3,302 matches
-
regretatul Dalton Vigh în rolul lui Marconi Ferraço. Povestea cronici răzbunare Maria Paula împotriva Marconi Ferraço. Povestea lui Marconi Ferraço, un bărbat care a furat bani de la o bogată moștenitoare Maria Paula, Juvenal Antenă (Antônio Fagundes), un lider popular în mahalaua din Portelinha, si Brânca (Susana Vieira), patroana unei universități private. Alte personaje includ cuplul intrarasial Evilásio (Lázaro Ramos) și Julia (Débora Falabella), omul de afaceri corupt Barreto (Stenio Garcia) și bucătarul-sef homosexual Bernardinho (Thiago Mendonca) care ia parte la
Duas Caras () [Corola-website/Science/326010_a_327339]
-
de prelucrare a pieilor și blănurilor, cu ajutorul diferitelor substanțe, pentru a le conferi acestora o durată de viață mai lungă, impermeabilitate, flexibilitate, elasticitate și rezistență. În antichitate, tăbăcirea era considerată un procedeu nociv și se efectua în afara orașelor sau în mahalalele sărace. Acest lucru nu s-a schimbat mult nici în prezent datorită faptului că în metodele tradiționale de tăbăcire se degajă mirosuri urâte. În jurul anului 2500 î.e.n. sumerienii au fost cei care au început să folosească prima dată pielea, pe
Tăbăcire () [Corola-website/Science/327473_a_328802]
-
Cel mai bun episod din seria scrisă de Eugen Barbu (Pr. ACIN), dar și în el e de remarcat coexistența suflului epic autentic - din secvențele salinei admirabil valorificate de scenografii Filip Dumitriu și Nicolae Teodoru (Pr. ACIN) - cu umorul de mahala balcanică și trista paupertate a folclorului concentrat în muzica lui Mircea Istrate (Pr. ACIN). Alături de o apariție episodică (strălucitoarea Aimée Iacobescu, posibilă vedetă înăbușită de incompetența realizatorilor), câteva compoziții ale unor mari actori. Remarcabilă și ideea pandantului dintre balansul de la
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
și până în ziua de miercuri, 5 septembrie 1666. Focul a pustiit centrul medieval al Londrei, aflat în interiorul vechiului zid roman al orașului. A amenințat, dar nu a ajuns la districtul aristocratic Westminster, Palatul Whitehall al lui , și mare parte din mahalalele din suburbii. A distrus 13.200 de case, 87 de biserici de mir, Catedrala Sf. Pavel, și mare parte din clădirile autorităților orășenești. S-a estimat că a distrus casele a 70.000 din cei 80.000 de locuitori. Numărul
Marele incendiu din Londra () [Corola-website/Science/323606_a_324935]
-
trecea de la nord la sud Little Water Street (care numai există), creând un triunghi, care va deveni cunoscut ca Paradise Square sau Paradise Park. Five Points a devenit cunoscută internațional pentru că a fost mai bine de 70 de ani o mahala în care criminalitatea și bolile erau în floare.
Five Points, Manhattan () [Corola-website/Science/323617_a_324946]
-
bunicului învață să citească și bunica Zafer îi insuflă plăcerea pentru a citi. Educația primară o începe la Școala franceză, dar în 1912 este transferat la Colegiul Robert, dar de aici este exmatriculat din cauza indisciplinei. Este înscris la Școala de mahala Emin Efendi din Bűyűkdere, iar apoi la școala internat „Rehber-i Ittihat”. Aici se cunoaște cu Peyami Safa cu care va lega o strânsă prietenie. După moartea surorii Sema familia se va muta pe insula Heybeli din Marea Marmara. În anul
Necip Fazıl Kısakürek () [Corola-website/Science/323217_a_324546]
-
of Yale și la Divinity School of Harvard. Pentru mai multe luni, pe parcursul anilor '70, Nouwen a locuit și a lucrat la mănăstirea Genesee, care aparținea călugărilor trapiști. La începutul anilor '80 a locuit în Peru, împreună cu săracii dintr-o mahala. În 1985 a fost invitat să se alăture unei comunități (L’Arche, în Trosly, Franța) unde persoane cu handicap mental sever locuiau împreună cu cei care aveau grijă de ei. Un an mai tarziu, Nouwen s-a decis să facă acest
Henri Nouwen () [Corola-website/Science/324317_a_325646]
-
un rol de prim-plan: "The Baker Street Boys" (1983) și "Sherlock Holmes and the Baker Street Irregulars" (2007). În serialul de televiziune "Sherlock" a cărui acțiune se desfășoară în secolul al XXI-lea, ștrengarii sunt vagabonzi care hoinăresc prin mahalalele Londrei, mereu în numele lui Sherlock Holmes. Ștrengarii de pe Baker Street apar în serialul de desene animate "Sherlock Holmes în the 22nd Century", dar că adolescenți, fiind un pic mai mari decât în canonul holmesian. Ștrengarii apar și în cărți de
Ștrengarii de pe Baker Street () [Corola-website/Science/325541_a_326870]
-
romanul "Sherlock Holmes vs. Dracula; or, The Adventures of the Sanguinary Count" al lui Loren D. Estleman, în care Watson și Holmes apelează la Toby pentru a-l urmări pe Contele Dracula, după ce au găsit câinele pe la o măcelărie din mahala - trăsura lui Dracula trecând printr-o zonă cu gunoaie-, permițând celor doi să-l urmărească pe contele Dracula spre casa lui Watson la timp pentru a afla că el a răpit-o pe Mary Watson. In filmul de desene animate
Personaje secundare din povestirile cu Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/325547_a_326876]
-
Mallul de pe Cain Street Parcul Centennial Club deVille - Este unul dintre cluburile de noapte pe care răufăcătorii îl pot folosi ca și adăpost. Secția de poliție MPD 7 - Este folosită ca și adăpost de către eroi. Spitalul general Metropolis Insulalui Striker Mahalaua sinuciderii Clubul Așilor Șantierele navale Metropolis Secția de poliție MPD 8 Stația centrală New Troy Clădirea laboratoarelor S.T.A.R Turnul de știință Podul municipal Simon Industriile Starware De asemenea mai există locații împrăștiate de-a lungul lui Metropolis și
DC Universe Online () [Corola-website/Science/325103_a_326432]
-
blogul personal, un atac la adresa liderilor Partidului Național Liberal, încheind cu afirmația că între „reformă, responsabilitate, siguranță [pe de o parte, și] regres, populism, domnia bâtei, alegerea o va face [...] România vrednică, România care muncește, România însetată de viitor, nu mahalaua violentă și ineptă încolonată, ca minerii odinioară, în spatele moștenitorilor Securității.” Ministrul a fost revocat din funcție în 23 ianuarie 2012, după ce primul ministru și-a cerut scuze în fața Parlamentului pentru ceea ce el a denumit „derapajele și stângăciile verbale ale unor
Protestele din România din 2012 () [Corola-website/Science/325188_a_326517]
-
Dobre al Neagăi și altora, Moșia Olteanca și toată Pesceana, din dealul Peșcenii până la hotarul Cermegeștilor.[ Documenta Romaniae Historica- Țara Românească vol.III, doc.nr.26. Satul nu mai apare,în documente,până în anul 1893, când îl găsim , menționat, ca mahala a satului Măldărești. Ca etimologie a numelui,Iorgu Iordan îl pune în legătură cu adjectivul « olteni», care înseamnă„locuitor de pe Valea Oltului”dar revine apoi, derivându-l de la numele ficei sau soției unui proprietar numit Olteanu.[I.Iordan- Dicționar al numelor de
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
Legea administrativă din 13 iunie 1925 este comună, din care fac parte satele Găgeni, Păsculești și Popești.Din septembrie 1950 trece în cadrul com. Lădești iar satul Găgeni se va alipi com. Dejoi. Satul PĂSCULEȘTI - În anul 1795 localitatea era o mahala a satului Ciumagi. Denumirea vine, cel mai probabil, de la numele Păscu, foarte frecvență în zonă.Aparține de com. Lădești după Legea administrativă din sept. 1950. Satul DEALUL CORNII - În documentul din 2 sept.1580 al domnitorului Mihnea Turcitu v.v
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
fiind fiul naistului Radu Ciolac și fratele violoniștilor Dănică Ciolac (ce a participat la Expoziția Universală de la Paris ca vioară a doua în orchestra lui Sava Pădureanu), Barbu Ciolac, Alexandru Ciolac și al chitaristului Fotache Ciolac zis „Prințul” (chitarist de mahala de la sfârșitul sec. XIX, compozitorul „Sârbei avocaților”). Începe să cânte, mai întâi, în taraful tatălui său ca vioară a doua, la nunți bucureștene dar și în cârciumile din centrul vechi (Lipscani și Blănari). În 1890 își formează propriul taraf. Din
Cristache Ciolac () [Corola-website/Science/324592_a_325921]
-
a rivalei sale feminine, Agatha, către "„fresca unei epoci, tabloul ei vivant, tulburător și deosebit de cinematografic”", lărgind unghiul de vedere al situației politice din anii de dinaintea Revoluției de la 1848 prin introducerea unui complot de culise orchestrat de fauna interlopă din mahalale. Este introdus în prim plan un personaj nou, Buză de Iepure, care apăruse pentru o secvență scurtă în "Trandafirul galben", care știe să apară la timp și ale cărui cascadorii au mare efect. ("„În locul scuipătorului de semințe, al flegmaticului cavaler
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
un scenariu de Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail, episod în care se dovedește că Bot-de-iepure este un biet copil lepădat, că deși Agatha îl dușmănește pe Mărgelatu, tocmai ea îi salvează viața, că „taxele de protecție” existau și în mahalaua calicilor de acum două secole și alte „mistere” traduse din literatura vetustă de gen în ample compoziții policrome și previzibile „lovituri de teatru”. „Politichia”, însă, nu prea le priește autorilor, fiindcă prea sună a discurs oficial. „Puterile care ne înconjoară
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
Inadvertența cronică a adaptării este exhibată încă de generic, alcătuit dintr-o succesiune de instantanee fotografice ale Bucureștilor „fin du siècle” alternate cu o fastuoasă vânătoare cum abia văzuseră creatorii în Tom Jones. După acest mișmaș suntem aruncați într-o mahala bucureșteană unde, în fața casei unchiului său, se anunță noul venit. Operatorii Gheorghe Fisher și Al. Întorsureanu (Pr. Salerno și ACIN) descriu în lungi panoramice circulare o lume de anticariat apăsător și artificial, acumulare barocă de imagini care sufocă analiza. Componenta
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
30-'40 (zona Gării de Nord). Deși era orb de mic (jucându-se cu carbid, i-a sărit în ochi rămânând fără vedere) avea un simț extraordinar și o voce puternică, numărându-se printre primii lăutari care au înregistrat muzică lăutărească de mahala. S-a născut la începutul anilor 1900 în Valea Argovei, județul Călărași, într-o familie de lăutari vestiți în zonă. Mai avea doi frați, ambii lăutari: Sterică Vișan, care cânta cu țambalul mic și Niculae Vișan, ajuns țambalist în cadrul Orchestrei
Fănică Vișan () [Corola-website/Science/322600_a_323929]
-
au construit și s-au sfințit alte șase biserici, și anume: în 1761, biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din satul Molovata, în 1768 biserica cu hramul "Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril" din satul Doroțcol, în 1771, biserica din satul Mahala ; în 1772, biserica din satul Cuceri, iar în 1773, biserica din satul Delicova. În 1769 Daniil hirotonisește un preot pentru biserica " Acoperământul Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeuzeu" din satul Sechireani. Între anii 1768-1774, are loc un nou război ruso-turc, fapt
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
Tesovschi) din Ucraina și îl trimite în parohia moldovenească Păsățele, cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. În anul 1777, mitropolitul face o hirotonie în Valea Hoțului și, doi ani mai tîrziu, face alte trei hirotonii în parohiile Molovata și Mahala. În 1780 vizitează Ucraina Hanului, face o slujbă în biserica din Molovata și hirotonisește acolo pe preotul Ștefan Veselovschi. Tratatul de la Kuciug-Kainargi nu a reușit să soluționeze toate problemele litigioase dintre cele două imperii. Astfel la 10 martie 1779, la
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
pe Calea Floreasca, Sector 1. Bulevardul Mircea Eliade îl desparte de Lacul Floreasca. a fost proiectat în perioada 1961-1963, pe locul unde se afla „groapa Floreasca”. În anul 1960, în parc a fost construit Patinoarul Floreasca. „Groapa Floreasca” era o mahala a Bucureștiului interbelic, mizeră, parțial electrificată, plină de gunoaie și locuită de mulți borfași. În 1953, în România s-a organizat cel de al IV-lea Festival mondial al tineretului, București (25 iulie - 14 august 1953). Multe din manifestări urmau
Parcul Floreasca () [Corola-website/Science/327183_a_328512]
-
XXXVI, nr. 1, 8-14 ianuarie 2003.</ref> Autorul își manifesta propriile intenții, dar și unele temeri, într-o însemnare succintă din "Jurnalul inedit", datată 28 decembrie 1963: „Vreau să las frâu liber imaginației [...], putând aluneca oricând în grotesc, comic de mahala sau senzațional. Iau acest risc și pentru că-mi place, dar și pentru că nu am încotro. Mă apropii din nou de problema care mă pasionează de atâția ani: coincidentia oppositorum, de data aceasta pe planul ficțiunii literare, mi-e teamă de
Podul (nuvelă) () [Corola-website/Science/327228_a_328557]
-
al localității moderne se păstrează numeroase clădiri din sec. al XIX-lea, care ilustrează stilul arhitectonic tradițional din regiune: clădirea Antologia (Δόμος Αντιλογίας - actualmente Centrul cultural al comunei), fosta școală primară (Διδακτήριο - actualmente Muzeul Etnografic), Biserica Sfânta Paraschiva, conacul Pamoutsoglou, mahalaua Șacal (cartierul turc Τσακάλ Μαχαλάς) ș.a. Manifestarea culturală cu cea mai mare popularitate este Carnavalul dinaintea Postului Paștilor, cu obiceiuri tradiționale, care culminează cu o paradă de care alegorice și măști folclorice. În ziua de Lăsatul Secului (Καθαρά Δευτέρα), obiceiul
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
un serial de televiziune în limba franceză în patru episoade, iar în 1989 a fost realizată și o versiune cinematografică românească în două serii (de 87 și respectiv de 110 minute). Născut într-o casă nevoiașă de pe o uliță din mahalalele Parisului în 1431 (an de molimă, foame și restriște în care Ioana D'Arc era arsă pe rug la Rouen), François de Montcorbier a fost adoptat de Guillaume de Villon (Alain Mottet), capelan la Biserica Saint-Benoît-le-Bétourné (din apropiere de Sorbona
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
construiește o nouă biserică din piatră. Construirea de prăvălii la stradă, chiar și de biserici sau mănăstiri, era o practică frecventă, ea permițând obținerea de venituri importante prin închirierea dughenelor negustorilor pământeni sau venetici. Vechea biserică de lemn, mutată în mahalaua Măjilor din Târgul de Sus, a fost sfințită cu hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, „ca să fie iarăși pomană vechilor ctitori”. Este de remarcat că Sfântul Ioan Botezătorul este și patronul mănăstirii Secu, o altă ctitorie a vornicului Ureche. Pe
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]