5,376 matches
-
găsit o soluție mai blândă: un bloc bine plasat, În fața esplanadei care urcă spre Catedrală, a ascuns-o privirilor (exceptând un unghi Îngust, din care mai poate fi Încă văzută). O idee năstrușnică a condus și la următoarea operație: dărâmarea Mânăstirii Văcărești, situată spre marginea Bucureștiului (cel mai mare complex monastic din secolul al XVIII lea din sud-estul Europei, ridicat În 1716-1724, cu biserica În stil brâncovenesc), În locul ei urmând să se construiască (dar nu s-a mai construit) noul Palat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nici nu l-a utilizat În vreun fel (tot așa a procedat și cu Peleșul și cu zeci de alte palate și case În Întreaga țară). La Cotroceni, pe unul dintre dealurile de pe malul drept al Dâmboviței, se aflau o mânăstire și o frumoasă biserică de la sfârșitul secolului al XVII-lea (ctitorită de domnitorul Șerban Cantacuzino). La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe locul chiliilor mânăstirii s-a ridicat un palat (Înconjurat cu un parc) destinat atunci principelui moștenitor Ferdinand și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
țară). La Cotroceni, pe unul dintre dealurile de pe malul drept al Dâmboviței, se aflau o mânăstire și o frumoasă biserică de la sfârșitul secolului al XVII-lea (ctitorită de domnitorul Șerban Cantacuzino). La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe locul chiliilor mânăstirii s-a ridicat un palat (Înconjurat cu un parc) destinat atunci principelui moștenitor Ferdinand și principesei Maria. A fost locuit În continuare de familia regală până au venit la putere comuniștii, care l-au făcut cadou copiilor, transformându-l În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o parte Însemnată a orașului (aveau să-i urmeze În 1805, ca pentru a „echilibra“ acțiunea elementelor, două revărsări ale Dâmboviței) și, cel mai nimicitor dintre toate, incendiul din 1847; au ars atunci 1 142 de prăvălii, 12 biserici și mânăstiri, 10 hanuri și 686 de case de locuit. Cutremurele sunt o altă constantă. Bucureștiul este situat Într-o zonă cu risc seismic ridicat, epicentrul aflându-se În Munții Vrancei (la curbura Carpaților), la circa 150 de kilometri nord-est. Cutremurele vrâncene
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mult bine din partea mea și rugați-l dacă m-ar putea găzdui În ziarul dânsului cu un medalion despre Petre Comarnescu de Sf. Petru și Pavel, să-l pomenesc să mai știe lumea că el „a făcut cunoscute În lume mânăstirile Bucovinei”. O altă Întrebare - rugăminte o am la Dv., aș vrea să trimit din cărțile mele de după Revoluție câtorva din oamenii de cultură și creatori. E bun gândul? Dacă da, trimiteți-mi o notă, pot fi și mai mulți, Încă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Iorga de la Văleni), În orașul Fălticeni este cum nu se poate mai oportună. 4 - Este necesar, ca În jud. Suceava, să existe un pivot cultural periodic, de Înlesnire a cunoașterii celui mai important perimetru istoric și artistic al țării (zona mânăstirilor din Bucovina). S-ar putea Înființa, fără mari cheltuieli, dar cu foloase culturale și turistice, educativ patriotice formidabile, un centru la Fălticeni sub denumirea: Universitatea populară fălticeneană. În timpul vacanțelor școlare, liceele, școlile, internatele vor servi ca loc de cazare gratuită
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
centru la Fălticeni sub denumirea: Universitatea populară fălticeneană. În timpul vacanțelor școlare, liceele, școlile, internatele vor servi ca loc de cazare gratuită la 2 300 de cursanți chemați din toată țara, care, paralel cu cursuri de cultură unilaterală, să viziteze turistic mânăstirile din Bucovina. S-ar putea, În timp de 3 luni (a câte 10 zile seria), 9 serii de cursiști. Masa ar fi asigurată la cantine, contra cost. Comitetul de Cultură ar asigura plata drumului, cazarea și deplasările turiștilor, precum și plata
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mai „brutale”, de injustiție a sistemului politic, continuau să „creadă”, dând vina pe unul sau pe altul dintre conducătorii politici. A făcut o carieră literară fulgerătoare, din momentul în care l-am cunoscut, în acel autocar ce ne ducea la mânăstirea „Curtea de Argeș”, a publicat începând cu ’66 un șir de romane care l-au impus printre cei mai interesanți prozatori ai generației ’60. În primele două, Interval și Vestibul, cele mai reușite după părerea mea, Ivasiuc încearcă un lucru imposibil: romanul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
suportat vreo jumătate de oră astfel de întrebări acuzatorii și de răspunsuri de-ale mele mai mult în doi peri - mă minunam de covorul imens ce acoperea uriașul parchet și m-am interesat dacă era cumva „o comandă de la o mânăstire”, apoi am început să-i admir creioanele colorate de pe birou, de proveniență străină, iar la sfârșit, văzând că zelul lui de anchetator nu slăbește, crezându-mă speriat, probabil, l-am atacat pe propriul teren, cu armele proprii, tactică pe care
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cel puțin un antidot: rugăciunea. Când, pe litoralul libanez, printre grămezile de gunoaie și de cutii de încălțăminte care desfigurează plajele și faleza, zărești un colțișor de verdeață, în două cazuri din trei, acolo se adăpostește un sanctuar sau o mânăstire. Acolo unde subzistă un petec de vegetație ai șanse să zărești fie scufia unei călugărițe, fie sutana unui călugăr. Banii merg mână în mână cu imitația și cu lucrul făcut din topor. Dumnezeirea e mai ecologică. Ea perturbă spiritele dar
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și repede, despre lucruri felurite, din care este un fel de bătrânească și solidă filosofie practică pe care călugărița aceasta pătrunzătoare n-a putut s-o învețe decât în lumea mănăstirei ei căci viață lumească n-a dus: acolo în mînăstire de mică copilă a crescut -, o filosofie practică care nu se capătă decât din cunoașterea oamenilor și a necazurilor lor, și care a putut fi câștigată aici, unde, vara, lume de pe lume cu lucruri și mizerii se îngrămădește, transformând Varatecul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
răpiseră crengile spinoase ale codrilor. Patru zile n-a dormit și n-a mâncat și cu greu a ajuns la Ciceu după ce s-a întâlnit cu Mailat, voivodul Transilvaniei și după ce cu vorba a scăpat de el. Legendă auzită la mânăstirea Bistriței. Pe când Petru trecea peste dealul lui Vodă, ca să întârzie pe dușmanii ce-l urmăreau, zvârlea bani, pe care aceștia din urmă îi culegeau. Și banii aceștia s-au transformat în pietricele rotunde care și azi se găsesc acolo, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
plătească sultanului tributul din țara regelui și nu din țara sa proprie, deoarece regele a fost cauza nenorocirilor sale”. I. Ursu considera că Ștefan a urmărit să cucerească Pocuția ca o compensație pentru teritoriile pierdute în 1484. În Cronica de la Mânăstirea Hustânskaia se spune că Muha era un răsculat moldovean care a năvălit în Pocuția cu 10.000 de oameni. Martin Cromer scria și el că cei 10.000 de oameni erau români și ruteni recrutați din Pocuția. Oamenii lui Muha
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
existat două cancelarii, ci una singură, în care documentele sunt emise în numele celor doi domni. În anul 1436 sunt emise 16 documente, dintre care 15 în numele celor doi domni, numai unul fiind dat în numele lui Iliaș, reprezentând o danie către mânăstirea Neamț. În 1437, 9 documente au fost date în numele celor doi domni și numai două au fost date în numele lui Iliaș. Din perioada 1438-1442 ni s-au păstrat 36 de documente, dintre care trei privilegii erau date de Iliaș mânăstirilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mânăstirea Neamț. În 1437, 9 documente au fost date în numele celor doi domni și numai două au fost date în numele lui Iliaș. Din perioada 1438-1442 ni s-au păstrat 36 de documente, dintre care trei privilegii erau date de Iliaș mânăstirilor Neamț, Bistrița și Pobrata, iar alte două unor boieri. Ștefan a dat și el, singur, trei privilegii, două Pobratei și unul Moldoviței. Din felul în care sunt date privilegiile nu rezultă o separare teritorială între partea stăpânită de Iliaș și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Roman, care reușește să ocupe scaunul țării la începutul anului 1449. Roman nu reușește să-și impună autoritatea asupra întregii țări. La 22 august 1447, Petru, fratele lui Ștefan, se afla stăpân peste o parte din Moldova și întărea mânăstirii Neamț, 17 sate și 2 iezere, iar la 15 septembrie 1447, dă un alt privilegiu aceleiași mânăstiri. În cele două privilegii nu apare Sfatul Domnesc. Roman, care se afla la Brașov, dă și el, la 4 august 1447, un privilegiu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
impună autoritatea asupra întregii țări. La 22 august 1447, Petru, fratele lui Ștefan, se afla stăpân peste o parte din Moldova și întărea mânăstirii Neamț, 17 sate și 2 iezere, iar la 15 septembrie 1447, dă un alt privilegiu aceleiași mânăstiri. În cele două privilegii nu apare Sfatul Domnesc. Roman, care se afla la Brașov, dă și el, la 4 august 1447, un privilegiu negustorilor brașoveni, pe care îi anunța că “ne-a ajutat Dumnezeu și am dobândit moșia noastră adevărată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fratele său Iuga. Temându-se ca Moldova să nu devină o țară vasală supusă coroanei ungare, polonii îl sprijină pe Alexădrel, fratele lui Roman, să ajungă domn. La 8 aprilie 1449, acesta confirma o danie făcută de boierul Oană Pântece mânăstirii Moldovița, privilegiu în care apare Sfatul Domnesc alcătuit din boieri care făcuseră parte din sfatul lui Alexandru cel Bun, ca Petru Hudici, dar și boieri care pribegiseră cu Roman, ca Manoil de la Hotin și Șăndrică aprodul. Iancu de Hunedoara îl
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai multe sate, așa cum reiese din mai multe documente. La 20 septembrie 1479, domnul dăruia Mitropoliei Sucevei “satele noastre adevărate, anume Vereșcecanii, pe Siret, la vad” și satul Ungureni, primind, în schimb, satul Jivcovul de Jos, pe care îl dăruia mânăstirii Putna. La 3 aprilie 1488, domnul dăruia mânăstirii Putna “satul nostru propriu, anume Cozminul”. La 26 noiembrie 1499, Ștefan cel Mare face un schimb de sate cu nepoatele lui Ivan Damianovici. Acestea îi dau domnului trei sate: Rușii, Călugărenii și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
documente. La 20 septembrie 1479, domnul dăruia Mitropoliei Sucevei “satele noastre adevărate, anume Vereșcecanii, pe Siret, la vad” și satul Ungureni, primind, în schimb, satul Jivcovul de Jos, pe care îl dăruia mânăstirii Putna. La 3 aprilie 1488, domnul dăruia mânăstirii Putna “satul nostru propriu, anume Cozminul”. La 26 noiembrie 1499, Ștefan cel Mare face un schimb de sate cu nepoatele lui Ivan Damianovici. Acestea îi dau domnului trei sate: Rușii, Călugărenii și Dumeștii, pe care aveau privilegiu de la Alexandru cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Damianovici patru sate. Două dintre aceste sate Ștefan le moștenise de la “bunicul nostru, Alexandru voievod”. Ștefan mai cumpără alte două sate și le dă nepoatelor lui Ivan Damianovici. Celelalte trei sate, pe care domnul le primise în schimb, le dăruie mânăstirii Dobrovăț. La 22 martie 1500, domnul face iarăși un schimb de sate cu mânăstirea Bistrița. El primește cinci sate, pe care mânăstirea avea un uric de la Alexandru cel Bun, și anume: Caucelești, Gâdinți, satul lui Birai, satul lui Vlăcsan și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
voievod”. Ștefan mai cumpără alte două sate și le dă nepoatelor lui Ivan Damianovici. Celelalte trei sate, pe care domnul le primise în schimb, le dăruie mânăstirii Dobrovăț. La 22 martie 1500, domnul face iarăși un schimb de sate cu mânăstirea Bistrița. El primește cinci sate, pe care mânăstirea avea un uric de la Alexandru cel Bun, și anume: Caucelești, Gâdinți, satul lui Birai, satul lui Vlăcsan și Manuilești. În schimbul acestora domnul a dat “satele noastre drepte și proprii, patru sate tot
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
le dă nepoatelor lui Ivan Damianovici. Celelalte trei sate, pe care domnul le primise în schimb, le dăruie mânăstirii Dobrovăț. La 22 martie 1500, domnul face iarăși un schimb de sate cu mânăstirea Bistrița. El primește cinci sate, pe care mânăstirea avea un uric de la Alexandru cel Bun, și anume: Caucelești, Gâdinți, satul lui Birai, satul lui Vlăcsan și Manuilești. În schimbul acestora domnul a dat “satele noastre drepte și proprii, patru sate tot pe Bistrița”, anume: Slugani, Chicoșești, Călienești și Lățcani
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
considera satele din ocolul unui târg ca pe o proprietate a sa. În virtutea acestui drept, domnul întărea, la 7 mai 1475, lui Cozma, fiul lui Bălaș, satul Băloșești și jumătate din satul Tortorești. Jumătate din Tortorești fusese vândută de Cozma mânăstirii Bistrița. Domnul ia satul Tortorești și îl lipește “în hotarul nostru de la Piatra”, obligându-l pe Cozma să restituie banii obținuți de la mânăstire pentru jumătate din Tortorești. Documentul nu este foarte clar despre felul în care s-au făcut tranzacțiile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fiul lui Bălaș, satul Băloșești și jumătate din satul Tortorești. Jumătate din Tortorești fusese vândută de Cozma mânăstirii Bistrița. Domnul ia satul Tortorești și îl lipește “în hotarul nostru de la Piatra”, obligându-l pe Cozma să restituie banii obținuți de la mânăstire pentru jumătate din Tortorești. Documentul nu este foarte clar despre felul în care s-au făcut tranzacțiile, probabil că domnul i-a dăruit lui Cozma satul Băloș pentru satul Tortorești numai așa explicându-se de ce Cozma, a trebuit să restituie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]