13,719 matches
-
printr-o taxinomie a exilaților. Cea dintâi din cele trei clase taxinomice e ocupată de „ExPatrioți”, marcând, într-un vocabular inspirat de S/oren Kierkegaard, stadiul religios. ExPatrioții sunt cei care, prinși în blocaje sentimentale, „nu pot să se desprindă mental de spațiul originar”. În această categorie, căreia îi este proprie o „traiectorie gravă”, ar intra Paul Goma, Dumitru Țepeneag, Petru Dumitriu, Vintilă Horia, Monica Lovinescu sau Virgil Ierunca. A doua clasă taxinomică („stadiul etic”) este a „Expatriaților”. Situați sub semnul
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
Într-adevăr revoluționară. Reprezenta un sentiment pe cale de apariție, printre membrii clasei burgheze incipiente, acela că fiecare persoană era o ființa autonomă și independentă - o insulă. Istoricul John Lukacs observa că „mobilierul de interior al caselor a apărut odată cu mobilierul mental”24. Este probabil corect să spunem că odată cu introducerea la scară largă a scaunelor În Europa, individul autonom al erei moderne sosise cu adevărat. Transformarea de la o viața publică la una privată și accentul crescând pus pe individ a fost
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Europene trec dincolo de drepturile conținute În Declarația Drepturilor Omului americană și În amendamentele constituționale ulterioare. Ele includ dreptul la viață: „nimeni nu trebuie condamnat la moarte sau executat”. Fiecare persoană are dreptul de a i se respecta activitatea fizică și mentală. În domeniul medicinei și biologiei, dreptul individului la consimțământ liber și informat este protejat. Eugenia este interzisă, „În special practicile care duc la selectarea unei persoane”. Vânzarea de organe umane este de asemenea interzisă, la fel și clonarea ființelor umane
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pentru livrarea bunurilor și serviciilor. Bigger is better și-a pierdut strălucirea, iar descentralizarea a intrat În vogă. Filosofia procesului și principiile ciberneticii, care deja pătrunseseră În tehnologie, comerț și chiar În psihologie - terapia personală se folosește mult de recondiționarea mentală bazată pe proces - au Început să-și găsească locul În dezbaterile cu privire la guvernare. Teoreticienii politici argumentau că birocrația rațională și ierarhică nu permite nici feedback și nici sugestii de la toți actorii implicați - atât agenți guvernamentali, cât și cetățeni. O nouă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cloroformului. Aceasta nu Înseamnă Însă că numai conștiință culturală predetermină, În mod rigid, anumite progrese evolutive În tehnologie, ci numai că ea condiționează mintea În a vedea lumea Într-un anumit fel, conducând, prin urmare la noi descoperiri În conformitate cu percepția mentală a oamenilor asupra lumii. Desigur, conștiință culturală nu este statică. Noi descoperiri și invenții pot modifica conștiința spațiotemporală În mod continuu, conducând la o schimbare a Însăși paradigme culturale, precum și la schimbări fundamentale În aranjamentul politic și economic. Aș sugera
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
se poate restructura esența ierarhiei lor. Caracterul obiectiv al valorilor nu trebuie confundat cu reificarea acestora, cu înțelegerea lor ca realități nonumane sau supraumane, încărcate cu facticitate extramundană inertă. Semnalarea se impune întrucât procesul reificării are loc ca o construcție mentală teoretică, dar și la nivelul preteoretic, în practica de zi cu zi. Date etnologice și psihologice sugerează primatul ontogenetic al reificării lumii sociale, iar dereificarea pare a fi o achiziție mai târzie a istoriei omenirii și a mentalității indivizilor (Berger
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la clasa de mijloc respectiva cerință constituie un lucru luat ca atare, împlinit, la cele mai sărace ea se situează între realitate și aspirație (Kohn, 1959). Printr-o investigație mai amplă a gusturilor, a judecăților de apreciere și a reprezentărilor mentale ale lumii sociale în Franța, P. Bourdieu (1979, p. 238) constată omologia diferitelor câmpuri de manifestări spirituale la indivizii de același statut material-financiar și, în același timp, disparitățile dintre aceste statute. Dacă tenisul este practicat doar de 1,5% dintre
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
urmează, concepția individuală despre dezirabil nu reprezintă o simplă iterare a matricei socioculturale date. Acțiunea factorilor socioculturali este filtrată de variabile interne de personalitate, un prim filtru constituindu-l însăși percepția personalității bazale, a dezirabilului social sau de grup, „construirea” mentală a acestora de către individ. Valorile sociale privite în geneza lor sunt abstractizări și generalizări ale intersecției dintre proprietățile lucrurilor și nevoile fundamentale biosociale ale omului, dar, o dată constituite, ele sunt elemente obiective ale mediului de viață al persoanei concrete. Concepția
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comportamente, ca discriminări. Nu însă în toate împrejurările - înseși stereotipurile nefiind automat și integral „false judecăți sociale” (vezi pe larg Iluț, 2000; Chelcea, 2003). 2.2. Funcțiiletc "2.2. Funcțiile" E de menționat întâi că atitudinile au, ca orice unități mentale, funcția generală de legătură a eului cu lumea și de raportare selectivă la realitate. Dar, dacă schemele mentale privesc prioritar aspectul cognitiv, valorile și atitudinile îl încorporează cu precădere pe cel evaluativ-afectiv. În cunoscutul manual de psihologie socială al lui
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pe larg Iluț, 2000; Chelcea, 2003). 2.2. Funcțiiletc "2.2. Funcțiile" E de menționat întâi că atitudinile au, ca orice unități mentale, funcția generală de legătură a eului cu lumea și de raportare selectivă la realitate. Dar, dacă schemele mentale privesc prioritar aspectul cognitiv, valorile și atitudinile îl încorporează cu precădere pe cel evaluativ-afectiv. În cunoscutul manual de psihologie socială al lui R. Baron și D. Byrne (2000), capitolul „Cogniția socială” are ca subtitlu „Gândind asupra lumii sociale”, iar cel
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
invers). Teoria disonanței cognitive a analizat efectele discrepanței dintre atitudine și comportament. E important de reținut însă că, în oricare dintre aceste demersuri și situații (discordanță evaluări/evaluări, discordanță cunoștințe/evaluări, discordanță atitudine/comportament), până la urmă incongruența este la nivel mental, deci de ordin cognitiv. De aceea, expresia mai frecventă pentru toate variantele teoretice menționate este cea a teoriei disonanței cognitive, expresie utilizată inițial de L. Festinger (1957) primordial pentru restructurările cognitive ce derivă din discrepanța atitudine/comportament. Ideea centrală a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Studiile clasice, în tradiția lui La Piere (1934), focalizate pe relația directă dintre atitudine și obiectul său (prima orientare), au cunoscut o revigorare prin luarea în considerare a unor mecanisme cognitive specifice, printre care mai relevant e acela al accesibilității mentale a atitudinii. Cu cât o atitudine este activată mai ușor și mai repede, cu atât ea va determina diferite reacții față de obiectul în cauză. Pe de altă parte, activarea repetată sporește importanța și tăria atitudinii, precum și însuși potențialul de accesibilitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de etnie, vârstă, sex, clasă socială și profesie. Pentru a răspunde la întrebarea de unde apar comportamentele comune, consensuale ale oamenilor, e rezonabil să apelăm la trei mari clase de determinanți: nevoile biologice fundamentale (care sunt cvasiidentice), sistemul de credințe (scheme mentale, reprezentări, valori, atitudini, judecăți sociale etc.), în mare măsură împărtășite colectiv, și constrângerile (și oportunitățile) mediului social în care oamenii trăiesc. Fiecare dintre cele trei realități are structurile proprii, ele fiind conectate structural, dar cunoscând, în același timp, o continuă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
doar cercetări viitoare pot decide dacă principialismul este o alternativă validă la explicații motivaționale mai prozaice (recompense, norme sociale specifice, capacități altruiste și empatice înnăscute). Neintrând aici în provocatoarele dezbateri pe tema caracterului imanentist și ineist sau dobândit al structurilor mentale, purtate la un înalt nivel teoretic și de școala piagetiană și de cea chomskiană (Piaget, 1988) și prezentat într-o altă lucrare (Iluț, 2000), să mai menționăm doar că psihosociologii și sociologii, admițând datul esențial al moralei în comportamentul uman
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de exemplu) are un rol decisiv în declanșarea sau nu a actelor agresive momentane, ea este totodată înscrisă într-un ciclu mai larg al formării sau nu de structuri cognitiv-comportamentale proagresive. La rândul ei, procesarea informației depinde fundamental de capacitățile mentale. Un intelect scăzut va determina insuccese și, de aici, frustrări în diferite contexte de viață, ceea ce cu mai mare probabilitate duce la reacții agresive. Se creează astfel condiții de reîntărire și encodare a conduitelor agresive. Copiii cu insuccese școlare vin
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1) A crescut exponențial practicarea, în special de către copii și tineri, a jocurilor pe calculator, care cuprind din plin și violență. Subiecții în acest caz nu doar privesc scene de agresivitate, ci le produc ei înșiși, angajează eforturi și abilități mentale, participă intens motivațional și afectiv, se bucură de victorii în nimicirea adversarilor. Nu e greu de înțeles că în acest mod apetitul agresional se incrustează mult mai pronunțat și în sistemul cognitiv-emoțional. Și, cu toate că, acestea fiind acțiuni doar pe plan
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
tendința spre violență (Stephan și Stephan, 1984; Baron și Byrne, 2000). Cu privire la exprimarea pornirilor agresive în planul imaginarului, aici rezultatele investigațiilor concrete sunt contradictorii. Consumarea indirectă a frustrării, mâniei, revoltei, prin scenarii ce rezolvă acțiuni agresive doar în teritoriul fanteziilor mentale pure sau în cel al povestirilor scrise, al picturii ș.a., conduce, probabil, la o micșorare a tendinței de a realiza practic, în viața reală, acte de violență antisociale (Stephan și Stephan, 1985; Sears et al., 1991; Baron și Byrne, 2000
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
al dragostei, mai mult sau mai puțin personal. Reprezentarea despre ce înseamnă iubirea și cum ar trebui să arate persoana de care merită să te îndrăgostești generează un fel de expectanță pentru „când va fi întâlnit omul potrivit”. 2) Așteptarea mentală se materializează în momentul în care și întâlnești persoana considerată potrivită, asupra ei revărsându-se reprezentarea formată, al cărei conținut e destul de ferm circumscris sociocultural (o anume vârstă, religie, înfățișare etc.). 3) Nu putem vorbi de experiența unei iubiri veritabile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
plâng de ele. De asemenea, cu deosebire în profesii periculoase - dintre care una din ce în ce mai răspândită este a spălătorului de geamuri la zgârie-nori -, veteranii în profesie le împărtășesc începătorilor nu doar secrete tehnice ale meseriei, dar și cum să facă față mental și emoțional, cum să interpreteze valențele mediului fizic, uneori cu totul riscant. Iar, dacă cei mai vechi în profesie nu furnizează direct și deliberat asemenea informații, debutanții învață prin comparație. Atunci când spunem că cineva „fură” meseria, aceasta înseamnă atât aspecte
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de a vedea cum sunt ei realmente și ce deosebiri subzistă între ei. S-a dovedit, în acest sens, că, atunci când există o atitudine pozitivă cu privire la out-group, este percepută și o mai mare diversitate între membrii lui. Resentimentele și schemele mentale întipărite prin socializare determină și întrețin iluzia omogenității. Însă trebuie adăugați și alți factori, dintre care doi par a fi mai relevanți: a) pe indivizii din propriul grup, trăind printre ei, îi cunoaștem mai bine și avem șansa reală de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de gândire schematic și rigid, opac la argumentele ce susțin idei contrare. Articulate într-o coerență insensibilă la schimbări, ideile, valorile și atitudinile indivizilor cu personalitate dogmatică - după cum o numește M. Rokeach - trimit la stimarea necondiționată a celor cu același mental și la detestarea până la ură a celor cu păreri divergente. De aici puternica predispoziție pentru prejudecăți și discriminare față de „ei” și prețuirea față de „noi” (grupul de apartenență). 2) Teoria „țapului ispășitor” (Dollard et al., 1939), și ea de sorginte psihanalitică
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
and Social Psychology (Monograph Suppl.). Zald, M.N.; McCarthy, J.D. (eds.) (1979), The dynamics of social movements: Resource mobilisation, social control, and tactics, Winthrop, Cambridge, Massachusetts. Zillmann, D. (1984), Connections between sex and aggression, Erlbaum, Hillsdale, New Jersey. Zillmann, D. (1993), „Mental control of angry aggression”, în D.M. Wegner și J.W. Pennebaker (eds.), Handbook of mental control, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, New Jersey. Zörgö, B. (1975), „Motivația”, în Al. Roșca (ed.), Psihologie generală, Editura Didactică și Pedagogică, București.
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
movements: Resource mobilisation, social control, and tactics, Winthrop, Cambridge, Massachusetts. Zillmann, D. (1984), Connections between sex and aggression, Erlbaum, Hillsdale, New Jersey. Zillmann, D. (1993), „Mental control of angry aggression”, în D.M. Wegner și J.W. Pennebaker (eds.), Handbook of mental control, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, New Jersey. Zörgö, B. (1975), „Motivația”, în Al. Roșca (ed.), Psihologie generală, Editura Didactică și Pedagogică, București.
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
un comentariu exterior (cineva care era victima unui abuz verbal în timpul unei discuții la o cafea l-a întrerupt pe abuzator cu întrebarea: „Doriți puțin zahăr în cafea?”, ceea ce a dat șansa abuzatorului să se oprească); - folosiți tehnica Judo-ului mental (promovată de către psihologul Pete Smith) în sensul că abuzatorul se va „bate cu aerul” deoarece îi veți da permanent dreptate. Spreexemplu, un profesor acuză un elev că „este un prost, nu înțelege nimic”. Elevul va răspunde: „Este adevărat, nu înțeleg
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dacă ea le-ar fi spus că este în anul al doilea la „facultate”, ei ar fi întrebat-o cum de a avut voie să iasă de acolo. Baron și Byrne (1987, pp. 79-91) identifică mai multe așa-numite „scurtături” mentale, capabile să producă bariere în comunicare, dintre care le vom aminti pe cele socotite de noi ca având un impact puternic în ceea ce privește comunicarea în microgrupul/echipa de elevi/studenți: - Disponibilitatea euristică (bazată pe ceea ce ne vine în minte prima dată
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]