, scrâșnetele erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
temerar decât el pentru acest lucru. El dorea să părăsească Acheronul cât mai repede, atât pentru a-și salva pielea sintetică proprie cât și pe cea, mai naturală, a colegilor săi. Se uită la ceas, al cărui cadran era ușor luminat. Întârzia. Palid și obosit, încercă să înainteze mai repede. * Ripley își sprijinise patul armei de obraz și se străduia să asimileze instrucțiunile caporalului. Își dădea seama că nu aveau răgaz și că trebuia să folosească această pușcă, dar nu va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
la distanța fixă de 5 metri vede numai literele care în mod normal sunt văzute de la 20 metri, are acuitatea vizuală: În timpul examinării tabloul optometric este suspendat pe un perete într-o cameră întunecoasă. Tabloul însă trebuie să fie bine luminat, dar ochiul subiectului să nu fie direct stimulat de către sursa luminoasă. Se examinează un singur ochi odată. Acuitatea vizuală depinde de factori dioptrici, de structura anatomică a retinei și crește: * când luminanța obiectelor din câmpul vizual crește, valoare maximă, 500
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
firul atunci perceptul se schimbă brusc, plumbul apărându-i îndreptat în jos. În cazul perceperii reliefului excitațiile cutano-mecanice și motorii produse de acțiunea cu obiectele sunt considerate ca excitații primitive și fundamentale, pe câtă vreme excitațiile luminoase care pleacă de la locurile mai luminate sau mai umbrite (deci mai proeminente sau mai adâncite) reprezintă semnale care și-au căpătat semnificația pe baza coincidenței lor în timp cu excitațiile cutano-mecanice și motorii amintite. În cazul perceperii adâncimii în desen, deși ochiul vede numai nuanțe de
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
un bărbat între două vârste. Nici ochii, nici atitudinea individului nu purtau vreun semn că sunt bineveniți. Totuși, după ce citi fără nici un chef autorizația oficială dată de Blayney, se dădu la o parte și arătă cu degetul spre scara slab luminată, roasă, care părea să fi fost cândva de marmură. Și spuse: - E acolo o ușă, mai sus de jumătatea scării, pe care scrie: "Cabinet particular". Păru nefericit când încheie: Bănuiesc că asta căutați. Gosseyn spuse: - Ne trebuie și două chei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
să fie că inamicul se aștepta în mod automat la o comportare agresivă - sau, cel puțin, dirijată într-un anumit scop - din partea lui. Pe când gândea astfel, Gosseyn coti la dreapta și continuă să meargă de-a lungul coridorului larg, slab luminat. Cam la 150 de picioare înaintea sa, se vedea o barieră; și probabil, acela va fi momentul adevărului. Bariera se dovedi a fi o ușă care nu se deschidea. Conform teoriei sale, Gosseyn se întoarse și porni iute în direcția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
Și, de fapt după ce se-ndreptă cu pași repezi spre ea, încetini mersul, se apropie, și privi cu precauție înăuntru. Văzu o copie a separeului din restaurant, numai că - în loc de ființele umane pe care le cunoștea - în jurul mesei din încăperea luminată obscur stăteau vreo doisprezece Troog. Lăsă să treacă ceva timp. Dar, brusc, își dădu seama că ei știau că el se află acolo. Nu mai ezită. Și, amintindu-și că ei se așteptau să fie agresiv, păși înăuntru. De cum privise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
și lipicioase. Săream cât-colo când auzeam de Goga, Blaga sau Labiș, iar numele lui Eminescu îmi provoca alergie (deși, pe-ascuns, îl admiram). Toate gândurile bune, cu țara noastră mare și minunată, condusă prin veacuri de bătăuși cronici și ciobani luminați și populată cu fete sfioase, flăcăi harnici și băbuțe demne și milostive, mă năuceau. Poate, cine știe?, chiar erau adevărate, dar, auzite de-atâtea ori și-n atâtea feluri, dădeau pe-afară, ca mâncarea de bame a bunicii Aneta. Le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
încuiat la fel de silențios, în beznă, cu urechea la pândă. Ultimul lucru de care aveam nevoie era să dau nas în nas cu vreun nene în pijama. Am traversat din câțiva pași culoarul, după care am cotit în holul mare, singurul luminat cât de cât. Te dobora o liniște blândă, spitalicească. Nu tresărea un fir de praf, frigul ricoșa fără zgomot pe ciment și pe marmură. Dormeau cu toții: Eminescu, Odobescu și portarul. Nici unul nu m-a observat ieșind din facultate. Afară, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]