6,081 matches
-
niveluri. Pentru politolog este o problemă a deciziilor colective, în vreme ce pentru economist este, de obicei, o problemă de definire a funcției de bunăstare socială. Din punctul de vedere al filosofului, problema este văzută ca fiind una a dreptății distributive, iar miza este aceea de a găsi criteriul pentru alocările binelui social.” [Strasnick, 1976, pp. 241-242]. Voi oferi suport empiric afirmațiilor lui Sen și Strasnick anterior citate, printr-o clasificare a autorilor care au publicat rezultate importante în cadrul paradigmei.<footnote Criteriul pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
principiu libertarian atunci când societatea este formată din doi indivizi. Acest rezultat implică un altul: nu putem garanta drepturi individuale, unanimitate și raționalitate socială în același timp pentru o societate reală, cel puțin nu în forma dată de Sen acestor condiții. Miza demonstrației lui Sen este exact aceea de a arata că, dacă nu putem avea consistență cu doi indivizi, nu avem motive să ne așteptăm la consistență atunci când avem grupuri mai mari. Având în vedere această miză, este rezonabil să impunem
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de Sen acestor condiții. Miza demonstrației lui Sen este exact aceea de a arata că, dacă nu putem avea consistență cu doi indivizi, nu avem motive să ne așteptăm la consistență atunci când avem grupuri mai mari. Având în vedere această miză, este rezonabil să impunem cerința ca orice soluție dată paradoxului lui Sen să funcționeze în condițiile unei societăți reale, adică să rezolve problema atunci când avem un număr mare (finit) de indivizi și un număr mare (finit) de alternative. În plus
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
0), (0.1), (0.2), (0.3), (0.4), (0.5), (0.6), (0.7), (0.8), (0.9), (1). Numărul alternativelor conjuncte ce rezultă este de 121. De aici, există pentru fiecare 121 de x aspecte sau alternative simple. Miza acestor definiții este aceea de a înțelege că orice soluție va trebui să elimine paradoxul lui Sen în situații în care fiecare individ are la dispoziție un număr mare, dar finit, de strategii. c) Folosirea unei condiții libertariene coerente. În
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
universal poate fi lărgit la a include orice preferințe individuale indiferent că sunt sau nu ordini. În această nouă înțelegere, domeniul nerestricționat permite orice informație, indiferent că este tranzitivă sau nu. footnote>, adică să fie raționale într-un sens minimal. Miza acestei pretenții este aceea de a arăta că, folosind anumite proceduri de agregare a preferințelor, deși indivizii sunt raționali într-un sens minim, societatea poate să nu fie rațională în același sens. Altfel spus, agregând preferințe individuale raționale, obținem o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Ideal ar fi să cunoască și limba în care s-a produs chestionarul, dar, oricum, să aibă comportamentul flexibil al unui bun operator (vezi infra, „Probleme de organizare a cercetării”). Calitativiștii zeloși neagă eficiența conceptului de validitate și, în spiritul mizei absolute pe constructivismul social, pe relaxarea academicului și științificului în lumescul firesc, propun în locul validității verosimilitatea. Neintrând aici din nou în discuții de principiu în legătură cu exagerările constructivist-interpretativiștilor și neangajând contradicțiile și paradoxurile la care se ajunge fără recunoașterea unui referențial
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
verdeții Avînd și singurătatea Face rai pustietatea.” În fine, cum arată și versurile de mai sus, nici apa, nici verdeața, nici meditațiile omului delicat și subțire n-ar avea haz de n-ar exista al treilea factor, elementul coagulant, marea miză: frumusețea care se arată sub Înfățișarea unui chip de femeie. Este obiectul terorizant și fascinant de care am vorbit mai Înainte, principiul Însuflețitor de care Încearcă să se apropie și nu poate bărbatul căzut la gînduri grele. În poemul citat
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
niciodată spiritul liric nu se rătăcește, nu rămîne suspendat, prizonierul unei situații fără ieșire. Există totdeauna o cale de Întoarcere, există o soluție de salvare și, cea dintîi, este chiar evitarea situațiilor limită. Poemul durează exact cît durează zborul fanteziei, miza poetului nu depășește niciodată posibilitățile lui reale. Alecsandri nu cunoaște conflictul În care intră deseori spiritul poetic Între a voi și a nu putea. Val6ry spune că numai un accident termină poemul. Opera ar fi scrisă, la infinit, dacă ar
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
căpătat ce-au cerut. Și de unde o să facem rost de aur? Tommaso le-a dat idei, la început, destul de jenat. Îl vom lua din biserici, vom sustrage sarcofagele, vom spolia altarele, vom jefui casele nobililor. Nu avem altă soluție, iar miza e mare. Atunci când apele se vor fi liniștit și spaniolii își vor fi luat tălpășița, vom pune la loc tot ce vom fi luat. Adunarea dură ceva timp, cei mai rezervați erau cei tineri, căci se temeau de pedeapsa divină
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
aspectele întrebărilor ridicate în primul capitol. Cel de-al doilea text se sprijină pe o anchetă efectuată în 1961 în Congo. Cititorul se va cufunda din nou într-o perioadă în timpul căreia s-au confruntat diferite curente etnologice a căror miză poate fi inteligibilă în sensul dat cadrului de dominare colonial, a cărui ocultare a dus la fabricarea unor himere pe cât de decorative văzute de la distanță, pe atât de imposibil de susținut de aproape. Dacă poate părea straniu să pornim dinspre
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
producție. În ce privește capitalismul, totuși, interogațiile se lovesc de o anumită confuzie între instituții și funcții pentru a relua termenii prea strâns care M. Godelier îi aplică încă din 1969 la critica unei alte paradigme care restrânge reflecțiile la logicile și mizele schimbului din cadrul pieței și la natura raporturilor de piață. Godelier 7 reia anumite probleme teoretice ale analizei economice indicate de Polanyi, reexaminându-le într-o orientare marxistă, și propune mai ales o definiție "materialistă" a economicului. Însă, în aceeași lucrare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în același timp unul al destalinizării -, mai multe condiții favorizează examenul sistemelor economice ale societăților dominate în cursul expansiunii coloniale, dincolo de pregnanța gândirii și angajamentului marxist care conferă o importanță de prim rang raporturilor de producție: îndeosebi chestiunile ridicate de mizele "dezvoltării" pornind de la sfârșitul anilor patruzeci și, urmând îndeaproape dobândirea independenței, elaborarea teoretică a noțiunii de subdezvoltare ca efect al exploatării fostelor colonii de către "imperialismul" colonial. În acest context, cadrul teoretic (neo)marxist apare ca un metalimbaj care unifică un
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
1989 de un industriaș ivorian astfel consacrat public, la capătul unui deceniu de recesiune severă, ca o imagine exemplară și deosebit de rară a dezvoltării naționale. Întreprinderea însăși se prezintă drept scena unui teatru ideologic în care conflictele se polarizează în jurul mizelor recuceririi economiei de către actorii autohtoni. Respingerea autorității cadrelor superioare africane și recurgerea constantă la cadrele franceze pentru ocuparea-posturilor cheie ale direcțiilor financiare și tehnice marchează ruptura unei configurări interne a raporturilor, care ar putea surprinde. Această dinamică are totuși ca
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
recuceririi economiei de către actorii autohtoni. Respingerea autorității cadrelor superioare africane și recurgerea constantă la cadrele franceze pentru ocuparea-posturilor cheie ale direcțiilor financiare și tehnice marchează ruptura unei configurări interne a raporturilor, care ar putea surprinde. Această dinamică are totuși ca miză și ca efect foarte direct revenirea la o conformitate a întreprinderii cu schema ierarhică obișnuită în ansamblul țesutului industrial. "Ivorizarea", angrenată abia începând cu 1967, nu a afectat însă nici importanța reală a capitalului străin, nici ordonarea internă a clasamentelor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
una, cât și cealaltă se prezintă, desigur, ca punctele nevralgice ale funcționării producției capitaliste, însă ele nu sunt mai puțin erijate în atribute ale dominației străine, ba chiar dimpotrivă. Aproprierea lor de către fracțiunile sociale superioare africane ivoriene sau alogene concentrează mizele sociale esențiale care, atât în întreprindere, cât și în câmpul politic global, încadrează modurile de instaurare a autorității și de contestare a acesteia. Planurile de ajustare structurală schițate în anii optzeci, care urmăresc inserția economiei locale în procesul general al
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
majoritatea populației concretizează intrarea celuilalt în câmpul intern și fac și mai necesară confruntarea fantasmatică cu acesta în raport cu producerea coeziunii între dominanți și dominați. Investigația etnologică loc al întâlnirii cu un străin este, în această optică, o matrice revelatoare a mizelor și tensiunilor care agită raporturile sociale. Teatralizarea acestora în întreprindere urmează două direcții ușor de schematizat. Cea dintâi prezintă o încorporare a schemelor dominației statale, prin care este operată orice promovare într-o diviziune socială a muncii reglementată de supremația
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
interpersonale care agită orice microcosmos permite abordarea mirajului intelectual pe care-l prezintă ideea unor sedimentări societale populate cu urme care îi cheamă insistent pe etnografii preocupați de exhibarea "rămășițelor" fără preț care trebuie smulse istoriei dominante. Mirajele "resurgenței" ilustrează mizele de regulă cruciale ale căror estimare și evaluare sunt rostite în toate sensurile termenului. Așadar, noi regimuri de valoare se declină în cadrul unui spectacol generalizat care compune o piață în sensul propriu al termenului, adică o etalare de produse care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sătească și menținerea ei în conjunctura anilor șaizeci îi fixează limita și frontiera. Construirea autorității de stat, populată de acum cu naționali, se elaborează ca străină: funcționarii naționali sunt fixați în poziția predecesorilor lor francezi, și tocmai aici se află miza unui conflict cu manifestări variate, întotdeauna vehemente, uneori violente. Continuitatea unei constituții sătești este sursa afirmării existenței autonome, însă dominate de universul social și simbolic local. Aceste exemple arată că banii și circulația lor în schimburile rituale monetarizate sunt în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
obiect proximitatea mai mare sau mai mică pe care fiecare dintre ei o are față de noua putere politică instalată în capitală; în primul rând comuna, apoi partidul guvernamental sunt locurile instituționale în care a căpătat formă această concurență având drept miză deținerea autorității locale de stat. Dincolo de această concurență aparentă, există o contradicție care îi opune pe țărani unei fracțiuni a notabililor locali; miza acestui conflict este menținerea puterii tananarivene ca străină, aceasta fiind fixată în filiația cu francezii; ceea ce înseamnă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
rând comuna, apoi partidul guvernamental sunt locurile instituționale în care a căpătat formă această concurență având drept miză deținerea autorității locale de stat. Dincolo de această concurență aparentă, există o contradicție care îi opune pe țărani unei fracțiuni a notabililor locali; miza acestui conflict este menținerea puterii tananarivene ca străină, aceasta fiind fixată în filiația cu francezii; ceea ce înseamnă de altfel menținerea configurației instalate în cadrul colonial și în care mediatorul simbolic împărtășit este fosta putere regală. Este vorba de o dorință de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
locuri închise, implicând o autorizație de acces. În această privință, poziția de străin, moștenire epistemologică a etnologului, facilitează în mod tendențial, fără nicio îndoială, pătrunderea cercetătorului în întreprindere, în timp ce apartenența lui la aceeași societate ca și actorii pune în lumină mizele pe care le concentrează această apartenență. Analiza modurilor de inserție a etnologilor în întreprindere se dovedește fructuoasă nu numai pentru deschiderea și dezvoltarea cercetării; ea posedă în ea însăși o dimensiune euristică sigură: există două paliere distincte, care merg de la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
autoritate și a formulelor de comandament la specificitățile culturii locale, astfel încât să nu ne lovim de susceptibilități și să ne pierdem armonios în universul propriu actorilor 63. Mai global, cazul examinat evidențiază dificultățile intrinsece unei imersiuni etnologice în întreprindere și mizele în vederea cărora cercetătorul care se inserează pentru o lungă durată în microcosmul constituit în jurul ordonării și al reglării ierarhice ale acesteia devine o oglindă deformantă, într-o anumită măsură fără voia lui. Aici, fără nicio îndoială, într-un mod mult
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
propusă doar de puțini antropologi, preocupați de a nu elimina această sferă dintr-un demers antropologic prin definiție "totalizant" privind prezentul societății. În această optică, problema validității unei abordări microsociale a universurilor relaționale interne întreprinderii și a complexității traiectoriilor și mizelor individuale din sânul ei s-ar putea pune în aceiași termeni ca și în cazul oricărei alte unități sociale a investigației antropologice. Aceasta ne-ar trimite la dezbaterile ridicate de exemplu de microistorie, în care se confruntă, după J. Revel
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
gestionară modifică așadar scara și capătă o dimensiune mai vastă și mai încrezătoare. Originare din Statele Unite, unde corespund unei prelungiri "naturale" a antropologiei culturale afirmate, lucrările de "specificare culturală" a întreprinderii au privit mai întâi formele managementului ca atare prin mizele așa-zis "interculturale". Vălul "diferențelor culturale în management" având sarcina de a ajusta la contexte culturale exogene modurile de control și de ordonare ale întreprinderii s-a manifestat mai mult în Franța, cu atât mai punctuală și "stabilizată" în comparație cu Statele Unite
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și ai acuzării, aura care înconjura Asia până în 1997 presupunea mai multe pledoarii laudative deplasându-se dinspre Japonia spre Thailanda și chiar spre Vietnam, unde "socialismul de piață" trezea se pare capacități "ancestrale" pentru investiție... Aceste construcții etnoculturale, a căror miză părea a fi mai puțin ierarhizarea apartenențelor, cât o cartografiere ordonată a intereselor și a reglării lor, par a deveni deosebit de labile în 1999. De aceea, în loc să examinez în detaliu argumentările aprofundate despre o regiune sau alta, aș creiona schimbările
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]