3,411 matches
-
sezonul rece. Uliul porumbar populează pădurile (în special cele de conifere) cu poieni mari și spații deschise adiacente, biotopuri în care aceasta vânează de preferință. Activitatea sa de pasăre de pradă se extinde în câmpii, pajiști mărginite de garduri vii, mlaștini și lacuri cu malurile împădurite. În general, evită totuși spațiile deschise de mari dimensiuni. În unele țări, uliul s-a adaptat la mediul urban: în Rusia (în apropiere de Moscova, în timpul iernii, în Olanda (Amsterdam), în Letonia (Riga) și în
Uliu porumbar () [Corola-website/Science/327732_a_329061]
-
1683, când au încercat pentru a doua oară să cucerească Viena. Teritoriul Ungariei s-a schimbat profund de-a lungul ocupației otomane. Teritorii întinse au rămas nepopulate și s-au acoperit de păduri, iar câmpiile nelucrate s-au trensformat în mlaștini. Viața creștinilor sub ocupație otomană era nesigură. Țăranii au părăsit satele din zonele deschise, refugiindu-se în păduri și mlaștini, formând grupuri de haiduci "(hajdú)". Menținerea controlului asupra Ungariei a devenit la un moment dat o problemă greu de rezolvat
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
ocupației otomane. Teritorii întinse au rămas nepopulate și s-au acoperit de păduri, iar câmpiile nelucrate s-au trensformat în mlaștini. Viața creștinilor sub ocupație otomană era nesigură. Țăranii au părăsit satele din zonele deschise, refugiindu-se în păduri și mlaștini, formând grupuri de haiduci "(hajdú)". Menținerea controlului asupra Ungariei a devenit la un moment dat o problemă greu de rezolvat pentru otomani, care au fost obligați să cheltuiască fonduri importante pentru menținerea în regiune a unui lanț de fortificații și
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
Toruń, în 1468 Ryn a devenit din nou reședința comandantui de provincie. În a doua jumătate a secolului al XV-lea castelul a cedat asediului prusac. Supraviețuitorii au reușit să fugă, însă o parte din aceștia s-au înecat în mlaștinile din apropiere. În proprietatea teutonică castelul a fost returnat în mai puțin de un an. După secularizarea Ordinul teutonic, zona pe care se afla castelul a devenit parte din Regatul Poloniei. În acest sens, în anul 1525, în castel s-
Drumul Castelelor Gotice () [Corola-website/Science/327972_a_329301]
-
a III-a - zone protejate") și este inclusă în situl de importanță comunitară "Tinovul Mare Poiana Stampei", sit care începând cu data de 25 octombrie 2011 a fost desemnat ca zonă umedă de importanță internațională. Aceasta reprezintă o zonă naturală (mlaștini oligotrofe împădurite) ce adăpostește o gamă diversă de vegetație higrofilă (specifică tinoavelor) protejată la nivel european și conservă câteva specii faunistice aflate pe lista roșie a IUCN. Aria protejată dispune de trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
maculata"), toporaș galben de munte ("Viola biflora"), orhidee ("Dactylorhiza majalis, Gymnadenia conopsea"), sânzâiene ("Galium uliginosum"), buhai ("Listera ovata"), dumbrăviță de baltă ("Epipactis palustris"), limba cucului ("Botrychium multifidum"), oușor ("Streptopus amplexifolius"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), trestioară ("Calamagrostis neglecta"), ferigă de mlaștină ("Dryopteris cristata"), coada-calului ("Equisetum sylvaticum"), rogozuri ("Carex curta, Carex rostrata"); precum și câteva specii de mușchi de turbă ("Sphagnum wulfianum", "Dicranum viride", "Campylopus pyriformis", "Sphagnum capillifolium" și "Drepanocladus vernicosus"). Obiective de interes istoric, cultural și turistic aflate în vecinătatea rezervației naturale
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
mai sus cu brațul macaralei. Coman apare și îi spune că se poate, iar piesa uriașă începe să se ridice, scenă comparată de criticul de film cu scena în care bătrânul Yoda, maestrul Jedi, ridică nava lui Luke Skywalker din mlaștină doar întinzând o mână către ea. Coman este văzut ca un fel de Dumnezeu către care vin muncitorii pentru a-i cere tot felul de lucruri (bătrânul sudor Aioanei îi cere să-l ajute să facă rost de un aragaz
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
mai vaste regiuni mlăștinoase din Europa. Este situată în partea de sud-vest a Câmpiei Ruse, întinzându-se în principal pe teritoriul Belarusului și Ucrainei, dar și pe cel al Poloniei și Rusiei. Regiunile mlăștinoase ale Polesiei sunt cunoscute și că Mlaștină Pripet (după numele râului Pripeat) sau că Mlaștină Pinsk (după orașul Pinsk din Belarus). Cei mai mulți cercetători consideră că numele slav „” este derivat din cuvântul „leș” - "pădure" . Există și alte puncte de vedere. De exemplu, cercetătoarea E. Katonova consideră că numele
Polesia () [Corola-website/Science/327383_a_328712]
-
în partea de sud-vest a Câmpiei Ruse, întinzându-se în principal pe teritoriul Belarusului și Ucrainei, dar și pe cel al Poloniei și Rusiei. Regiunile mlăștinoase ale Polesiei sunt cunoscute și că Mlaștină Pripet (după numele râului Pripeat) sau că Mlaștină Pinsk (după orașul Pinsk din Belarus). Cei mai mulți cercetători consideră că numele slav „” este derivat din cuvântul „leș” - "pădure" . Există și alte puncte de vedere. De exemplu, cercetătoarea E. Katonova consideră că numele Polesie este format din rădăcina cuvântului din limbile
Polesia () [Corola-website/Science/327383_a_328712]
-
1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.826 hectare (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, pajiști naturale, pășuni, păduri de foioase, păduri în amestec și păduri în tranziție). reprezintă o arie naturală (încadrată în bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș, pe valea Oltului) ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri de
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
spre Szczecin. Conducătorul polonez a realizat că Szczecin era o fortăreață puternică, bine păzită de bariera naturală a râului Oder cât și a fortificațiilor bine construite. Singur modalitatea de a se apropia de ziduri era prin apa înghețată a unei mlaștini. Profitând de elementele surpriză, Boleslav a lansat atacul exact din acea direcție, și a preluat controlul asupra orașului. O mare parte din populație a fost ucisă, ceea ce motiva populația rămasă să se subordoneze monarhului polonez. În anii 1121-1122, Pomerania a
Boleslav al III-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/330615_a_331944]
-
arabile) încadrată în bioregiunea continentală și stepică a Văii Călmățuiului (afluent al Dunării); ce conservă două tipuri de habitate naturale: "Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion" și "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice " și protejază specii importante din fauna și ihtiofauna Câmpiei Călmățuiului. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind
Valea Călmățuiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/330662_a_331991]
-
parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.578 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică stepică) reprezintă o zonă naturală în lunca Văii Mostiștea, afluent al Dunării (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile, culturi, pajiști naturale, stepe); ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (important pentru populațiile cuibăritoare, atât în perioada de migrație cât și asigurării iernatului). La
Valea Mostiștea (sit SPA) () [Corola-website/Science/330682_a_332011]
-
apricaria"), pițigoi-pungar ("Remiz pendulinus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), pescăriță mare ("Sterna caspia"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierar de lac ("Tringa stagnatilis"), fluierar negru ("Tringa erythropus"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), mierlă ("Turdus merula"), pupăză ("Upupa epops") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel
Valea Mostiștea (sit SPA) () [Corola-website/Science/330682_a_332011]
-
Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), chiră mică ("Sterna albifrons"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierar de lac ("Tringa stagnatilis") sau mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Ostrovu Lung - Gostinu () [Corola-website/Science/330678_a_332007]
-
Cand se întorceau în sat, pe moșia Baraboiului, cam la trei kilometri de primele case, în cale le-au ieșit vreo șase oameni, calări pe cai, și i-au ucis. Pe preot l-au omorât pe loc, răsturnînd căruță în mlaștină unui iaz. Dascălul, fiind un om mai voinic, s-a prefăcut mort. Asasinii au fugit, dar,în scurt timp, au revenit. Ei au constatat că dascălul nu mai era”, povestește Alexandru Gandrabur varianta satului. Între timp, dascălul parcursese o cale
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Baraboi () [Corola-website/Science/330709_a_332038]
-
județului Constanța, pe teritoriul administrativ al orașului Techirghiol și al comunei Tuzla, în imediata apropiere a drumului național DN39, care leagă municipiul Mangalia de Eforie. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică stepică și pontică) reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, culturi, pășuni, terenuri arabile) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. În anii 1983 și 1989 au fost construite două diguri ce împart Lacul Techirghiol în trei
Lacul Techirghiol (sit SPA) () [Corola-website/Science/330718_a_332047]
-
în România) și include rezervațiile naturale Cheile Dopca și Pădurea Bogății. Aria protejată (străbătută de Valea Bogății și râul Măieruș) este încadrată în bioregiunea geografică alpină și continentală corespunzătoare părții centrale a munților Perșani și reprezintă o zonă naturală (râuri, mlaștini, turbării, pășuni, păduri de foioase, păduri în tranziție) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). La baza desemnării sitului se află mai multe specii
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
tip: "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)", "Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)", "Comunității de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin", "Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition", "Fânețe montane", "Mlaștini turboase de tranziție și turbrii oscilante (nefixate de substrat)", "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)", "Turbării active", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Zăvoaie cu Salix albă și Populus albă" și protejază specii importante
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
se întinde pe o suprafață de 3.129 hectare. Situl include și aria protejată Tăul fără fund de la Băgău, rezervație naturală de interes peisagistic (ochiuri de apă, lacul și zona împrejmuitoare, turbării) ce adăpostește și protejează floră și faună de mlaștină. Acesta este străbătut de mai multe pâraie (Hârtopa, Băgău, Valea Dosului) tributare râului Mureș. Situl Băgău constituie o zonă naturală (pășuni, terenuri arabile cultivate, păduri de foioase) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce conservă habitate naturale
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
Valea Dosului) tributare râului Mureș. Situl Băgău constituie o zonă naturală (pășuni, terenuri arabile cultivate, păduri de foioase) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri dacice de stejar si carpen" și "Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat)" și protejază floră și faună rară specifică Dealurilor Lopadei (subunitate geomorfologică a "Podișului Târnavelor Mici"). La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
în apele de lângă țărm de mică adâncime: golfuri, estuare sau în vecinătatea recifelor de corali; unele specii trăiesc la suprafața în largul oceanelor sau până la adâncimi de 100 m sau mai mult. Juvenilii "Sphyraena barracuda" se găsesc de obicei în mlaștinile cu mangrove și estuarele râurilor. Baracudele sunt răpitori lacomi și activi, se hrănesc în principal cu pești, mai rar cu moluște și crustacee. Comportamentul gregar este observat mai ales la speciile mici sau la peștii tineri care se adună în
Sfirenide () [Corola-website/Science/330854_a_332183]
-
siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 579 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă depresionară (în regiunea bioegeografică continentală) în sudul "Dealurilor Moldovei" (pajiști stepice, mlaștini, turbării, terenuri arabile, tufărișuri) ce adăpostește și protejează o reptilă (endemică pentru țara noastră) din specia "Vipera ursinii ssp moldavica", cunoscută sub denumirea de viperă-de-stepă, specie aflată pe lista roșie a IUCN. În arealul sitului este semnalată și prezența unei
Dealul lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/330034_a_331363]
-
Puturosu", unde se acumulează gazele vulcanice, care au greutatea specifică mai mare decât ce a aerului. Culoarea diferită a frunzelor uscate sau lipsa vegetației verzi pe fundul depresiunii, sunt singurele indicatoare care scot în evidență prezența gazului nociv. Este o mlaștină eutrofă (dar se pot întâlni și biocenoze oligo-mezotrofe) similară Tinovului Mohoș de lîngă lacul Sfânta Ana, în suprafață însă de numai aproximativ 1 hectar. Turbăria - care și-a primit numele după răbufnirile scurgerilor de gaze (care barbotează în apa mlaștinii
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
mlaștină eutrofă (dar se pot întâlni și biocenoze oligo-mezotrofe) similară Tinovului Mohoș de lîngă lacul Sfânta Ana, în suprafață însă de numai aproximativ 1 hectar. Turbăria - care și-a primit numele după răbufnirile scurgerilor de gaze (care barbotează în apa mlaștinii), este înconjurată de făgete. și este situată la o altitudine de 925 m la nord de vârful Puturosu, pătura de turbă având o grosime maximă de 4,1 m. Este un altar catolic deschis situat într-o grotă de piatră
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]