3,268 matches
-
de lemn, care putea adăposti 150-200 de persoane. În 1870, numărul evreilor din oraș era de 1.511. Populația evreiască a avut un rol important în dezvoltarea orașului. Evreii erau industriași, editori, comercianți, medici, bancheri, avocați, profesori, dar și mici meseriași. În anul 1880 a fost înființată o școală evreiască, care a fost mutată în 1890 într-o clădire de pe Str. Horea. Numărul evreilor a crescut constant în prima jumătate a secolului al XX-lea: 2.755 evrei (în 1910), 3
Sinagoga Status Quo Ante din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/317004_a_318333]
-
italiene, castelele japoneze, clădirile mogulilor din India, arhitectura otomană de la Istambul și construcțiile persane din Isfahan au atins noi culmi ale eleganței. S-au construit capitale noi, folosindu-se planificarea, iar pentru lucrări au fost angajați mii de constructori și meseriași. Una dintre cele mai interesante evoluții ale arhitecturii au avut loc în America de Sud, înainte de invazia spaniolă. Mulți incași care trăiau un regiuni muntoase au construit temple, palate, cetăți și locuințe cu dificultate, din blocuri de granit îmbinate ingenios fără mortar
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
designer de interioare italian. Născut într-o familie cu tradiție în prelucrarea lemnului, care dăduse anterior alți realizatori de mobilier, Quanti și-a făcut ucenicia la Paris, unde a lucrat de la 14 ani până la circa 20 de ani. Devenit un meseriaș priceput, Quanti s-a întors la Milano, unde după ce a petrecut câteva luni în studioul lui Carlo Bugatti, și-a deschis propriul său atelier și studio. Printre artiștii care l-au influențat cel mai mult, se pot menționa, alături de extravangantul
Eugenio Quarti () [Corola-website/Science/317554_a_318883]
-
evreilor a fost înființată oficial în 1826. Existau restricții în ceea ce privește meseriile pe care le puteau practica, ei putându-se angaja doar dacă repectivul loc de muncă era refuzat de sași. Membrii comunității se îndeletniceau cu negustoria, dar mai existau și meseriași (pălărieri, croitori, zugravi, bijutieri) sau intelectuali în rândul populației evreiești. Numărul evreilor din Brașov a crescut constant. Astfel, dacă în 1890 trăiau în oraș 769 evrei, în anul 1940 numărul lor crescuse la 6.000 de persoane . Comunitatea evreilor din
Sinagoga Neologă din Brașov () [Corola-website/Science/316565_a_317894]
-
alt exemplu de "defixio". Pare să fie adresat la zeul Maponos, legat de tinerețe și asociat cu Apollo în mitologia galo-romană. Cunoștința numeralelor provine de la graffito de la La Graufesenque. Ordinalele au fost scrise pe o farfurie ceramică probabil de un meseriaș într-o olărie. S-au referat la furnale. Cele mai recente descoperiri sunt inscripții scurte, uneori vulgare, rămase pe rotițe fuselor. În aparență, fetele tinere le primeau din partea adoratorilor săi, exprimând astfel urări și dorințe, ca în exemple: În Elveția
Limba galică () [Corola-website/Science/316656_a_317985]
-
cărora se execută primele vitraliile. Dintre meșterii sticlari care executau vitraliile este de remarcat Jean Clamens. Atelierul acestuia a fost preluat în 1919 de Georges Merklen, care s-a asociat cu arhitectul André Mornet pentru a înființa un consorțiu de meseriași care se ocupau de arta sacră. Atelierul este preluat în 1934 de Maurice René Bordereau, un meșter sticlar care își făcuse aici ucenicia. Vitraliile mai recente au fost realizate de Éric Brejon și Marie-Pierre Sire, care au înființat firma Bréjon-Sire
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
février 1796. Generalul Stofflet este prezentat în câteva vitralii importante : Jean Perdriau (1746-1793) este unul din primii conducători ai răscoalei din Vendée. Născut la Le Pin-en-Mauges, el a organizat grupul de răsculați care a pornit din La Poitevinière unde era meseriaș, pentru a participa la bătălia de la Jallais. A fost ucis la 11 aprilie 1793 în bătălia de la Chemillé. Un portret apocrif al lui Jean Perdriau se găsește într-un vitraliu al bisericii Saint-Pavain din Le Pin-en-Mauges. René Forest este un
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
ornamentații din faianță policromă, datorată artizanilor aduși din Tabriz-ul persan și cu tapițerii tot de inspirație persană. Victoriile și raziilee în Europa centrală și în Persia, dar și expedițiile de pradă ale corsarilor au adus Imperiului Otoman o mulțime de meseriași care au suplinit lipsa de tehnică și de talent a populației turce. Niciodată, însă, cultura și arta otomană nu au atins măsura întinderii teritoriale a imperiului și nu a influențat durabil civilizațiile cu care a venit în contact sau peste
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
1917) a fost un mare proprietar, și baron (diplomă de noblețe din 1610), originar din Săcalu de Pădure. A petrecut 25 ani în Italia, specializat ca și antreprenor de drumuri și poduri. A revenit din Italia cu o echipă de meseriași pietrari, cioplitori, drumari italieni (ex. Giacomuzzi, Marconi) și slovaci (ex. Dietrich), dintre care 2 familii au rămas în Răstolița. A obținut concesionarea construirii căii ferate Tg.Mureș - Miercurea Ciuc, pe care a construit-o cu echipa respectivă (inclusiv tunelurile și cantoanele
Ioan Lado de Zakal () [Corola-website/Science/316145_a_317474]
-
slavă. Influența germană asupra limbii maghiare a început odată cu fondarea statului de către regele Ștefan I al Ungariei, în urma legăturilor dinastice cu diferite case domnitoare germane. Pătrunderea cuvintelor germane a continuat datorită așezării începând cu secolul al XII-lea a multor meseriași germani, care au fondat orașele din țară. Apogeul influenței germane a fost atins odată cu înglobarea Ungariei, Transilvaniei și Banatului în Imperiul Habsburgic, datorindu-se mai ales numeroșilor germanofoni colonizați în secolul al XVIII-lea. Influența germană ajunsese atât de mare, încât
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
30.000 de oșteni în Tracia, unde aceștia au cucerit Arkadioupolis (Lüleburgaz) și au dus circa 50.000 de captivi în ținuturile bulgărești de-a lungul Dunării. Prada din Tracia a fost folosită pentru îmbogățire, iar unii prizonieri bizantini, fiind meseriași, au fost folosiți la reconstrucția cetății Pliska. Krum a pregătit în timpul iernii un atac major asupra Constantinopolului. Dar acest atac n-a mai avut loc, întrucât a murit la 13 aprilie 814. La tron, i-a succedat fiul său Omurtag
Krum () [Corola-website/Science/320223_a_321552]
-
(n. 25 iunie 1889, Iași - d. 21 februarie 1963) a fost un pictor român. Otto Arthur Briese a fost fiul unui meseriaș german, care s-a stabilit la Iași. A urmat școala la Roman și Iași, apoi între 1906 și 1911, a urmat școala de artă, unde a luat primele cursuri de pictură. Simultan (1906-1909), a urmat și cursuri de muzică. A
Otto Briese () [Corola-website/Science/321186_a_322515]
-
cărămidă început spre sfârșitul secolului al XIX-lea a dus la creșterea numărului de zidari, astfel încât aceștia după primul război mondial au devenit vestiți în împrejurimi și în special în Țara Oltului. Ca obicei inedit este de menționat înscrierea numelor meseriașilor pe frontispiciul clădirilor, pe „hoarnele” caselor, chiar și pe șuri. O dată cu modernizarea clădirilor din a doua jumătate a secolului al XX-lea, aceste inscripții au dispărut, numele lor rămânând însă în tradiția orală, cum ar fi: Ioan Doican, David Raț
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
de miel, oi sau capre și confecționau căciuli, pieptare, cojoace și foarte rar opinci, șerpare și hamuri. "Cizmăritul" a apărut în sat la sfârșitul secolului al XIX-lea o dată cu „încălțămintea domnească” sub formă de cizme, „păpuci” (ghete), sandale, pantofi, etc. Meseriașii cizmari purtau denumirea de „șustări” care inițial făceau doar reparații și mai apoi confecționau încălțăminte doar „la comandă”. Dintre cei care practicau acest meșteșug au fost frații Alexandru, Iosif și Petru Mureșan și Dionisie Fogoroș al cărui supranume era de
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
Hârlău (județul Iași). În secolele XVI și XVI, Hârlăul era un târg important al Moldovei, aici existând o curte domnească și două biserici domnești (una ctitorită de Ștefan cel Mare și alta de Petru Rareș). Ca urmare, s-au stabilit meseriași și negustori străini care au format o mică comunitate catolică. Primul misionar care menționează existența unei biserici catolice la Hârlău este călugărul franciscan Francesco Pastis di Candia într-un raport al său, datat cu aproximație în anii 1595-1596. Un raport
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
evreilor rămași s-a înrăutățit. Condițiile de trai ale evreilor din Fălticeni în perioada interbelică sunt descrise astfel de către dr. Moses Rosen în cartea sa de memorii: ""Mă duceam în fiecare zi cu el (cu tatăl său n.n.), pe strada meseriașilor, în drumul nostru spre sinagogă. Tinichigiii, sacagiii, șindrilarii, lemnarii, toți locuiau într-un fel de pivnițe, împreună cu soțiile și copiii lor. Acestea nu aveau trepte, ci o scăriță pe care trebuia să te încumeți să cobori, ca să poți ajunge în
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
Hârlău încă din vremea lui Ștefan cel Mare (1457-1504). La Curtea domnească de la Suceava era un medic evreu, Șmil din Hârlău, care îl trata de gută. La începutul secolului al XVIII-lea, domnitorii Moldovei au acordat înlesniri de taxe unor meseriași evrei care au sosit la Hârlău din Galiția și Podolia; unul dintre ei era și bijutierul domnitorului Grigore al II-lea Ghica (1735-1739). Domnitorul Grigore Callimachi a acordat unui evreu, printr-un hrisov din 30 martie 1768, o licență de
Sinagoga Mare din Hârlău () [Corola-website/Science/320791_a_322120]
-
-lea Ghica (1735-1739). Domnitorul Grigore Callimachi a acordat unui evreu, printr-un hrisov din 30 martie 1768, o licență de a construi o fabrică de sticlă și o fabrică de hârtie cu 60 de angajați, scutind de taxe pe trei meseriași de etnie evreiască. El le-a permis evreilor din Hârlău să-și construiască o casă de rugăciune și o baie rituală. În 1829, Divanul Moldovei a informat că evreii din Hârlău, născuți în țară, sunt scutiți de obligația de a
Sinagoga Mare din Hârlău () [Corola-website/Science/320791_a_322120]
-
rituală. În 1829, Divanul Moldovei a informat că evreii din Hârlău, născuți în țară, sunt scutiți de obligația de a furniza alimente armatei, dar trebuie să livreze alcool trupelor. Principala ocupație a evreilor din Hârlău era negustoria, dar existau și meseriași (croitori, cizmari sau potcovari). Ca urmare a dezvoltării comerțului, comunitatea evreiască din oraș a crescut numeric. Astfel, dacă în 1803 erau 784 locuitori evrei, în 1838 numărul lor crescuse la 1.008 (și pe fundalul sosirii de evrei din Basarabia
Sinagoga Mare din Hârlău () [Corola-website/Science/320791_a_322120]
-
studii universitare și doi nepoți vor ajunge la rândul lor medici. Din anul 1920 va lucra ca medic la Vișeu de Sus unde: ""ajunge să cunoască în profunzime și să ajute zi și noapte populația zonei - agricultori, muncitori forestieri, pastori, meseriași, negustori"." Aici și-a câștigat respectul și dragostea a zeci de oameni care îl ascultau că pe un părinte. În anul 1938 scrie o scurtă monografie a localității Vișeu de Sus. Faima lui cucerește Maramureșul, iar carieră medicală și-o
Ivan Dan () [Corola-website/Science/317382_a_318711]
-
evreilor a fost înființată oficial în 1826. Existau restricții în ceea ce privește meseriile pe care le puteau practica, ei putându-se angaja doar dacă repectivul loc de muncă era refuzat de sași. Membrii comunității se îndeletniceau cu negustoria, dar mai existau și meseriași (pălărieri, croitori, zugravi, bijutieri) sau intelectuali în rândul populației evreiești. Numărul evreilor din Brașov a crescut constant. Astfel, dacă în 1890 trăiau în oraș 769 evrei, în anul 1940 numărul lor crescuse la 6.000 de persoane . Comunitatea evreilor din
Sinagoga Ortodoxă din Brașov () [Corola-website/Science/317409_a_318738]
-
în București de către comunitatea evreilor așkenazi proveniți din Polonia și este primul mare edificiu de cult al acestei obști. Conform tradiției, pe acest loc s-ar fi aflat anterior patru mici lăcașe de cult iudaice ridicate de diferite categorii de meseriași . Ea a fost inauguarată de Anul Nou evreiesc (Roș Hașana) în 1847 de către marele rabin Meșulam Zalman Fränkel și de rabinul Zalman Barav. Ea a primit denumirea de Sinagoga Mare pentru că, după construire, a fost multă vreme cel mai mare
Sinagoga Mare din București () [Corola-website/Science/317403_a_318732]
-
doar 7 luni astfel furnalul a fost oprit la sfârșitul lui Iunie 1839. Suflanta radială a funcționat bine și nu avea nevoie de reparații pe întreaga durată al campaniei de exploatare. În 1838 la uzina de la Govăjdia au ajuns doi meseriași renumiți, instruiți și pricepuți. Era vorba de directorul László József (Verwalter) și inspectorul Barton József (Controllor). Experiența lor a fost recunoscută și la nivele mai înalte pentru că au fost trimiși prin străinătate pentru schimb de experiență, iar cu experiența dobândită
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
Între cei doi misionari apar divergente și în anul 721 ei se vor despărți. Bonifatiu va misiona în Turingia (Erfurt), Bavaria și Hessa. În această acțiune el va fi împuternicit de o scrisoare a papei fiind însoțit de războinici și meseriași numeroși, care l-au ajutat să întemeieze câteva episcopi și să construiască mănăstiri. Lângă Geismar (Fritzlar) exista un stejar considerat sacru de chatti care reptrezenta populația locală păgână. După spusele legendei Bonifatius sub protecția francilor a lăsat să fie tăiat
Bonifacius () [Corola-website/Science/316440_a_317769]
-
luminos de altădată. Pe lângă lucrările cu caracter istoric , orizontul prozei lui Enea Hodoș cuprinde schițe cu o bogată tematică, printre care: "Un pas hotărât", "La masă", "Nepoțica", "Bătrâna". Cea mai bună dintre schițele amintite este "Bătrâna". Personajul vine din rândul meseriașilor bănățeni. Singura ei mângâiere este fiul său zidar care lucra ca simbriaș. Bătrâna îl astepta zilnic să se întoarcă de la lucru și era fericită văzându-l că vine, chiar dacă era beat. Când este bolnavă, în agonie, feciorul mustrat de conștiință
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]