13,923 matches
-
și realizare a conduitei în fața, alături și cu educații, care și-au reconsiderat și ei participarea în activitate, în acest leadership la nivelul clasei. Regăsim atunci un alt model al educatorului-lider real al clasei, al activității în care se implică managerial și educații: • îi provoacă în construcția cunoașterii, • le propune strategii alternative pentru experiențele de învățare, • exersează cu ei luarea de decizii pentru rezolvări de succes, • îi implică în conceperea de proiecte ale acțiunilor, • îi stimulează în căutarea de aplicații și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
libertatea conștientă a viitorului tânăr și apoi afirmarea deplină a adultului. Educatorul este purtătorul unei autorități pedagogice aici, nu a altei categorii de putere, concepută științific, acțional-situativ și el trebuie s-o respecte, s-o aplice eficient, prin acțiunile sale manageriale și în leadership. De aici și nevoia formării și afirmării unor capacități și competențe anume, pentru "a purta" cu succes autoritatea cu care a fost investit prin statut și pe care și-a asumat-o. El este astfel mai ales
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și afirmării unor capacități și competențe anume, pentru "a purta" cu succes autoritatea cu care a fost investit prin statut și pe care și-a asumat-o. El este astfel mai ales purtătorul unei autorități funcționale, de competență pedagogică și managerială, dar nu prin însușirea și exploatarea peste limită a autorității formale în sine, cu efecte negative asupra dezvoltării educaților, ca generatoare de conflicte și randament scăzut. De aici și sensul peiorativ de astăzi al "stilului autoritar", ca exagerare a posturii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prin utilizarea greșită (constrângere, forță, supunere necondiționată) nu elimină însă rolul adevărat, rațional, conștient, controlat, reglat al autorității responsabile. Dar acest aspect mai atrage atenția educatorului și asupra altor condiții, norme de eficiență, rezultând chiar esența autorității prin competență pedagogică, managerială, tocmai în leadership: • să aleagă cele mai adecvate strategii, proceduri de influențare și sprijinire, • să utilizeze evaluarea continuă, feedbackul, efectele și aprecierea lor, • să utilizeze autoanaliza, autocorectarea continuă multiplu determinate, • să recurgă la antrenarea elevilor în conceperea, realizarea activității, • să
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de ordine. Dimpotrivă, ea se bazează pe forța, pertinența argumentelor explicate accesibil, a motivelor, a soluțiilor acceptabile, a normelor înțelese, pe disciplina responsabilă în sens activ, participativ, constructiv, consensual. Pot exista mai multe forme de manifestare a autorității pedagogice și manageriale, între limitele extreme (magistrocentrism, autoritarism nondirectivism, lipsa de autoritate), dar literatura pedagogică nu consemnează încă asemenea clasificări, decât prin raportare la stilurile educaționale (Joița, 2000, pp. 155-175). Se poate recunoaște însă existența în activitatea educativă a autorității teoretice, științifice (a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
stilurile educaționale (Joița, 2000, pp. 155-175). Se poate recunoaște însă existența în activitatea educativă a autorității teoretice, științifice (a expertului), în bună parte a celei normative, a celei raționale, epistemice, a contractului, a modelului, a liderului ca arbitru. Din perspectivă managerială, constatăm conturarea unui principiu: educatorul-manager va avea succes numai dacă va îmbina diferitele tipuri și va rezulta "autoritatea prin competență managerială" sau va utiliza independent sau în combinație restrânsă fiecare dintre tipuri după specificul situației, al rolului, al funcției de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
bună parte a celei normative, a celei raționale, epistemice, a contractului, a modelului, a liderului ca arbitru. Din perspectivă managerială, constatăm conturarea unui principiu: educatorul-manager va avea succes numai dacă va îmbina diferitele tipuri și va rezulta "autoritatea prin competență managerială" sau va utiliza independent sau în combinație restrânsă fiecare dintre tipuri după specificul situației, al rolului, al funcției de îndeplinit în leadershipul real al clasei. Astfel că autoritatea reală a educatorului nu este dată de duritate, rigiditate normativă, abuzul de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
că educatorul-manager, cu atât mai mult, trebuie să utilizeze rațional, organizat, controlat sistemul acțiunilor și mijloacelor specifice de influențare a educaților, prin intermediul relațiilor interpersonale. Poate că acest aspect al muncii sale este mai dificil, dar mai relevant pentru competența sa managerială, decât doar predarea-învățarea în sine a disciplinei sale conform curriculumului. Monitorizarea clasei îl poate ajuta să devină lider efectiv dialogând cu educații asupra problemelor de înțelegere, circulând prin clasă și stabilind contacte individuale, analizând performanțele și dificultățile, analizând învățarea prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
stările tensionale, până la un anumit nivel, dacă educatorul ar aplica-o la timp, corect, eficient, însă el fiind de o anumită specialitate încă este adeptul mentalității dominării expertului asupra educatorului, iar acum al managerului clasic asupra liderului. Atunci, în sens managerial efectiv nou, putem adăuga câteva precizări metodologice, căci astfel se întărește întocmai clasica educație morală, actualizată, extinsă, pentru o intervenție și influențare mai eficientă și prin activitățile specifice de leadership. Iar ineficiența metodologică rezultă, în primul rând, din necunoașterea și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
adâncește starea prin neintervenție la timp, • aplică numai sancțiuni (fără a analiza cauzele și amploarea sau perspectiva pozitivă care este mai favorizantă), • nu se apleacă asupra esenței, conținutului, caracteristicilor stării sesizate, ci asupra semnelor exterioare, opiniilor colegilor, • nu alternează stilurile manageriale, • nu recurge la discutarea sau negocierea problemelor, • nu valorifică suficient părțile pozitive ale personalității și ale conduitei educaților, • adeseori discută situația în lipsa celor implicați, • nu-i stimulează suficient în a-și învinge inhibiția în exprimare ș.a. Utilizând toate acestea, este
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
profesională. • Modul de realizare interși transdiciplinară, nivelul contextualizării, al realizării în condiții naturale și profesionale reale (cercetarea-acțiune este una ecologică). blemelor, ajută științific factorii de decizie, oferă teme și argumente pentru cercetarea teoretică, oferă oportunități pentru exersarea de competențe constructiviste, manageriale în conceperea și realizarea unui proiect complex de cercetare ș.a. • Este un mod de abordare a cunoașterii și rezolvării problemelor critice ale practicii și pentru luarea de decizii raționale, se bazează pe acțiunea sa reflexivă, validează cercetarea calitativă, îmbracă o
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de exemplu cu toba mare. Acum s-a pus Ghiță pe treabă și speră ca prin nebăgare de seamă, postul să nu piardă audiența. Cum asta? Prin sistemul talmeș-balmeș. Adică din emisiunile transmise, trebuie să reiasă clarneclar mesajul actualei echipe manageriale. Și în mare, cam asta ar trebui să înțeleagă telespectatorul din emisiunile sale. Băsescu ar trebui să plece de la Cotroceni, dar ar trebui să stea. E un președinte care face multe greșeli dar face și multe lucruri bune. Mai multe
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ceea ce a ajuns să cunoască și să fie capabil să facă poate Îmbraca, de asemenea, forme diferite. Instruirea diferențiată se aplică În acord cu disponibilitățile elevilor, cu interesele lor și cu profilul lor de Învățare, printr-o gamă de strategii manageriale și educaționale, cum ar fi: instruire În grup mic, studiu asociat, studiu individual, succesiune de lecții sau succesiune de centre. Instruirea diferențiată are la bază teoriile cognitiv-contextuale ale inteligenței. Aceste teorii tratează modul În care procesele cognitive operează În diferite
VALENȚELE INSTRUIRII DIFERENȚIATE ÎN CONDIȚIILE ŞCOLII INCLUZIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana CREANGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2150]
-
caz, au demonstrat abilități mai mari pentru folosirea, chiar și "recuperarea" unor energii, persoane, competențe, rețele de relații. V. N.: Ar merita să fie studiată chestiunea asta și cauzele ei. S. A.: Eu am o ipoteză. Am constatat că, dincolo de experiența managerială a postcomuniștilor care avuseseră obișnuința "muncii cu omul" și știau să folosească ce era de folosit, "foștii" învățau repede, se adaptau din mers la noul joc, pe care nu-l mai controlau, dar îl puteau câștiga. Politicianu-l are vocația instrumentalizării
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
vară, când se adeverește din nou că litoralul românesc e mai scump și mai inospitalier decât litoralul bulgăresc. și, în anumite sectoare, e mai scump decât Austria și alte locuri minunate. Aici, moștenirea catastrofală a izolaționismului ceaușist se asociază imbecilității manageriale, rapacității de calic a noilor noștri capitaliști, obsedați de "tun". V. N.: Lucrurile se petrec de parcă intenționat românii ar spune: "Domne, noi nu prea vrem să veniți, ia mai vedeți-vă de treabă, mergeți în altă parte!" Sigur că nu
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
activitățile centrate pe informare, comunicare și participare prin strategii educaționale specifice, la comportamentele actorilor implicați ( bazat pe motivație, responsabilitate, cooperare, logică, afectivitate) în condiții de descentralizare. Pornind de la aspectele prezentate mai sus, această cercetare își propune să descopere particularitățile stilului managerial în unitățile școlare preuniversitare, precum și măsura în care anumite stiluri de conducere sunt mai prezente în acest tip de organizații și se asociază cu un anumit climat psihosocial și sistem motivațional. CAPITOLUL 1. PROCESE ȘI RELAȚII DE MANAGEMENT Motto: ,,Managementul
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
ce se înregistrează o creștere a complexității activităților desfășurate se produc modificări și în structura procesului de management. Aceste modificări apar ca urmare a folosirii de către manageri a unor metode, tehnici, procedee care și-au dovedit eficacitatea în practica managerială. Ele sunt rezultatul observărilor, cercetărilor întreprinse de către teoreticieni sau practicieni din domeniu. Apare astfel o știință a managementului. Managementul ca știință reprezintă „studierea procesului de management în vederea sistematizării și generalizării unor concepte, legi, principii, reguli, a conceperii de noi sisteme
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
adâncirea proceselor de integrare economice la scară regională și zonală, ca și a proceselor de globalizare, ceea ce ridică probleme de adaptare la noile condiții a organizațiilor; − Introducerea în proporții de masă a calculatoarelor electronice în activitatea de management; − Extinderea politicilor manageriale macroeconomice, în special cele care vizează acțiuni de protecție a firmelor naționale; − Accentuarea dificultăților, pentru majoritatea firmelor, de a avea acces liber și rapid la resursele de materii prime și energetice ș.a. Desigur, sunt și factori conjuncturali care pot contribui
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
deciziilor curente, managementul având în acest sens un caracter operativ; − faza postoperativă - caracterizată prin preponderența exercitării funcției de control-evaluare a obiectivelor stabilite în prima fază; îi corespunde managementul postoperativ, cu un puternic caracter constatativ, prin care se încheie un ciclu managerial și se pregătesc condițiile pentru reluarea următorului ciclu. Între cele trei faze ale managementului organizației există o strânsă interdependență, acestea fiind dificil de disociat, ca urmare a unității și complexității procesului de conducere și a caracterului sistemic al activităților oricărei
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
managementului organizației există o strânsă interdependență, acestea fiind dificil de disociat, ca urmare a unității și complexității procesului de conducere și a caracterului sistemic al activităților oricărei organizații. De reținut că „materiile prime” pe care se fundamentează fazele și funcțiile manageriale sunt informația și oamenii. Ponderea deosebită a factorului uman în management este subliniată de numeroși specialiști: Scott Shell, James Dean ș.a. . Harold Parnes îl abordează în dubla ipostază-de resursă a managementului și de aspectul uman. Informațiile servesc la elaborarea deciziilor
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
și oamenii. Ponderea deosebită a factorului uman în management este subliniată de numeroși specialiști: Scott Shell, James Dean ș.a. . Harold Parnes îl abordează în dubla ipostază-de resursă a managementului și de aspectul uman. Informațiile servesc la elaborarea deciziilor - principalul instrument managerial - prin care se manifestă în modul cel mai pregnant specificitatea proceselor de management. De calitatea deciziilor depinde sensibil eficacitatea managementului organizațiilor, indiferent de dimensiune sau ramură a economiei Având în vedere importanța deosebită a activităților specifice desfășurate de către manageri, care
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
de management prin intermediul cărora se stabilesc și delimitează procesele de muncă fizică și intelectuală și componentele lor (mișcări, timpi, operații, lucrări, sarcini etc.), precum și gruparea acestora pe posturi, formații de muncă, compartimente și atribuirea lor personalului, corespunzător anumitor criterii 17 manageriale, economice, tehnice și sociale, în vederea realizării în cât mai bune condiții a obiectivelor previzionate. Deci, funcția de organizare răspunde la întrebările: cine și cum contribuie la realizarea obiectivelor organizației? Răspunsul îl constituie combinarea nemijlocită a resurselor umane și, în mod
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
indiferent de nivel, doar că timpul folosit și eforturile depuse depind de poziția ierarhică a acestora. Interdependența funcțiilor managementului decurg din caracterul lor complementar și multiplele conexiuni dintre ele. Necesitatea îndeplinirii concomitente și integrale a funcțiilor menționate face ca activitatea managerială să fie un tip de muncă fundamental deosebit de orice altă formă de activitate. Orice manager are trei categorii de responsabilități: − orientarea organizației în conformitate cu obiectivele stabilite − activitatea cu oamenii − direcționarea activității în funcție de particularitatea domeniului Relațiile de management
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
iar practicile de management erau improvizate, ele având ca scop rezolvarea problemelor pe măsura apariției lor. Drumul parcurs de management este de la managementul empiric la știința managementului și de aici la managementul științific. În evoluția și dezvoltarea teoriei și practicii manageriale a apărut o serie de curente, care pot fi grupate după principiile și modalitățile de gândire, în legătură cu eficientizarea activității întreprinderii în următoarele școli de bază: clasică, sociologică, cantitativă, sistemică și contextuală. a) Școala clasică Primele preocupări privind managementul științific s-
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
sunt: - folosirea conceptelor și metodelor matematice și statistice; - abordarea cu preponderență a funcțiilor de previziune și organizare; - abordarea cu prioritate a funcțiunilor de cercetare-dezvoltare, producție și comercială. Școala cantitativă constituie un aport valoros la dezvoltarea științei managementului, la îmbogățirea practicii manageriale din cadrul firmelor de pe plan mondial. 27 d) Școala sistemică La baza ideilor acestei școli stă conceptul de sistem, care reprezintă ,, un ansamblu de elemente organizat pe baza legăturilor de intercondiționare, a cărui funcționare permite atingerea unor obiective”. În procesul de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]