4,696 matches
-
n-aș avea visuri rele!... WILLIAM SHAKESPEARE, HAMLET, PRINȚ AL DANEMARCEI La începutul Renașterii nu se întrezărea faptul că zero avea să reprezinte o amenințare pentru Biserică. Era o unealtă artistică, un nimic infinit care pătrundea în artele vizuale ale măreței Renașteri. Înainte de secolul al XV-lea, picturile și desenele erau de regulă lipsite de relief și viață. Imaginile erau distorsionate și bidimensionale; cavaleri uriași și plați se iveau din castele minuscule, diforme (Figura 17). Nici cei mai buni artiști nu
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
la asistență medicală, la educație etc.). Schimbări adânci ar fi trebuit să se producă și datorită "implementării" Strategiei pentru Învățământul Profesional/Vocațional de tip secundar, Planurilor Naționale de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă etc., și datorită "obiectivelor clare" și mărețe privind locuințele 229, privind sănătatea populației 230, privind învățământul 231, privind ameliorarea situației copiilor 232, privind ameliorarea situației tinerilor 233, a persoanelor vârstnice 234, a celor cu handicap 235, a țiganilor 236... "Chiar dacă nu putem spune nimic despre eficacitatea acestor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
credință, nici credința fără cunoaștere”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a V-a, cap. I, 1.3., în PSB, vol. 5, p. 311) „Știm că cel mai bun lucru este cercetarea unită cu credința, care, pe temelia credinței, zidește cunoașterea cea măreață a adevărului”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a V-a, cap. I, 5.2., în PSB, vol. 5, p. 313) „Spunem, deci, că nu trebuie să fie credința inactivă și singură, ci să fie însoțită de cercetare. Nu spun: să nu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de agerimea minții? Deci nebună a făcut-o Dumnezeu, adică astfel a arătat-o și a binevoit ca prin nebunia propovăduirii să mântuie pe cei ce cred - adică nebunie numai părută înaintea acelor înțelepți, și nicidecum că era așa. Faptul măreț acesta este, că Dumnezeu nu a pus la mijloc o altă înțelepciune mai mare decât a acelora, ci acea nebunie părută, care a și biruit - căci a scos și pe Platon, nu prin vreun alt filosof mai înțelept decât acela
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
mod evident nu exclusiv, din sensul participării sale la o societate democratică. Acest tip de filosofie antiautoritară îi ajută pe oameni să se îndepărteze de identitățile religioase și etnice în favoarea unei imagini a lor ca părți ale unei aventuri umane mărețe, una desfășurată la scară globală" (Richard Rorty, Philosophy and Social Hope, Penguin Books, Londra, 1999, pp. 238-239). 555 Anthony Giddens, Consecințele modernității, Editura Univers, București, 2000, p. 166. 556 Idem, p. 146. ----------------------------------------------------------------------- EMIL STAN 2 1 REINVENTAREA IDEOLOGIEI Managementul clasei
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
iertare pentru pagina din Jurnal, îi spuneam că, în fond, îmi oferise prietenia sub forma ei cea mai frumoasă: ca picnic nesfârșit la porțile unei fapte etern amânate. Trăiserăm împreună șaisprezece ani de visare, creaserăm și dărâmaserăm împreună cele mai mărețe imperii ale culturii. Și asta ne făcuse bine. Îmi place să trăiesc cu credința că pagina aceea nimicitoare din Jurnal nu a fost doar un act de cruzime comis în public, ci că ea a clintit ceva în resorturile lăuntrice
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
verii. Paris coboară din Troia spre câmpie râzând fericit, simțindu se ca un armăsar prea mult stătut care scapă din grajd și aleargă, cu coama în vânt, către pajiști și iepe. Iar anotimpurile vin și trec râzând. Timpul Iliadei curge măreț și lent ca fluviul Ocean și este un timp plin, fără lacune, fără destrămări, în marele poem nu există somnolență a timpului. Uneori doar se precipită, ca atunci când forța cosmică se concentrează undeva și se dezlănțuie, ca în război. Unele
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Vladimir Lossky definește apofatismul după cum urmează: „Apofatismul constă în negarea a ceea ce Dumnezeu nu este; se elimină mai întâi întreaga creație, chiar Și slava cosmică a cerurilor înstelate Și lumina inteligibilă a îngerilor din cer. Apoi, se exclud majoritatea atributelor mărețe, bunătate, iubire, înțelepciune. Se ajunge la excluderea ființei înseși. Dumnezeu nu este nimic din toate acestea; prin natura Sa, este de necunoscut. El «nu este». Dar aici intervine paradoxul creștin; El este Dumnezeul căruia îi spunem «Tu!», Cel care mă
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
iertare pentru pagina din Jurnal, îi spuneam că, în fond, îmi oferise prietenia sub forma ei cea mai frumoasă: ca picnic nesfârșit la porțile unei fapte etern amânate. Trăiserăm împreună șaisprezece ani de visare, creaserăm și dărâmaserăm împreună cele mai mărețe imperii ale culturii. Și asta ne făcuse bine. Îmi place să trăiesc cu credința că pagina aceea nimicitoare din Jurnal nu a fost doar un act de cruzime comis în public, ci că ea a clintit ceva în resorturile lăuntrice
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
verii. Paris coboară din Troia spre câmpie râzând fericit, simțindu se ca un armăsar prea mult stătut care scapă din grajd și aleargă, cu coama în vânt, către pajiști și iepe. Iar anotimpurile vin și trec râzând. Timpul Iliadei curge măreț și lent ca fluviul Ocean și este un timp plin, fără lacune, fără destrămări, în marele poem nu există somnolență a timpului. Uneori doar se precipită, ca atunci când forța cosmică se concentrează undeva și se dezlănțuie, ca în război. Unele
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
care sînt în proprietatea privată a unor indivizi sau a unor grupuri. Principalul scop al acestor entități este cîștigul pecuniar sub forma salariului, a profitului, dobînzilor și rentei. Cei care conduc întreprinderile nu trebuie să trudească pentru a atinge scopuri mărețe, pretențioase și cu șanse neclare de reușită, cum ar fi bunăstarea generală și binele public. Ei se conduc doar pe baza stimulentelor ce țin de propriul interes. Și deoarece piața furnizează proprietarilor, managerilor, lucrătorilor și altor persoane majoritatea informațiilor necesare
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
babbo). Primul dicționar etimologic complet este semnat de A. de Cihac (1870-1879). Poate fi consultat pentru cuvintele latine moștenite și pentru împrumuturile din turcă; celelalte cuvinte au etimologii depășite. B. P. Hasdeu a publicat primele trei volume dintr un proiect măreț intitulat Etymologicum Magnum Romaniae = EMR (1885-1893), cuprinzând termenii de la A și B (până la bărbat). Înregistrează cuvinte din limba comună și multe cuvinte vechi și/sau dialectale, dar ignoră neologismele. Consultarea acestei opere enciclopedice, cu etimologii în mare parte corecte, este
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de la strămoși, căci, mama învăluită în melancolie, tata și trist și vesel, eu am moștenit prin ereditate o tristețe pe care nu pot să mi-o explic și care, educată din când în când c-un optimism însuflețit de paginile mărețe scrise cu sângele său de nobilul popor românesc, mă îndeamnă să urc calvarul vieții mai ușor. Optimismul acesta câștigat prin citire mă face să îndrăznesc să vă rog încă o dată, dacă se poate, să-mi găsiți un alt post. Voi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
împliniri în dragoste etc., constată că nimic nu le-a dat senzația de viață împlinită și sens ca existența unui copil. Pentru că dincolo de rațiune există altceva ce ne face să ne simțim împliniți, prin întrupările copiilor realizându-se cea mai măreață și mai sublimă formă de existență, aceea a perpetuării vieții, a existenței noastre cu tot ce presupune ea. Este o împlinire dincolo de material. Dedicând și oferindu-le toate acumulările și realizările (materiale și spirituale) noastre copiilor, dând astfel sens vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
și sângeroasă; și că un poem dramatic nu putea fi numit tragedie când deznodământul nu conținea moartea sau nefericirea personajelor principale: însă este o greșeală, fiind în mod sigur evident că acest termen nu înseamnă nimic altceva decât un lucru măreț, serios, grav și potrivit cu acțiunile și întorsăturile de seamă ale sorții prinților; iar o piesă de teatru poartă numele acesta de tragedie numai luând în considerare incidentele și persoanele a căror viață o reprezintă, iar nu din cauza deznodământului. Dar am
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sub formă de dialoguri, unde sunt eroi atât de duioși, care au rând pe rând sentimente de virtute și de pasiune atât de minunate; nobili vinovați care au o mândrie atât de uimitoare, ale căror crime au ceva atât de măreț, iar reproșurile pe care și le fac pentru ele sunt atât de pline de mărinimie; în sfârșit, oameni care au niște slăbiciuni atât de respectabile, care se omoară uneori într-un mod atât de admirabil și de august, că nu
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și să aprecieze impresiile pe care le va face. În momentul acesta este o ființă dublă: micuța Clairon și marea Agripină." Comediantul nu joacă "din rărunchi", ci cu sânge rece, făcând referire la un "model ideal", un fel de "fantomă măreață", pe care și-a construit-o pornind de la cea imaginată de autorul dramatic. Acesta și-a elaborat propriul model cu referire la cel pe care i l-a oferit natura. Diderot modernizează această noțiune de "model ideal" pe care o
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
o dramă; nu complet regală, de teamă ca posibilitatea aplicării să nu dispară în mărimea proporțiilor; nu complet burgheză, de teamă ca micimea personajelor să nu dăuneze amplorii ideii; ci princiară și domestică; princiară, pentru că trebuie ca drama să fie măreață; domestică, pentru că trebuie ca drama să fie adevărată." Dacă a scris Marie Tudor, după cum spune în Prefața la piesa din 1833, o face pentru a pune în scenă "o regină care să fie o femeie. Măreață ca o regină. Adevărată
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ca drama să fie măreață; domestică, pentru că trebuie ca drama să fie adevărată." Dacă a scris Marie Tudor, după cum spune în Prefața la piesa din 1833, o face pentru a pune în scenă "o regină care să fie o femeie. Măreață ca o regină. Adevărată ca o femeie! (...) Aceste două cuvinte, mari și adevărate, închid în ele totul. Adevărul conține moralitate, măreția conține frumosul". Foarte apreciat de public, pateticul aliat cu sublimul, în drama romantică, pune în joc aceleași resorturi tragice
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a încarna decizia în aranjamente fizice." 3. Un teatru politic Dacă, în secolul al XX-lea, teoreticieni ca Artaud, Stanislavski sau Grotowski doresc să-i redea teatrului o dimensiune sacră, alții politizează scena despre care își și fac o idee măreață. Ei îi încredințează misiunea de a dezvălui cauzele conflictelor sociale, pentru a aduce spectatorul la o luare de cunoștință politică. Meyerhold în Rusia, Brecht în Germnia, care au trăit amândoi evenimente sângeroase cărora le-au fost victime, unul revoluția rusă
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
unei ciudățenii și urmată imediat de o mai mare plăcere, aceasta derivând din relaxarea forțelor noastre psihice care erau încordate în așteptarea a ceva ce se prevedea important. Când ascultăm o povestire de exemplu, prin care ni se descrie hotărârea măreață, eroică a unei persoane, noi anticipăm cu imaginația apariția unei acțiuni mărețe și eroice și ne pregătim să o întâmpinăm, încordându-ne forțele psihice. Dar dintr-o dată în locul acțiunii mărețe și eroice pe care premisele și tonul povestirii o prevesteau
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
din relaxarea forțelor noastre psihice care erau încordate în așteptarea a ceva ce se prevedea important. Când ascultăm o povestire de exemplu, prin care ni se descrie hotărârea măreață, eroică a unei persoane, noi anticipăm cu imaginația apariția unei acțiuni mărețe și eroice și ne pregătim să o întâmpinăm, încordându-ne forțele psihice. Dar dintr-o dată în locul acțiunii mărețe și eroice pe care premisele și tonul povestirii o prevesteau, printr-o răsturnare neașteptată se produce o acțiune măruntă, meschină, stupidă, disproporționată
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o povestire de exemplu, prin care ni se descrie hotărârea măreață, eroică a unei persoane, noi anticipăm cu imaginația apariția unei acțiuni mărețe și eroice și ne pregătim să o întâmpinăm, încordându-ne forțele psihice. Dar dintr-o dată în locul acțiunii mărețe și eroice pe care premisele și tonul povestirii o prevesteau, printr-o răsturnare neașteptată se produce o acțiune măruntă, meschină, stupidă, disproporționată cu așteptarea. Am fost înșelați și descoperirea înșelătoriei aduce cu sine o clipă de neplăcere. Dar această clipă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
încropită, când ciocârlia se avântă și-și dă drumul, nebună, săltătoare, zglobie, pe aripele vântului ușuratic și zburdalnic, spre a arunca, către cerul albastru și limpede ca peruzeaua cea mai nestimată, ciripiturile ei argintii și călduroase, aprinse, fierbinți. Când luna măreață și plină, fără cea mai mică știrbitură, fără nici cea mai mică urmă de dinte a vârcolacului, se ridică strălucitoare deasupra vârfurilor pomilor mirositori, de departe, tot văzduhul fără margini închipuite al lui Dumnezeu, albastru și străveziu de parcă-i cleștarul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
complet neașteptată și contrară concepției cvasi-generale despre universul evocat în comediile lui Caragiale este oferită din perspectivă creștină de părintele Nicolae Steinhardt de la Rohia: În scoica aceasta, a unei comedii aprige și ostile, lumea românească poate străbate veacurile în tot mărețul ei farmec, prevestind de aici, de pe pământ, din iureșul unei întâmplări mundane, paradisul a cărui nostalgie nu ne va cruța nicicând" (Steinhardt, Nicolae, Secretul "Scrisorii pierdute", în revista Ethos, caietul II, Paris, 1975, p. 151, (semnat cu pseudonimul Nicolae Niculescu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]