6,186 matches
-
și fericiți (1984), care deschid seria romanelor (Cocoșul de tablă, 1989, Învierea lui Lazăr, 1994, Păcatele lui Dumnezeu, 1995, Liturghia satanică, 1996) și a culegerilor de povestiri printr-o mitologie htonică a unei comunități rurale de regn incert, înfiptă în lut prin fiziologii vegetale, trăind în subteran prin rădăcini și tuberculi și amestecându-se la suprafață cu fauna domestică. Cocoșul de tablă este un roman autobiografic scris la persoana întâi, care narează viața unui copil dintr-un sat din Oltenia, fiu
LUPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287934_a_289263]
-
la munte/ simt cum îmi trec prepelițe sub frunte,/ cu-arome de grâu și miresme de faguri./ Greierii-și cântă-nnoptările-n praguri./ Se sparge ulciorul cu vinul tomnatic./ Din vetrele casei vom scoate jăratic/ s-aprindem iar dorul la roata de lut./ Vara începe cu un nou început”. Ea dă foarte des senzația că scrie pentru a se apăra de singurătate, iar ritmurile universului său interior intră parcă în rezonanță cu cele ale întregii lumi, cosmice și vegetale. Perfecțiunea - ca echilibru al
MASLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288054_a_289383]
-
O groapă adâncă se sapă încet, încet,/ Și din când în când cade pământul pe cineva/ Care moare înăbușit.// Tot neamul scormonește cu unghiile/ După trupul celui îngropat de viu,/ Fără măcar să se fi gândit la moarte,/ Săpând încet în lutul cenușiu.// Săpa demult,/ se povestește apoi,/ Săpa la groapa asta a dumnealui/ Și tocmai atunci s-a surpat pământul/ Pe umerii încovoiați ai lui.// Nu era nimeni aproape, ceilalți săpau și ei/ În altă parte, o groapă foarte adâncă/ Se
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
Boeing 747 la DC3 și de la genunchi la mâini. Fiecare aplicare concretă a unei anumite competențe va necesita adaptări specifice la condițiile locale. O țesătoare lucrează diferit cu fiecare lot de fire. Un olar lucrează altfel cu fiecare stoc de lut. Experiența Îndelungată pe care o au cu materialele face ca adaptarea să fie aproape automată. Specificitatea cunoașterii merge chiar mai departe, deoarece fiecare război de țesut sau roată de olar are propriile caracteristici, iar meșteșugarul ajunge să le cunoască și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
poezie livrescă - sonet, rondel, psalm, elegie -, într-o formulă căutată, pretențioasă și abstractizantă (Poteci în lăuntrul meu, 1932, Meandre, 1938). Stările de teamă și neliniște (în fața unui „rău tentacular”), tristețe și îndoială, singurătate și zbucium (când se clatină „cumpăna-ntre lut și Dumnezeu”) ar fi putut alcătui o „suită patetică”, dacă dicția crispat modernistă nu ar goli de fior ambițioasele texte. Într-un decor cu o recuzită simbolistă binecunoscută („roze”, „cavouri”, „parcuri moarte”, pietre prețioase) se consumă iluminările poetului, ca și
IOANID-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287572_a_288901]
-
și moravuri“1. De altfel, regimurile comuniste „nu lasă după ele decât ceea ce au negat“. Născut din neant, comunismul și-a încheiat cariera în neant. El nu a prefațat „un comunism mai bun“, așa cum și-au imaginat idolii lui de lut. Implozia s-a consumat aproape simultan în Est. Hrănită din istorie, iluzia comunistă este constitutivă istoriei, independentă de evoluția sa, prealabilă experienței și „supusă vicisitudinilor acesteia“. Născută din credința „mântuirii prin istorie“, doar negarea ei, tot prin istorie, putea să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
trebui să-l explicitez. Nu mi se pare că societatea comunistă a dat un singur model - ea a parcurs mai multe etape spre construirea lui. Omul nou a fost un proiect utopic. Amenințător, dar totuși un elefant cu picioare de lut, dacă ne uităm la mijloacele prin care s-a pus În mișcare, la fracturile din interiorul său. Un eșec prea costisitor. Un eșec pe de altă parte bine Întreținut, atât timp cât a existat violența. Ruxandra Cesereanu: În ceea ce a cristalizat, comunismul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Un efect secundar este eșecul ASPRO: la Început, opozanții săi s-au temut că asociația va deveni o formă de organizare cu extensii sau veleități politice, dar s-au liniștit repede, văzând că micul colos aparent zglobiu are picioare de lut. ASPRO a fost Însă - alături de PAC - una dintre uriașele șanse pe care le-a irosit generația mea: faptul că le-a irosit este, după mine, chiar mai tulburător decât participarea la ele. Constat Însă că am deviat În mod fatal
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cu accente rechizitoriale uneori, alteori deformant-caricaturale, anunță marile înverșunări antiburgheze caracteristice Nopților. Tonalitatea lamentoului romantic (însușită prin conformarea la moda poetică a vremii) nu convine eului liric macedonskian, energic, incandescent atât în desfășurarea viziunilor ideale, cât și în prăbușirile în lutul realității. De aceea, nostalgia vârstei revolute, pure, a copilăriei este secondată de gestul orgolios al înfruntării destinului vitreg (Mângâierea dezmoștenirii); meditația sumbră asupra morții inexorabile, care urmează capriciilor „norocului” (Destinul, Filosofia morții), se prelungește, vindicativ, în ideea generalizatoare (și egalizatoare
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
SCRIERI: Anotimpuri, București, 1938; Dincolo de pădure, București, 1943; Poemele verii, București, 1964; Cântece de țară, București, 1967; Poezii, București, 1968; Semne pe scut, București, 1972; Poeme, pref. Ion Dodu Bălan, București, 1989. Antologii: Poeți tineri ardeleni, cu optsprezece măști de lut de Ion Vlasiu, București, 1940; Transilvania în poezia românească, București, 1943. Traduceri: Culegere din lirica maghiară, București, 1947; Nagy István, Toate drepturile rezervate, București, 1948; Illés Béla, Cânt omul și luptele lui, pref. László Földes, București, 1950, Rapsodia Carpaților, I-
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
Pribegie), București, 1919; Povestea primăverii, București, [1917]; ed. 2, București, 1920; Domnița Fărănume, București, [1920]; ed. 2, București, 1944; Iedera, București, [1921]. Traduceri: Franck Adams, Taina înecatei, București, [1934], Jur s-o ucid, București, f.a.; Pearl S. Buck, Casa de lut, I-III, ed. 4, București, [1935], Vânt de la Răsărit, vânt de la Apus, București, [1939], Patriotul, București, [1940], Chip cioplit, I-II, București, [1943], Mândrie, București, [1943], Dinții balaurului, București, [1944], Exilata, București, [1946]; [Florence L.] Barclay, Mătăniile, București, [1936]; Earl
GIURGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287286_a_288615]
-
U. Soricu și V. Munteanu); T. S. Stribling, Electorii, [București], f.a.; Daphne Du Maurier, Golful Francezului, Craiova, 1992. Repere bibliografice: L. I.[Leontin Iliescu], „Oameni din Ardeal”, UVR, 1915, 11; Andrei Braniște, „Pribegie”, CLI, 1920, 24; Al. Bogdan, Prozatori grăbiți, LUT, 1922, 33; Scarlat Struțeanu, „Iedera”, „Viitorul”, 1922, 4162; Predescu, Encicl., 363; G. Călinescu, Prostologicon, JL, 1939, 42; Liviu Bratoloveanu, Cazul Jul. Giurgea, „Spectator”, 1944, 25. V.D.
GIURGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287286_a_288615]
-
visele..., București, 1965; Ospățul, București, 1966; Povești, București, 1967; Jucăușul, București, 1967; Domnița-de-Rouă, București, 1969; Măriuca, București, 1970; Vântură-lume, București, 1971; Cu ochii ca iarba..., București, 1972; Acolo, colinele ard, București, 1974; Ramura de măr înflorit, București, 1974; Peretele de lut, București, 1975; Scrisori pentru fluturi și pietre, București, 1976; Prințul de hârtie, București, 1977; Moara lui Elisei, Iași, 1979; Prietena mea Cateluța, București, 1979; În norii ce vin și se duc..., București, 1980; La „Valsul dimineții”, București, 1981; Poiana de
GRUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
adoptă postura de poet-copil care privește la lume nu atât prin copilăria maturului, cât prin maturitatea copilului încercat deja de asprimile timpului și ale secolului. De aceea, hamletizează în sens modern. Formula fixează implicarea, participarea și risipa, consumul uman. În Lut ars (1984) și Darul vorbirii (1985), perdeaua tainei se așază peste lucruri, făcându-l pe poet să „se petreacă” în ele, să lunece în neantul lor cu chip amăgitor: „Mă tot petrec în lucruri mai nou și mai departe”. Se
HADARCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287395_a_288724]
-
a scris și poezii sociologizante pe temele zilei, dar în Ambasadorul Atlantidei (1996), unde domină umoarea neagră, sarcastică, lirica sa adoptă o turnură existențialistă, valorificând strategiile mitopoetice postmoderniste. SCRIERI: Zilele, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1977; Baciul mieilor chirilici, Chișinău, 1981; Lut ars, Chișinău, 1984; Darul vorbirii, Chișinău, 1985; Noițele, Chișinău, 1985; Ambasadorul Atlantidei, Iași, 1996; Două imperii, Chișinău, 1998; Helenice, Chișinău, 1998; Cetățile Albe, București, 1998; A fi în timp, Timișoara, 1999; Arena cu iluzii, Chișinău, 1999; Teoria stării inutile, Timișoara
HADARCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287395_a_288724]
-
însângerări, a dragostei de libertate, a idealului creștin de luptă întru făurirea unei lumi izbăvite pentru totdeauna de tiranie și de lupta de clasă, prin triumful Luminii asupra puterii Întunericului.” Cel de-al doilea volum, Inscripții pe un vas de lut, antologhează în patru secvențe scrieri din mai multe etape. Întoarcerea la „cumințenia poeziei, la rostul ei inițial de transfigurare, de primenire a văgăunilor din noi și a beznelor lumii în care trăim” este intenția declarată și realizată a autorului. În
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
opprimée en URSS), Paris, 1979; ed. (Copiii Gulagului), tr. Mioara Izverna, București, 2000; Le Calvaire de la Roumanie chrétienne, Paris, 1987; ed. (Calvarul României creștine), Iași, 1992; Maîtresse, Dieu existe, Paris, 1988; Univers simfonic, București, 1994; Inscripții pe un vas de lut, pref. Dan Zamfirescu, București, 1994; În șfichiul ironiei, București, 1996; L’Homme interiéur, Paris, 1997; ed. (Chipul omului dinlăuntru), București, 1999; Apocalipsiada, București, 1999; Peripețiile lui Țumpi, Chișinău, 2000; Fiul cel pierdut, București, 2000; Banul, București, 2000; Îmi bate inima
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
reușit să atragă printre colaboratori câțiva tineri scriitori talentați, dintre aceștia unii devenind nume de referință ale culturii române. Dintre poeți se remarcă Horia Stamatu (Amintiri), Radu Gyr (Program cotidian, Bordel), Ilarie Voronca (Pregătiri de plecare), Radu Boureanu (Domnița din lut), la care se adaugă și alții, mai puțin importanți: N. Crevedia, Andrei Tudor, Dumitru Cosma, G. Șt. Cazacu, Ilariu Dobridor, Constantin Nisipeanu, Cicerone Theodorescu, Petre Vișineanu. Numeroase și substanțiale sunt paginile de proză. Mircea Eliade publică aici povestirea Negru, Anton
HERALD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287428_a_288757]
-
scrisori referitoare la Constantin Brâncuși, intitulată Pași pe nisipul eternității sau Cazna legământului cu demiurgul. SCRIERI: Cântec tânăr, Craiova, 1960; Cocorul din unghi, București, 1967; Convorbiri cu..., Craiova, 1974; Vânt de vis, Craiova, 1977; Călăreț stingher, București, 1984; Constelații de lut, București, 1987; Bolta cuvintelor, Craiova, 1994; Versuri rebele, Craiova, 1999; Comoara de la Ostroveni și „brâncușii” Craiovei, Craiova, 2002; Terori sfidate, pref. Const. M. Popa, Craiova, 2003; Din lumea umbrelor, pref. D.R. Popescu, Craiova, 2003; Odobleja, pref. Al. Surdu, Craiova, 2003
HINOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287434_a_288763]
-
iar „tonul țărănesc silit” (G. Călinescu) are rostul de a întrerupe aglomerarea suavităților. Și în versificație tiparul folcloric face loc unor rafinate experimente („Pe ogor de malaiște,/ Sună boabele ca niște/ Bani de aur în chimir” sau „Năruie-te, năruie,/ Lutule, pe anii mei,/ Lună, codrilor de tei,/ Dăruie-te, dăruie”). Prin „stampe în lumină” ori în pasteluri pline de culoare, subiectivitatea se lasă întrevăzută în bucuria de a trăi în ritmul naturii și al cutumelor ancestrale, într-un eros ce
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
de a trăi în ritmul naturii și al cutumelor ancestrale, într-un eros ce împletește adorarea marianică și impulsul primar în relația, familiară orizontului rustic, cu sacrul și, mai rar, în luciri de conștiință socială și revoltă („Plug înfipt în lut și-n carne/ Și norod flămând, răscoală” sau „Drum bătut de țară plină/ Cu de toate și străină”). „Cartea a doua” din Curcubeu peste țară distilează aceleași teme și motive într-un șir de distihuri al căror model îl constituie
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
volumul Mișcarea de revoluție (1985), e omagiat „poemul obiect”, menit să servească „doar pentru privit”. În covârșitoarea lor majoritate, poeziile solicită în special văzul. „Joc de-a stelele”, meșteșugul poetic e omologat, metaforic, cu olăria: „Să modelăm cuvintele ca olarii lutul”. Vorbind în termeni conceptuali, climatul propice unei asemenea poezii nu este cel romantic, cu atât mai puțin cel simbolist (cu toate că în cazul acesta nici unul, nici altul nu e ocolit), ci climatul clasic. Era în firea lucrurilor ca, la început, într-
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
efemeritatea gândului, a trăirii decât analiza interioară mai profundă. Poezia închide un monolog pe tema iubirii, a jocului permanent dintre renunțare și speranță, cu fiecare modificare ce poate transfigura teritorii atât de instabile. În cartea următoare, Ca un clopot sună lutul (1974), R. abordează interviul. Dacă aici tema este arta populară, ilustrată prin convorbiri cu maeștri ai genului, următoarele interviuri vor avea ca puncte de reper imagini din viața cotidiană, relația dintre artă și realitate, preluând adesea din poeme acea problematică
ROSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289385_a_290714]
-
pe care o lasă asupra ei, fiind preocupată de felul în care știința, arta, cultura modelează psihicul uman. SCRIERI: Mănăstirea Gura Motrului (în colaborare cu Lucian Roșu), București, 1969; Voi veni într-o noapte, București, 1971; Ca un clopot sună lutul, București, 1974; Cineva ne privește, București, 1982; Clipe de viață de pe alt continent, pref. Virgil Cândea, București, 1985; Moartea morilor de apă, București, 1986; America - vis și realitate (în colaborare cu Carson Leftwich), București, 2000. Traduceri: [Mihai Eminescu, Marin Sorescu
ROSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289385_a_290714]
-
supără. Pâlpâirile de talent nu lipsesc, ca atunci când lumea miraculoasă a eroilor din basmele românești se vrea transplantată în lumea poeziei: „totul e s-ajungi/ înaintea florilor/ la cules de păpădii/ nu mai merge nimeni,/ se întoarce/ ultimul fluture în lut/ și cade la picioarele mele./ M-așteaptă Făt-Frumos în copaci/ să-mi aleg ortacii/ pe rând când se vor ivi/ din revolta lutului/ în zodia furtunii”. Încercând să imprime versului o mai accentuată dimensiune metafizică, poetul eșuează de cele mai multe ori
RUSU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289413_a_290742]