4,567 matches
-
La această campanie au mai participat 10.000 de cazaci și 6.000 de moldoveni, care „nu sunt potriviți - conform părerii a lui Moreau de Brasey - decât să devasteze un ținut ca și tătarii”. (Oare, despre ce teritorii devastate de moldoveni este vorba?, n.a.). Amiralul Just Juel (1664-1715) semnala participarea în această campanie a unui număr de 36.000 ruși, armata rusă fiind lipsită aproape cu totul de cavalerie (eroare!). Autorul acestor însemnări considera că pe Valea Prutului au luptat peste
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și exagerate. Cronicarul Ion Neculce, credincios al lui Dimitrie Cantemir, arată că armata rusă avea un efectiv de 30.000 soldați, 8.000 cazaci, fiind dotată cu 52 „pusci mari”. Nicolae Iorga credea că au participat și 6.000 de moldoveni „după socoteala sigură a lui Neculce, care era hatman”. Împotriva acestor armate luptau 400.000 turci (!), fără tătari, înzestrați cu 400 tunuri („pusci”). După datele prezentate de un prizonier turc (cum afirmă Ion Neculce), armata otomană dispunea de 120.000
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
000 ieniceri, 250.000 de spahii și 40.000 soldați („sindighistri”). În Letopisețul său, Nicolae Costin a trecut următorele efective: 150.000-200.000 ieniceri și spahii, 70.000 tătari, 90.000 de ruși, la care se adaugă 2.000 de moldoveni. Sursele de mai sus ne conving că este dificil, dacă nu chiar imposibil, să aflăm cu exactitate cifrele armatelor beligerante; totuși, iese în evidență superioritatea forțelor turco-tătare față de cele ruso-moldovene. Și în ceea ce privește desfășurarea campaniei, existau puncte de vedere diferite: a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
însul doar un drum triumfal printre pravoslavnici care l-ar fi primit cu stâlpări. E de mirat numai cum, pe lângă generalii ruși, care-l înconjurau, experiența unor comandanți germani, ca Janus și Rönne, n-a știut mai mult decât atâta. Moldovenii nu puteau fi astfel, măcar niște buni călăuzi”. Istoricul a semnalat faptul că țarul a pierdut prea mult timp în Polonia cu „nunta leșească”, la Iaroslav. După sosirea la Iași, a pierdut zile întregi cu cercetarea monumentelor orașului și cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
toate cele folositoare traiului, este și foarte bogată și în iazuri și bălți și heleșteie într-atâta, încât omul nu poate dori nimic mai mult de la natură pentru nevoile vieții”. Interesante sunt impresiile sale despre locuitori: „Apoi neamul acesta al moldovenilor este aspru și foarte primitiv, totuși în treburile ostășești și războinice ei sunt deosebit de bine pregătiți în felul lor”. Despre spiritul tolerant al românilor (moldovenilor), solul regal scria: „În această țară locuiesc împreună, sub cârmuirea voievodului, diferite secte și religii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de la natură pentru nevoile vieții”. Interesante sunt impresiile sale despre locuitori: „Apoi neamul acesta al moldovenilor este aspru și foarte primitiv, totuși în treburile ostășești și războinice ei sunt deosebit de bine pregătiți în felul lor”. Despre spiritul tolerant al românilor (moldovenilor), solul regal scria: „În această țară locuiesc împreună, sub cârmuirea voievodului, diferite secte și religii și neamuri, ca de pildă, ruteni, poloni, sârbi, armeni, bulgari și tătari și, în sfârșit, mulți sași din Transilvania, fără ca din cauza deosebirilor de rituri și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
În cursul primei sale șederi în Moldova (1780- începutul anului 1783), doctorul sas Andreas Wolf a vizitat și orașul Huși. Informațiile sale, referitoare la Episcopia Hușilor, sunt demne de luat în seamă: „În această localitate se află reședința episcopală a moldovenilor, care este lângă catedrală. Și pentru că Rădăuți (așa cum a fost menționat mai sus) aparține Bucovinei, episcopatul Hușilor poate fi numit al doilea după Roman, cu toate că este cel mai nou după scrierile vechi, care vorbesc despre episcopiile din Moldova, episcopiei Hușilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ungur secui, Mihail Rapczon (Rabcsonyi sau Rapezon Mihály), om simplu, fără carte, bețiv de frunte („potatorem optimum”), aflat veșnic în ospețe („et indefessum lusorem atq(ue) Cantorem”). În Însemnări despre lucrurile din Moldova, Marco Bandini descrie obiceiurile, firea și portul moldovenilor și curtea domnului Moldovei (Vasile Lupu). În 1647, de sărbătoarea Bobotezei, Marco Bandini se afla la Iași, unde a participat și a descris ulterior în cartea sa importanța acordată la o ceremonie oficială episcopului de Huși: „În dreapta domnului primul loc
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
preoților și misionarilor catolici, invaziile turco-tătare din cursul secolelor XVII-XVIII au provocat mari suferințe și numeroase distrugeri locuitorilor din Huși. La 20 noiembrie 1748, Giovanni Battista Vannucci, care se afla la Ciubărciu, raporta Congregației Propaganda Fide despre situația tragică a moldovenilor, în ultimii patru ani, mult înrăutățită de secetă și de invazia lăcustelor. Andràs Patai (1697-1755), în Catalogul localităților locuite de catolicii maghiari în Moldova (1743), menționa faptul că „la Huși, locuitorii și-au uitat limbile lor de origine. Vorbesc numai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
descrie orașul Huși, împrejurimile, locuitorii și bisericile sale, ortodoxe și catolice. După zile de mers de la Săbăoani spre răsărit, ajunge la Huși, care i se pare „un oraș mic și prăpădit (!)”, unde se găsea ceea ce el numește reședința episcopală a moldovenilor. Aici erau 65 de case de catolici cu 300 de suflete. Biserica catolică din oraș era descrisă astfel: „Este o biserică de-a noastră de lemn acoperită cu trestie, cu hramul Răstignirii cu un altar, un tablou al lui Isus
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Prusia, nouă din Anglia, cinci din Grecia; statistica indică următoarele ocupații: 26 negustori, 20 meșteri, o calfă și 21 de persoane au declarat alte profesii. Din punct de vedere etnic, în Catagrafia din 1845 distingem negustori de următoarele naționalități: 138 moldoveni, 146 bulgari, 38 sârbi, șapte greci, doi unguri, un rus; dintre meșteri: 389 moldoveni, 47 bulgari, 10 sârbi, un polonez, doi arnăuți, cinci unguri, patru lipoveni, trei greci, doi ruși. În Catagrafia din 1851 sunt trecuți 71 de supuși străini
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
meșteri, o calfă și 21 de persoane au declarat alte profesii. Din punct de vedere etnic, în Catagrafia din 1845 distingem negustori de următoarele naționalități: 138 moldoveni, 146 bulgari, 38 sârbi, șapte greci, doi unguri, un rus; dintre meșteri: 389 moldoveni, 47 bulgari, 10 sârbi, un polonez, doi arnăuți, cinci unguri, patru lipoveni, trei greci, doi ruși. În Catagrafia din 1851 sunt trecuți 71 de supuși străini, din care 14 pământeni sub protecție străină, patru care proveneau din Turcia, 53 originari
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și târguri), dar și vistieriei țării. Dimitrie Cantemir, foarte bun cunoscător al situației din Moldova, afirma, la începutul secolului al XVIII-lea, că evreii „nu au altă îndeletnicire decât neguțătoria și să țină hanuri”. Interesantă este mențiunea, puțin credibilă, că moldovenii, în general, nu agreau negustoria, considerând-o o meserie rușinoasă: „Rareori aflii un moldovean neguțător - scrie marele cărturar - pentru că [...] orice neguțitorie o socotesc lucru de ocară, afară de neguțătoria cu roadele pe care le dobândesc de pe pământurile lor”. Dimitrie Cantemir remarca
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fost „intermediarii de căpetenie între vest și est”. Treptat, evreii au acaparat toate ramurile de comerț din Moldova (inclusiv Basarabia și Bucovina), reușind până la mijlocul secolului al XIX-lea să-i înlăture din comerț pe greci, pe armeni și pe moldoveni. În Iași, negustorii evrei dominau comerțul mărunt și dețineau monopolul absolut în domeniul zarafiei și al meșteșugurilor. Concurența era stimulată de regimul juridic și fiscal inegal, pe care sistemul feudal îl promova, în virtutea căruia se adânceau disensiunile și pe plan
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
suveranii le-au făcut toate politețele, spre marea supărare a urmașilor. Aceste amănunte nu întunecau primul fapt fericit ce se întâmplase de un an și jumătate încoace; eram fericiți și ne bucuram fără rezervă de toate manifestările patriotice făcute de moldovenii de peste Prut. Pe cât de mare bucuria, pe atât de nepregătită numai cu un an înainte. La redobândirea Transilvaniei ne gândeam de-a pururea, contactul cu ardelenii nu se tăiase, într-acolo a zburat mai întâi armata noastră, unirea ne părea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
francezi din lagărul de la Stralsund le inspiraseră această însuflețire și le explicaseră superioritatea artileriei franceze, mai mobilă, asupra celei germane, prea kolosală. În fine, erau așa de inimoși, încât ne-au încântat și am recomandat celui mai de frunte dintre moldoveni, când vor sosi la Iași, să se ducă la Dinu. însuflețirea publicului Știrile bune se succedau și cuvântul rupere de front răsuna plăcut de astă dată la urechile noastre. Germanii nu se mai lăudau decât cu o „retragere neurmărită de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
erau trecătoare și că vor pieri după o generațiune crescută în libertate și școli românești. Atunci numai se va face o unificare sufletească totală, nu vor mai fi ardeleni și regățeni (cum zic ei), precum nu mai sunt munteni și moldoveni, ci numai români de la Nistru până la Tisa. Așadar, spre marea noastră mirare, în iulie 1919, Consiliul Dirigent, în loc de a organiza, zădărnici călătoria mamei la Sibiu, începu lupta contra liberalilor în primele alegeri parlamentare din Transilvania, uitând tot ce le datorau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
stil care pentru mine nu însemna mare lucru. Ce dorea domnia sa nu era complicat, ci chiar foarte simplu, dar îmi schimba lucrarea într-o altă lucrare ce nu-mi aparținea. Nu am mai putut răbda și cu o mândrie specifică moldoveanului din mine i-am răspuns totuși politicos la provocările sale. ,, Dacă îl modific, nu-l semnez, pentru că nu-mi aparține, eu sunt la început de drum în pictură și nu vreau ca atunci când cineva îmi va privi tabloul să-mi
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
pomină în care am luat o bătaie de toată frumusețea, atât eu cât și Bobiță, de la soții Hlinka. Ne amuza de fiecare dată cicăleala prietenească dintre ei, dornici să se depășească unul pe celălalt. O seară de neuitat a unui moldovean, o olteancă, un neamț și un sârb, într-un singur cuvânt, „niște naivi”. Sâmbătă dimineață, după servirea micului dejun, am pornit cu toții pentru a strânge lemne pentru focul de tabără. La masa de prânz se anunțase vizita celor de la televiziune
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
cu unii reprezentanți autorizați ai științei au fost fructificate în acest scop. Spre sfârșitul perioadei de care ne ocupăm și-a desfășurat activitatea încă un alt strălucit reprezentant al științei și culturii în Moldova, Constantin Vârnav. Doctorul Vârnav este primul moldovean care a obținut doctoratul în medicină. Teza pe care a susți-nut-o în 1836 la Buda, Rudimentum physiographiae Moldaviae, este o prezentare științifică a problemelor medicale și medico-sooiale ale țării. Constantin Vârnav a înființat cea dintâi publicație periodică românească având preocupări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
moldoveni cu un limbaj de un aspru și baroc pitoresc.“ „Îndemânarea la scris a autoarei, urma G. Călinescu, este învederată și impresia generală e de ceva care întrece cu mult realitatea. E un realism fantastic, demonic, de un sălbatic umor.“ Moldovenii, Poeni, Dealul perjilor, Pustiuri, cărți apărute în chiar anii în care G. Călinescu își alcătuia Istoria, autoarea lor le scrisese departe de lumea literară, de cenaclurile vremii, de edituri, de mediile presei. Că nu trecuse prin ele e lucru sigur
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
se ridica îndată în picioare dacă apărea o doamnă, nu l-am văzut niciodată ieșind în lume nebărbierit sau fără cravată, dacă-l vizitai la vilă te conducea, când plecai, până la treptele de la intrare. Amănunte, știu, dar exprimau un stil. Moldovean de obârșie, epicureu, profesorul Vicol era și un om de spirit. Gusta vorba de duh, gluma subțire, cultiva ironia și autoironia. În sala cantinei de la Cumpătul rămăseserăm odată numai noi, după prânz, să ne bem cafelele, când am intrat pe
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Dedeman Bacău Vești foarte bune pentru handbalul masculin băcăuan: 14 tineri handbaliști din Republica Moldova, de la clubul HC Fortuna Chișinău, vor semna contracte cu Știința Municipal Dedeman Bacău. Conducerea grupării băcăuane a început deja diligențele pentru obținerea certificatelor internaționale de transfer, moldovenii urmând să devină jucători cu acte în regulă ai Științei la jumătatea lunii august. , a declarat managerul Științei Bacău, Dorel Sanie, pentru bacaulsportiv.ro. Tinerii handbaliști de la Chișinău vor evolua, în paralel, atât în campionatul național rezervat juniorilor I, cât
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Murariu-Tabacariu, ajungând în dreptul mesei oficiale. După încheierea protestului, tehnicianul vasluian l-a zărit la masa oficială pe primarul Bacăului, având o reacție spontană: “Aaaa, mă scuzați, să trăiți, dom’ primar”. În privința jocului propriu-zis, am remarcat dorința de afirmare a juniorilor moldoveni prezenți în teren, cu un plus pentru extrema Bulov, longilinul inter Macovchin și portarul Garasciuc, foarte inspirat la aruncările de la 7 metri. Cât despre cei veniți de la echipa mare, experiența lor în meciurile din Liga Națională și-a spus cuvântul
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
sală, undeva în jurul orei 15, fiind urmată la scurt timp de handbaliștii băcăuani. Până ca echipele să înceapă încălzirea dinaintea meciului, belgienii au încins o miuță pe intuneric, luminile sălii nefiind încă aprinse, timp în care arbitrii partidei, alături de observatorul moldovean Nicolae Vizitiu, discutau la o Țigară, afară. Începând cu ora 16, în tribunele Sălii Sporturilor au început să-și facă apariția suporterii băcăuani, înarmați cu materialele promoționale primite alături de biletele de intrare. Se puteau observa persoane de toate vârstele, de la
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]