7,435 matches
-
sau de viitori migranți. Cazul Germaniei, asupra căruia am insistat, are numai o valoare ilustrativă pentru discuția noastră. Strategii diferite sunt dezvoltate pentru a pune în aplicare migrația pentru muncă în alte state europene. Italia și Spania devin la începutul mileniului destinațiile cele mai active pentru migrația de acest tip. Important rămâne faptul că acesta este contexul în care se dezvoltă treptat tipul de migrație ce ajunge dominant probabil către mijlocul anilor ’90 și capătă vizibilitate în România spre sfârșitul acelorași
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
bilaterale); Primul acord bilateral pentru schimbul de forță de muncă este semnat de România cu Germania în anul 1992. Până în 1999, acesta va fi singurul acord bilateral în baza căruia românii vor lucra pe bază de contract în afara țării. Începutul mileniului aduce noi schimbări în migrația românească de acest tip. Statul român își intensifică eforturile de intervenție în migrația internațională și de construcție instituțională în domeniu. Schimbul (exportul) de forță de muncă în cadru legal este o direcție importantă de concentrare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în privința dezvoltării durabile a fost considerat mai degrabă dezamăgitor având în vedere creșterea sărăciei și accentuarea degradării mediului, în locul unei noi dezbateri politico-filosofice fiind de dorit „un summit al acțiunilor și rezultatelor” (The Johannesburg Summit, 2002). Obiectivele de dezvoltare ale mileniului, rezultat al conferințelor internaționale și al summiturilor mondiale desfășurate pe parcursul anilor ’90 și adoptate în cadrul Adunării Generale ONU în 2000, reprezintă cadrul agreat la nivel internațional pentru monitorizarea progreselor în dezvoltare. Sunt încurajate trei direcții majore de acțiune: accelerarea creșterii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
progreselor în dezvoltare. Sunt încurajate trei direcții majore de acțiune: accelerarea creșterii economice, îmbunătățirea distribuției veniturilor și accelerarea dezvoltării sociale. Cele opt obiective de dezvoltare socială stabilite la nivel global, dar adaptate la specificul național al țărilor semnatare ale Declarației Mileniului sunt urmărite prin indicatori specifici, iar efortul de îndeplinire a obiectivelor este comparat cu țintele fixate. Țările semnatare ale Declarației Mileniului, printre care și România, monitorizează progresele înregistrate în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului prin elaborarea unor rapoarte naționale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
opt obiective de dezvoltare socială stabilite la nivel global, dar adaptate la specificul național al țărilor semnatare ale Declarației Mileniului sunt urmărite prin indicatori specifici, iar efortul de îndeplinire a obiectivelor este comparat cu țintele fixate. Țările semnatare ale Declarației Mileniului, printre care și România, monitorizează progresele înregistrate în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului prin elaborarea unor rapoarte naționale asupra ODM, reunite într-un Raport Global privind Implementarea Declarației Mileniului. România a elaborat un prim Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
al țărilor semnatare ale Declarației Mileniului sunt urmărite prin indicatori specifici, iar efortul de îndeplinire a obiectivelor este comparat cu țintele fixate. Țările semnatare ale Declarației Mileniului, printre care și România, monitorizează progresele înregistrate în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului prin elaborarea unor rapoarte naționale asupra ODM, reunite într-un Raport Global privind Implementarea Declarației Mileniului. România a elaborat un prim Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului în 2004. Indicatori ai dezvoltării Istoricul conceptului de dezvoltare este lung (vezi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
obiectivelor este comparat cu țintele fixate. Țările semnatare ale Declarației Mileniului, printre care și România, monitorizează progresele înregistrate în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului prin elaborarea unor rapoarte naționale asupra ODM, reunite într-un Raport Global privind Implementarea Declarației Mileniului. România a elaborat un prim Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului în 2004. Indicatori ai dezvoltării Istoricul conceptului de dezvoltare este lung (vezi capitolul 2) însă perioada de consolidare a dimensiunii lui instrumentale, de fundamentare a unor sisteme de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care și România, monitorizează progresele înregistrate în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului prin elaborarea unor rapoarte naționale asupra ODM, reunite într-un Raport Global privind Implementarea Declarației Mileniului. România a elaborat un prim Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului în 2004. Indicatori ai dezvoltării Istoricul conceptului de dezvoltare este lung (vezi capitolul 2) însă perioada de consolidare a dimensiunii lui instrumentale, de fundamentare a unor sisteme de măsurare, este mai recentă. Mai ales în a doua jumătate a secolului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vezi capitolul Dezvoltare socială „neconvențională”: despre capitalul social). Ulterior, a devenit influentă teoria capabilităților (Sen, 1993), ca mijloace disponibile pentru accesul indivizilor la scopurile pe aceștia le valorizează. Pentru sistemele de indicatori de referință în prezent considerăm că indicatorii dezvoltării mileniului (ONU) constituie sistemul de măsurare cu cea mai ridicată vizibilitate, alături de sistemele de indicatori structurali și de incluziune socială implementați în cadrul UE și deci cu o aplicabilitate mai restrânsă spațial, pe aceștia din urmă alegând să îi tratăm distinct, ca
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
UE și deci cu o aplicabilitate mai restrânsă spațial, pe aceștia din urmă alegând să îi tratăm distinct, ca exemplificare a modului în care au fost preluați și completați în România. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 2. Obiectivele de Dezvoltare a Mileniului și indicatori de măsurare a progresului înregistrat Obiective Indicatori Eradicarea sărăciei și foamei extreme Procentul populației sub un dolar pe zi (valori PPC) Diferența medie a venitului săracilor față de pragul de sărăcie Cota din consumul național a celei mai sărace
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau prevalența copiilor subponderali nu au fost considerați relevanți, datorită incidenței extrem de scăzute, fiind înlocuiți cu alți indicatori privind sărăcia în funcție de metodologia utilizată la nivel național și prevalența taliei mici pentru vârstă (Raport de țară asupra Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului, 2004). Indicatorii de progres asupra obiectivelor de dezvoltare a mileniului sunt înglobați și în sistemul de indicatorii de dezvoltare mondială al Băncii Mondiale. Rapoartele tematice anuale (World Development Report), sub egida Băncii Mondiale, oferă analiza unui set de indicatori relevant
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
incidenței extrem de scăzute, fiind înlocuiți cu alți indicatori privind sărăcia în funcție de metodologia utilizată la nivel național și prevalența taliei mici pentru vârstă (Raport de țară asupra Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului, 2004). Indicatorii de progres asupra obiectivelor de dezvoltare a mileniului sunt înglobați și în sistemul de indicatorii de dezvoltare mondială al Băncii Mondiale. Rapoartele tematice anuale (World Development Report), sub egida Băncii Mondiale, oferă analiza unui set de indicatori relevant pentru tema abordată în anul respectiv (de exemplu, climatul de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
anul respectiv (de exemplu, climatul de investiții în 2005, serviciile sociale în 2004), dar, în paralel, actualizarea anuală a valorilor indicatorilor este considerată ca o monitorizare permanentă a progresului țărilor în direcția atingerii țintelor fixate pe indicatorii de dezvoltare a mileniului. Măsurarea dezvoltării la nivel teritorial Valorile naționale și internaționale ale indicatorilor sunt adesea insuficiente pentru a informa intervențiile cu privire la grupurile și zonele care au cea mai stringentă nevoie de suport. Printre efectele limitative ale analizei doar la nivel național se
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în condițiile tendinței actuale de descentralizare a sistemului administrativ și deci a cerinței sporite, chiar la nivelul autorităților locale, de fundamentare pe date a deciziilor. O ilustrare a disparităților puternice la nivel teritorial o constituie raportul Obiectivele de dezvoltare ale mileniului la nivel subnațional în România (coord. M. Preda, UNFPA, 2004), care demonstrează că anumite probleme sunt localizate în arii restrânse și că există puternice patternuri teritoriale de manifestare a problemelor sociale. Analizele globale au inconvenientul gradului scăzut de precizie în ceea ce privește
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de măsurare a nivelului de sărăcie și excluziune la nivelul țărilor Uniunii Europene, cuprind în setul comun un indicator de „coeziune regională”, iar pentru setul indicatorilor terțiari (cei specifici național) se recomandă înregistrarea disparităților intranaționale existente; Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului urmărite sub egida Organizației Națiunilor Unite sunt operaționalizate în indicatori cu un grad ridicat de dezagregare teritorială. Nivelurile de agregare teritorială la care datele sunt disponibile în România sunt: rural-urban - analiza datelor pe medii are o semnificație aparte pentru paradigma
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
așteptat să fie adoptarea din ce în ce mai evidentă a concepției guvernării orientate spre dezvoltare și spre măsurarea acesteia și de către statele cu deficite de dezvoltare. Utilizarea unor sisteme diferite de indicatori de către aceeași agenție (indicele dezvoltării umane și indicatorii de dezvoltare a mileniului de către sistemul ONU) sau de agenții diferite, care se suprapun în aria lor de intervenție, poate conduce la informații complementare, dar și redundante sau contradictorii, la o inflație a indicatorilor, consensul existând doar la nivelul adoptării unor principii și drepturi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Rubio, G.; Subbarao, K., 2001, „Monitoring and evaluation”, în Jeni Klugman (coord.), A Sourcebook for Poverty Reduction Strategies, vol 1A: Core techniques and Cross-cutting Issues, World Bank. Guvernul României; Sistemul ONU în România, 2004, Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului. Raulings, Laura; Sherburne-Benz, Lynn; Van Domelen, Julie, 2004, Evaluating Social Funds: A Cross-Country Analysis of Community Investments, IBRD, World Bank. Sandu, Dumitru, 1999, Spațiul social al tranziției, Editura Polirom, Iași. Sen, Amartya, 1993, „Capability and Well-Being”, în Martha Nusbaum, Amartya
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Karaorman (turc. Pădurea Neagră), probabil o traducere, pornindu-se de la culoarea întunecată a unei păduri de pini. De observat că astăzi, pe acest grind acoperit de nisipuri mobile, pinul a fost înlocuit cu stejarul, datorită schimbărilor climatice din ultimele două milenii. Schimbări semnificative au loc și pe linia litoralului, măsurabile chiar cu ajutorul reperelor arheologice. Astfel, transgresiunea în curs, combinată cu o mișcare de pendulare a Dobrogei, face ca astăzi vestigiile greco-romane din sud, de la Kallatis (Mangalia), să se afle cu 5-6
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
1797, explicând modificări în cursurile și conexiunile Sabarului, Ciorogîrlei, Răstoacei, Cacovei și Colentinei 6. Prin intervenția omului și trecute în hidronimia minoră avem numeroase denumiri "Răstoace", "Săpate", "Șanțuri", "Iazuri" și "Ierugi". Cea mai veche, cu o funcționare neîntreruptă de două milenii, este Ieruga Odovajniței, o derivare gravitațională din Râul Mare al Țării Hațegului, la Clopotiva, la ieșirea acestui râu din munte, către și prin teritoriul agricol din Ulpia Traiana Sarmisegetuza, numit Câmpul Mare. Din timpul Împăratului Hadrian, s-a găsit piatra
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
evident - Defileul Porților de Fier, dar și prin origini. Deci, două nume diferite și ca sens, venind din negura vremilor. Se vede că memoria popoarelor care și-au păstrat vatra de formare poate fi foarte veche. Probabil că acum două milenii granița între cele două porțiuni ale Dunării era mai evidentă decât în timpurile moderne, mai puțin erodată de curgerea apelor. Pentru că în Defileul Porților de Fier se pot semnala două vechi toponime populare legate de acesta. Unul este desemnarea cataractelor
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
caz - au tradus, fie au adaptat la fonetica limbii lor numirile românești, deformîndu-le. Se constată că limitele la unele zone de colonizare din Transilvania, aceste influențe germane și ungurești sunt foarte slabe, dată fiind durata de mai puțin de un mileniu a conlocuirii, ca și în cazul turcilor, de altfel. VI Și... câteva concluzii Se observă că, în general, trecerea unui hidronim din limba noului conlocuitor s-a făcut conform sensului strict al unei traduceri (de exemplu Frumoasa - Dobra sau Repedea
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de alte concluzii nu mai este nevoie, dacă menționăm și constatarea că și în cazul acestui spațiu Carpato-Dunăreano-Pontic se verifică faptul că marile cursuri de apă nu-și schimbă numele, cel mult și-l traduc cu păstrarea sensului originar, peste milenii. Dar în cazul acestui spațiu, și în cadrul hidronimiei minore, substratul traco-dacic a supraviețuit, o dată cu altoiul latin aplicat și în hidronimie, vechi de două milenii, în această zonă a Europei aflată în calea atâtor migrații și influențe. Datorită, desigur, structurii deosebite
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de apă nu-și schimbă numele, cel mult și-l traduc cu păstrarea sensului originar, peste milenii. Dar în cazul acestui spațiu, și în cadrul hidronimiei minore, substratul traco-dacic a supraviețuit, o dată cu altoiul latin aplicat și în hidronimie, vechi de două milenii, în această zonă a Europei aflată în calea atâtor migrații și influențe. Datorită, desigur, structurii deosebite și privilegiate a unui cadru natural propice perenității. Anexa 1 Cum s-a unit în epoca Pietrei Cioplite "Apa care Dă Nori" cu "Apa
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
căldură ce promite repetarea sfârșitului biblic. De ce să căutăm abia atunci corabia salvării? Ce ar fi să urcăm acum cu toții în ea? Să ne salvăm viața și mediul! Să fim în trend abordând stilul de viață eco! Acum, la începutul mileniului trei, complexitatea și gravitatea problemelor legate de criza ecologică, cu o evidentă tendință de acutizare și agravare, ne obligă să promovăm o educație ecologică activă pentru toate categoriile de vârstă. Mediul este avuția noastră comună , așa încât de grija pe care
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
putea alege căile și construi științific „cursul vieții” în lumea umanizată prin informatizare într-un uriaș global village. Există o „carte câștigătoare” în acest teribil pariu și știința curriculumului mizează totul pe ea. Este „cartea educației” - un atu cunoscut de milenii, dar niciodată valorificat integral. Vechii greci întrezăriseră această șansă avansând câte un mythos sau câte o theoria despre paideia, physiopoiesis și chiar despre enkyklios paideia. În prezent, aceste reprezentări geniale se află într-o spectaculoasă resurecție, fiind reluate în termenii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]