4,819 matches
-
l-au persecutat până când l-au terminat. L-au dat afară din Învățământ, Îl lua, Îl Închidea, iar Îi dădea drumul, iar Îl Închidea, că n-aveau un motiv să-l condamne... Venise unu’ la Securitate, de pe la Târgu Mureș, un maghiar, să caute pe un prieten de-al lui, care era ofițer acolo, și-o venit la secție să Întrebe de el. L-au luat și pe ăla și l-au băgat În beci. Nu știu cât timp l-o ținut și dacă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a luat tricolorul primăriei și a ieșit În fața primăriei și s-a șters cu el la fund, ca să-și bată joc, și l-a aruncat jos, În stradă... Oamenii au văzut treaba asta. În comună erau Încă două familii de maghiari, una Nagy Karoly și-una Ferdi... Da’ la ăștia nu le mai țin minte celălalt nume... Astea sunt lucruri povestite de unchii mei, când ne-am Întors Înapoi, și le rețin În memorie. Și a venit deportarea evreilor... Din cele
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
un spirit religios foarte puternic și totodată patriotic, național. Și când au venit cu ideile ăstea comuniste, cu internaționalismu’ proletar, și văzând că Întreaga conducere a orașului, atât În comerț, În economie, În administrație, era În mâna evreilor și-a maghiarilor - ucrainieni mai puțini și români deloc - sigur că ne-a nemulțumit treaba asta și ne-am gândit Încotro o ia țara asta. Și atunci am Început și noi să acționăm Împotrivă. Și nu eram numai de capul nostru, că aveam
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
bată... Pe mine, de exemplu, nu. Pe mine m-au luat cu frumosul, adică atuncea seara În care m-au arestat, m-au băgat În anchetă. Am intrat În sală, era un căpitan, Emeric Bihari... Erau o amestecătură de anchetatori: maghiari, evrei și câțiva români, Însă majoritatea anchetatorilor erau de alte naționalități, dintre conlocuitori. Și șeful anchetatorilor era Carol Bartoș. Când am intrat acolo, era acest Bihari acolo. Se prezintă... Și era taburetul ăla, care era fixat În podea, și-un
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și-n ’47 chiar, noi, elevii, strigam: „Regele și patria!”. Și ungurii strigau: „Peter Groza es a nep!”, adică „Petre Groza și poporul!”. Dar erau și unguri de mare onoare, care spuneau: „Comunismul ăsta este o nenorocire și pentru noi, maghiarii, și pentru voi, românii”. Unguri intelectuali, cu care ne Întâlneam și care știam cine sunt, și chiar muncitori unguri care erau Împotriva comunismului... Dar organizația lor oficială, MADOSZ, era alături de Petru Groza, adică de comuniști. Spuneți-mi ce studii ați
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
americanii. No, și noi am declarat Într-un fel că suntem gata ca să executăm ordinele ce primim de la forurile superioare. Cât de mult conta elementul etnic? Erau numai maghiari În organizație sau erau și români? A fost compusă numai din maghiari. Altă etnie n-a fost În organizație. Scopul Însă a fost numai anticomunist. Asta pot să dovedesc din documente, cu toate că Securitatea a avut o intenție ca să arate că noi am fi avut legătură cu szálosiștii... Nu știu dacă cunoașteți asta
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu va fi sigură în granițele ei decât atunci când va avea o țărănime conștientă, capabilă nu numai de a fi proprietară a pământului, dar capabilă de a ști ce să facă cu acest pământ“21), la pretențiile revizioniste ale amiralului maghiar Horthy, din 1921 („În ceea ce privește România, dreptul ei este tare, fiindcă n-a ieșit din război cu răpiri de teritorii, ea n-a dobândit decât ceea ce i se cuvenea“22), la justificarea istorică 16 studiu introductiv 20. Constantin Bacalbașa, „Au murit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se urcă până la trufia d-a zice că un singur regiment de honvezi e d-ajuns ca să zdrobească toată armata românească. Ele nu tăgăduiesc deloc simpatia lor pentru turci și arată Rusiei o mare dușmănie“ (Memoriile, vol. IX, p. 67). Maghiarii nu puteau uita intervenția trupelor țariste, în 1849, când au înăbușit în sânge revoluția ungară. 109. În broșura, apărută în 1877, imediat după proclamarea independenței României, Dumitru Brătianu se pronunța împotriva cooperării cu armata țaristă peste Dunăre („în Turcia“), susținând
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
căci la noi e „lapte, grîu, miere”. știind cît e de bolnav, am încercat să-l calmez, fără a-i ceda însă din opinia mea. I am spus că mi se pare improbabilă, dacă nu chiar imposibilă, o invazie a maghiarilor, pe care îi respect pentru că sînt un popor civilizat. „Civilizat?!”, a sărit iarăși el. „Dumneata știi ce-au făcut în timpul războiului?” „Nu-i un secret, în timpul războiului au făcut destule rele și românii”. Asta l-a ofensat: s-a ridicat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
patriotice. (Azi, 20 decembrie, la întoarcerea acasă, am văzut nu mai puțin de cinci!) Am ajuns la o răscruce dureroasă a istoriei, fără să avem disciplina nemților și a cehilor, fără pregătirea politică a polonezilor, fără spiritul de inițiativă al maghiarilor. Unii dintre cei cu care discut se tem de „convulsie”, de „anarhie”, de exagerări, de izbucnirea patimilor incontrolabile. Eu ard de curiozitate să văd ce va fi!... *La BBC, în același buletin de știri, sînt anunțate proporțiile tragediei de la Timișoara
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că sunt de naționalitate țigani, pentru a nu ieși prea mare numărul acestora, căci, vezi Doamne, râde străinătatea de noi. Așa se face că, deși țiganii din România au depășit numărul de un milion, devenind a doua minoritate națională după maghiari (numărul germanilor scade continuu prin emigrare), în statisticile oficiale abia ating cifra de 230.000. În manualele de istorie, la care ține atât de mult preaiubitul conducător, copiii de țigani care au ambiția de a învăța carte nu găsesc nicio
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de a învăța carte nu găsesc nicio referire la neamul lor, la tradițiile și cultura lor, la originile indiene ale neamului lor. Aici, în orașul Cluj în care trăiesc, pot să văd că există unele posibilități și libertăți culturale pentru maghiari, iar propaganda de partid nu scapă niciun prilej de a enumera toate binefacerile acordate naționalităților conlocuitoare, multe din ele formale, pe hârtie. Totuși, se publică literatură sau culegeri de folclor chiar și pentru minorități naționale mai reduse numeric, cum sunt
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Știm cu toții că traiul s-a scumpit în toate țările, iar toate țările dunărene au mărit și diurna în raport cu cheltuielile de trai ale țării respective. De exemplu, noi, când călătorim în zona iugoslavă, primim 13 dinari pe zi, pe când cehii, maghiarii, bulgarii, rușii, nemții, primesc actualmente 480 de dinari pe zi. Vă puteți da seama cât de mult s-a scumpit viața, dar s-a mărit și diurna, pe când la noi nu. O pâine costă la sârbi 29 de dinari și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
despre atacurile fățișe și voalate cu care presa și o bună parte din intelectualitatea maghiară primiseră vestea premiului, de mesajele electronice adresate Academiei Suedeze, „aservită conspirației mondiale evreiești”, de cererile de a se onora, În viitor, un scriitor „cu adevărat” maghiar, de reproșurile că atenția acordată Holocaustului ar jigni martirii anticomuniști ai revoluției din 1956, de insinuările că autorul trăiește multă vreme din an la Berlin pentru că „urăște ungurii” etc. Îmi sunau familiare asemenea vechi-noi resentimente... Drept pentru care am cumpărat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Înnoirea limbii române din Ardeal], 1943) și un studiu introductiv la Dictionarium valachico-latinum al lui Samuil Micu (1944). Cărturarul manifestă un viu interes și pentru legăturile româno-maghiare din epoca Luminilor: într-o lucrare amplă tratează relațiile Școlii Ardelene cu „latinismul” maghiar (XVIII. századi humanizmusunk és a románság [Umanismul maghiar din secolul al XVIII-lea și românii], 1940) și consacră mai multe studii interferentelor culturale româno-maghiare din epoca romantismului timpuriu. Atenția lui G. s-a concentrat cu predilecție asupra limbii poetice românești
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
Ierusalimul liberat) și poezii din Silvio Pellico și Giacomo Leopardi. Traducerile din poeții italieni sunt stângace, într-un limbaj neexpresiv. Fragmentele traduse din Eneida lui Vergiliu și din Filipicele lui Cicero au rămas, de asemenea, în manuscris. SCRIERI: Românii și maghiarii, Brașov, 1875; Să ne cunoaștem! (Răspuns d-lui G. Barițiu), Brașov, 1879; Negriada, I-II, București, 1879-1884; ed. îngr. și pref. Georgeta Antonescu, Cluj-Napoca, 1988; Aventuri literare, București, 1881; Câteva observări la raportul d-lui Nicolae Quintescu asupra „Negriadei” înaintat
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
ale popoarelor.” Observațiile autoarei se cristalizează în urma unor stăruitoare călătorii. Transilvania nu este un tărâm exotic, locuit de barbari, îi spune ea apăsat partenerei de corespondență, ci un străvechi pământ românesc, locuit de români, care au „premers” pe sași și maghiari și care stăpânesc un spațiu mai întins și sunt mai numeroși decât celelalte naționalități. „Călătoria ce am făcut-o la Cluj, până la fruntariile Transilvaniei - mărturisește scriitoarea - a fost pentru mine o încântare necurmată. Lăsând la o parte Alpii și Pirineii
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
în fața vitregiilor istoriei. Nu face o călătorie de agrement și nu rămâne neutră la ceea ce vede și aude. Dimpotrivă, la Cluj („localitate cu totul latină”, precizează ea), participă la unele discuții, dă replici fără menajamente unor „nedreptăți revoltătoare” produse de maghiarii și austriecii cu care stă de vorbă. Costumul, ținuta femeilor îi rețin atenția, eleganța fiind tot o marcă a romanității: „Româncele, ca toate femeile latine, au un simț înnăscut de eleganță și se înveșmântează în genere cu o cochetărie ingenioasă
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
care pleacă să fie căsătoriți sunt mai puțin probabil văduvi, divorțați sau necăsătoriți. Ei sunt mai degrabă angajați și nu sunt persoane în vârstă (probabil, unii dintre acești indivizi vor deceda în anii ce urmează). În privința naționalității, se constată că maghiarii sunt mai predispuși să rămână în gospodărie, iar romii sunt mai degrabă mobili. O problemă semnificativă o reprezintă gospodăriile sărace, predispuse să aibă membri care se mută. Nu putem oferi o explicație pertinentă, dar este probabil să se întâmple acest
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o formează lipovenii, atrași în această zonă de condițiile mediului natural (apropierea Feteștiului de Balta Ialomiței și de Dunăre). La ultimul recensământ erau doar 47 de persoane, însă în prezent numărul lor este în creștere (cu 7 persoane față de 1992). Maghiarii constituie cea de-a treia etnie, cu un efectiv total de 14 persoane. În cadrul grupului se observă o scădere a numărului de membri de la 25 în 1992 la 14 în 2002. Trebuie amintiți apoi rușii (11), tătarii (7) și germanii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
obține 36,45% dintre voturi, contra 31,72% ale Alianței. Ca și în cazul scrutinului prezidențial, Partidul România Mare ajunge în poziția a treia, obținând 12,9% dintre sufragii la alegerile legislative și 13,1% la senatoriale. Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR) este singura formațiune, în afară de cele trei menționate, care a depășit pragul de 5%, necesar pentru a fi prezentă în Parlament, obținând 6,1% dintre voturi la scrutinul legislativ și 6,2% la senatoriale. Dacă partidul maghiar s-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
desfășoară în spațiul personal și în cadrul societății. Comunicarea publică cuprinde acele exerciții și efecte de comunicare ce se desfășoară în procesele economice, sociale și politice. În subcapitolul „Comunicarea publică și cultura politică maghiară”, sunt enumerate mai multe caracteristici ale comunicării maghiarilor: atitudine compătimitoare, lipsa empatiei, haosul în comunicările nonverbale (de atingere). Este comparată situația comunicării politice înainte și după 1989 și se pune accentul pe următoarea expresie, care prezintă în modul cel mai relevant situația comunicării politice în Ungaria, după 1989
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1990 și 1991), Liviu Papuc, Mihai Eminescu și Ion Scurtu într-o relație inedită (3/1990), Corneliu Crăciun, Titu Maiorescu - omul politic (3-6/1991), Dan Smântânescu, Titanul Iorga (8/1990), Demény Lajos, Scrisori inedite ale lui Nicolae Iorga adresate istoricului maghiar Endre Veress (8/1990) ș.a. Ca restituiri, sunt publicate câteva din poeziile inedite ale lui Radu Gyr (Imn morților, 8/1990, Colinde din închisoare, transmise de Radu Ardelean, 11-12/1994). Partea literară a revistei este îmbogățită cu documente inedite, cum
CELE TREI CRISURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]
-
Herseni - clasic al psihosociologiei românești / 12 p * Marian Preda Impactul schimbărilor în structura populației României asupra sistemului de securitate socială / 20 p Constantin Schifirneț Spațiu public național, spațiu public European / 15 p Adrian Hatos Krisztina Bernáth Accesul la educație al maghiarilor din România. O analiză multivariată / 23 p Cosima Rughiniș „Filozofia medie”. Studiul concepțiilor despre fericire și iubire prin anchete sociologice cantitative / 14 p Marin Constantin Viziunea despre lume în satul Tilișca (județul Sibiu) / 12 p Ioana Petre Morbiditatea în colectivitățile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
the Historical Limits of a Concept, European Journal of Social Theory, 5, 387-401. Toth Georgiana, Toth Alexandru, Voicu Ovidiu, Ștefănescu Mihaela. (2007). Efectele migrației: copiii rămași acasă, București: Fundația Soros România. Primit la redacție: octombrie, 2007 Accesul la educație al maghiarilor din România. O analiză multivariată Adrian Hatos Krisztina Bernáth Universitatea din Oradea Universitatea Creștină Partium Oradea During the transition period the topic of Hungarian university-level higher education in Romania has been very intensely debated as its polemic has been often
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]