6,060 matches
-
dintre tohu și Tehomot, un monstru primordial semitic, care a asistat la nașterea universului și al cărui trup s-a transformat în cer și în pământ. Iar bohu a fost asociat cu Behemoth, sau Behomot, un alt renumit monstru din mitologia lor.) Mai vechea tradiție hindusă povestește despre un creator care separă unt din haos și îl toarnă în pământ, iar mitologia scandinavă vorbește despre un deșert aflat în plină expansiune, acoperit apoi de gheață, în care s-a instaurat haosul
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
în cer și în pământ. Iar bohu a fost asociat cu Behemoth, sau Behomot, un alt renumit monstru din mitologia lor.) Mai vechea tradiție hindusă povestește despre un creator care separă unt din haos și îl toarnă în pământ, iar mitologia scandinavă vorbește despre un deșert aflat în plină expansiune, acoperit apoi de gheață, în care s-a instaurat haosul atunci când focul și gheața s-au combinat, iar din acel haos a luat naștere primul Titan. Gol și dezordine: aceasta era
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
statu-quo. Chiar și în acest cadru, ce cred că trebuie subliniat este că ideologia e dominatoare în raport cu miturile în imaginarul social al unei societăți, pentru că ea face trimiteri la realități mai semnificative pentru lumea modernă decât cele care îi incumbă mitologiei. Spre deosebire de mituri, ideologia apelează la formule de explicare a realității sociale care, chiar și atunci când servesc disimulării, oferă argumente credibile, din punctul de vedere al raționalității sociale, pentru susținerea situațiilor spre care trimit. Mai mult, așa cum sugerează de altfel Roland
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a realității sociale care, chiar și atunci când servesc disimulării, oferă argumente credibile, din punctul de vedere al raționalității sociale, pentru susținerea situațiilor spre care trimit. Mai mult, așa cum sugerează de altfel Roland Barthes, sfera ideologiei o include pe aceea a mitologiei, câtă vreme aceleași mituri pot apărea, uneori chiar cu aceeași semnificație, în cadrul unor ideologii diferite 228. Spre exemplu, ideologia poate apela la un mit fondator al comunității pentru a justifica un anumit tip de ordine socială. Grație apropierii sale de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
nu excede cadrele ordinii politice democratice. Plecând de la constatarea că, și în cadrul societății deschise de tip democratic, "ideea că mintea individului poate rămâne o entitate complet independentă, neinfluențată de mediul ei social și intelectual este cu certitudine o mostră de mitologie individualistă"426, urmăresc să evidențiez că ordinea politică democratică se bazează pe o formă legitimă de dominație care este, la rândul său, un produs al unei competiții permanente pentru realizarea anumitor interese de ordin socio-politic și economic. Asumpția pe care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Paul, Londra, 1974. BARRET, Michèle, The Politics of Truth: From Marx to Foucault, Polity Press, Cambridge, 1992. BARRET, Michèle, "Ideology, politics and hegemony: from Gramsci to Laclau and Mouffe", în Slavoj Žižek (ed.), Mapping Ideology, Verso, Londra, 1995. BARTHES, Roland, Mitologii, Editura Institutul European, Iași, 1997. BAUMAN, Zygmunt, "Sociological responses to postmodernity", în Thesis Eleven, nr. 23, 1989. BAUMAN, Zygmunt, "Modernity and ambivalence", în Mike Feathersone (ed.), Global Culture. Nationalism, Globalization and Modernity, Sage Publications, Londra, 1990. BAUMAN, Zygmunt, Globalization. Human
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Stanford, 1995. GIDDENS, Anthony, A Contemporary Critique of Historical Materialism, Macmillan Press Ltd., Londra, 1995. GIDDENS, Anthony, Consecințele modernității, Editura Univers, București, 2000. GILPIN, Robert, War and Change in World Politics, Cambridge University Press, Cambridge, 1981. GIRARDET, Raoul, Mituri și mitologii politice, Editura Institutul European, Iași, 1997. GOODIN, Robert E.; KLINGEMANN, Hans-Dieter (coord.), Manual de știință politică, Editura Polirom, Iași, 2005. GOULDNER, Alvin, The Dialectic of Ideology and Technology: The Origins, Grammar and Future of Ideology, Macmillan, Londra, 1976. HABERMAS, Jürgen
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
265 lupta de clasă, 212, 309 M marxism, 50, 52, 55, 56, 67, 146, 152, 195, 212, 231, 248, 250, 254, 309 materialism dialectic, 52, 195 mit, 5, 12, 28, 76, 115, 121-124, 126, 127, 138, 160, 272 mitologic, 34 mitologie, 121, 126, 232 mitul contextului, 78 model, 30, 32, 34, 35, 40, 45, 61, 170, 189, 194, 198, 200, 203, 209, 223, 225, 229, 234, 243, 310 modernitate, 107, 112, 116, 125, 130, 158, 160, 162, 167, 168, 214, 239
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în "Cognitive style and political ideology", din Journal of Personality and Social Psychology, No. 45, 1983, pp. 118-126. 64 Spre exemplu, Loewenstein susține că "principalul fond al ideologiei este iraționalul, susținut de credințele religioase; de superstiții; de impactul supranaturalului, al mitologiilor; de legende, folclor; și, în general, de simbolizările și manifestările tradițiilor naționale și ale condițiilor de mediu" (op. cit., p. 335). 65 După cum susține Edward Shills, în "Ideology: the concept and function of ideology", din lucrarea editată de Paul Edwards, The
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
se alătură, acestea prezintă totuși o constantă ciudată: o încăpățânată neîncredere în imaginar. Cu numai câteva excepții, și aceste excepții sunt recente, toate tind să restrângă investigația doar la domeniul gândirii organizate, rațional construite, logic conduse" (Raoul Girardet, Mituri și mitologii politice, Editura Institutul European, Iași, 1997, p. 1). 207 Cf. Darren Langdridge, op. cit., p. 646. 208 Idem. 209 Allan G. Johnson, op. cit., p. 187. 210 Cornelius Castoriadis, "The role of imaginary significations", în The Imaginary Institution of Society, MIT Press
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
suprapun, se întrepătrund, se pierd uneori unul în altul. O rețea subtilă și totodată puternică de relații de complementaritate menține între ele legături, spații de tranzit și interferențe" (op. cit., p. 6). 227 Jürgen Habermas, op. cit., p. 121. 228 Potrivit lui Barthes, mitologia "(...) face parte din semiologie ca știință formală și, în același timp, din ideologie ca știință istorică: ea studiază idei-în-formă" (Roland Barthes, Mitologii, Editura Institutul European, Iași, 1997, p. 239). 229 Raoul Girardet, op. cit., p. 11. 230 Cu privire la această problemă, în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
legături, spații de tranzit și interferențe" (op. cit., p. 6). 227 Jürgen Habermas, op. cit., p. 121. 228 Potrivit lui Barthes, mitologia "(...) face parte din semiologie ca știință formală și, în același timp, din ideologie ca știință istorică: ea studiază idei-în-formă" (Roland Barthes, Mitologii, Editura Institutul European, Iași, 1997, p. 239). 229 Raoul Girardet, op. cit., p. 11. 230 Cu privire la această problemă, în analiza sa asupra utopianismului, Kishan Kumar relevă foarte clar că "suntem nevoiți (...) să considerăm gândirea utopică și practica utopică drept lucruri diferite
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pământ: „Eusunt pâinea vie care s-a pogorât din cer” (Ioan 6, 51); „De nu vețimânca trupul și nu veți bea sângele Fiului Omului nu veți avea via-ță întru voi” (Ioan 6, 53). Revelația prin Înviere a făcut să încetezeorice „mitologie”. Această mitologie era și argumentul lui Arie cași al lumii care considera crucea lui Hristos o „nebunie” (1 Corinteni 1, 23). „Crezul” nu a menționat Botezul lui Hristos cu DuhulSfânt, deoarece acest eveniment nu putea fi cunoscut decât prin Jertfa
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
pâinea vie care s-a pogorât din cer” (Ioan 6, 51); „De nu vețimânca trupul și nu veți bea sângele Fiului Omului nu veți avea via-ță întru voi” (Ioan 6, 53). Revelația prin Înviere a făcut să încetezeorice „mitologie”. Această mitologie era și argumentul lui Arie cași al lumii care considera crucea lui Hristos o „nebunie” (1 Corinteni 1, 23). „Crezul” nu a menționat Botezul lui Hristos cu DuhulSfânt, deoarece acest eveniment nu putea fi cunoscut decât prin Jertfa și Învierea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Ithaca, Kephalonia, Larissa, Licosa, Libya, Liguria, Macedonia, Marsilia, Mauritania, Mediterana, Napoli, Olympia, Parnas, Paros, Patras, Pelopones, Pharos, Rhodos, Roma, Salamina, Salonic, Samothraki, Sicilia, Siracusa, Taranto, Thessalia continuă, în forme identice sau foarte puțin modificate fonetic, nume antice, majoritatea încărcate de mitologie, dar și de istorie reală multimilenară. Neșansa istorică a romînilor de a nu fi putut păstra astfel de nume străvechi ar justifica, în opinia noastră, folosirea în mai multe cazuri a „glosării“ unor toponime actuale cu numele antice ale locurilor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
socială a limbilor, se înscriu în creaționism și duc pe căi mai mult sau mai puțin ocolite la originea divină a omului. Pentru acest motiv este necesar să prezentăm și problema limbii unice primare care ar fi fost înlocuită, în mitologia creștină, de „limbile omenești” și a cărei existență continuă în formă pur spirituală, imaterială, dincolo de cuvânt, limbă care nu poate fi pătrunsă decât mistic de aleșii lui Dumnezeu. Iată două citate în acest sens: „Încurcarea mistică a limbilor prin coborârea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
denĭ etc.), căruia însă nu îi corespunde în greacă un substantiv comun cu d. Corespondentele etimologice erau ήμέρα „zi, timp, vârstă, veac, viață” și μερος „parte, rol, situație, loc”, forme înrudite cu fostele zeități supreme Hera și Demetra pe care mitologia le-a transformat în surori și soții ale lui Zeus, care a preluat șefia lumii. Tocmai din această perspectivă mistică este prezentată etimologia lui Giove în Grande Dizionario enciclopedico UTET. În dicționarul etimologic al limbii latine, autorii (A. Ernout și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ai Daciei cu cei din întreaga Europă răsăriteană” (p. 102), la care adaugă elemente de înrudire cu germana și engleza (p. 95); el vorbește apoi de „neprețuitul tezaur de cuvinte, unele de vechime legendară, înrudite de aproape cu forme din mitologia indiană, persană, etc.; ori cu limba egipteană și alte limbi îndepărtate, și care cuvinte nu se găsesc la popoarele din jurul nostru” (p. 116). Eludând simbioza traco-latină și ducând limba română, ca origine, în antichitate, Scraba descoperă următoarele categorii de cuvinte
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mai bine zis, ridicându-se în sfera metafizică prin cuvintele limbii natale. Învățarea limbii germane, și a altor limbi, reprezenta pentru el consolidarea metonimică și metaforică a limbii române, singurul obiect de cercetare și instrument de creație. Eminescu savura alte mitologii, filozofii și literaturi pentru că acestea îi îmbogățeau cunoașterea și imaginația, dar nu și-ar fi putut continua existența fără limba română: „În ochii mei acuma nimic nu are preț, Ca taina ce ascunde a tale frumuseți...” (1886). Datorită căii singulare
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
artistică nu numai că era susținută de o vastă cultură, dar, lucru esențial, ea izvora direct din spațiul geografic și lingvistic românesc, ceea ce făcea ca structura de rezistență a gândirii lui E. să rămână de neclintit la contactul cu alte mitologii și filozofii. El putea înțelege și asimila tot ce înțelepciunea umană a creat, dar nici un principiu străin de românism nu s-ar fi putut infiltra ca să-i corupă natura intelectuală, ceea ce îl va opune societății cosmopolite românești, care îl va
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Dühring, E. Zeller, H. Helmholtz, Du Bois-Reymond, K. R. Lepsius și Althaus. În caietele sale mai sânt notate titlurile și datele la care se țineau unele cursuri de drept roman, german, englez, de medicină, de sanscrită, de istoria religiilor, de mitologie, de geografie și etnografie. Fără îndoială, poetul nu se limita la audierea cursurilor, ci își îmbogățea orizontul prin lecturi, ori prin frecventarea spectacolelor muzicale și teatrale. Este nevoit să accepte o slujbă la agenția diplomatică română din Berlin, unde rămâne
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
implicării lor, cărora Roma le plătea cândva tribut, în constituirea neamului românesc. Vorbind de vechimea limbii române el are în vedere faptul că această vechime nu a putut fi adusă de coloniștii latini, întrucât autohtonii veneau cu limba, cultura și mitologia lor proprie din adâncul istoriei. Vorbind de faptul că limba adusă de romani „s-a nutrit în mediul ei nou prefăcând nutrimentul în organe specifice ale sale și rămânând limbă romanică”, Eminescu exprimă, cum se putea în epocă, faptul că
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
timpului sau veșnicia, cum scrie Eminescu în Scrisoarea I: Acestor contrastante accepții privind mitul șarpelui în antichitate, și unele întâlnite și la șarpele egiptean Kneph, considerat divin și binevoitor, li se mai adaugă dragonii chinezi: balaurii folclorici, șarpele casei-prezent în mitologia africană dar și la români, șarpele zburător și cei prezenți în cărțile de vise, cu semnificație falică precum cea adamică. șarpele sculptat spiralat pe baston, întâlnit la popoarele antice și preluat de Asklepios, zeul medicinii la greci, are o semantică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
militând pentru un umanism autentic și o integrală renaștere a ființei umane prin asigurarea complexă a sănătății sale. MEDICINA ISLAMULUI Cu o străveche civilizație și cultură, arabii au avut cea mai mare expansiune teritorială islamizând de la Indus la Gibraltar. Alături de mitologie, legende, ei se afirmă și în astrologie și matematici. Sunt caracterizați de nomadism și expansiune, dar și de absorbție a civilizațiilor sedentare, agricole ale altor popoare antice. Pelerini ai deșerturilor Asiei și Africii creatori de religii și interpreți de miracole
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
emoțiile de milă și de teamă, care nu mai sunt controlate, redevin sursă de neplăcere, ca în viață. De aceea autorii tragici au situat aproape totdeauna acțiunea pieselor lor într-un trecut îndepărtat, împrumutându-și subiectele din istorie sau din mitologie. Îndepărtarea în timp îi permite spectatorului să contemple drama, păstrând o oarecare seninătate în ciuda emoției. Chiar de la începuturi a apărut ca fiind delicat, chiar periculos, să fie reprezentate pe o scenă de teatru evenimente contemporane. Dovada este pedeapsa dată lui
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]