5,397 matches
-
acestui lucru. Electricitatea, de exemplu, ne trage în jos în topul Doing Business, durează enorm până se instalează la o firmă nouă și statul nu mai poate face nimic, e privatizată. În general, regiile de gaz, apă și electricitate, niște monopoluri, au trecut la privat cu toate apucăturile și personalul comunist, degeaba se cheamă Gaz de France sau Enel, nu au evoluat deloc în urma privatizării. Sunt și exemple pozitive, OMV, căruia noi i-am vândut Petromul, este o companie publică. Nu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
alții studiau fermieratul din Danemarca ? Pentru că acolo se dezvoltaseră modele foarte productive. V.A. : Apropo, am citit cândva un memorial de călĂtorie al lui Sadoveanu. Era încântat de Olanda. A apucat să meargă în Olanda chiar pe o bursă a Monopolului Tutunului. Probabil, Consiliul de Administrație i-a dat șansa să vadă Olanda. A venit de acolo cu o carte de reportaje. Era încântat de ce se întâmplă în Olanda, pentru că și Olanda poate fi socotită un model. A.M.P. : E o
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
mafiotice. Și acum subvenția oricum există, pentru că statul a ajuns să fie investitorul numărul unu în reclame. Și nu numai prin fonduri europene, care sunt într-un fel mai transparente, ci și prin alte forme. Sunt forme perfide de reclamă, monopoluri de stat care își fac reclamă. Deși nu au com‑ petiție, n-au concurență pe piață. De exemplu, aeropor‑ tul național Henri Coandă - Otopeni, își face reclamă. Și atunci te întrebi : pentru ce fac concurență agențiile statului dacă nu ca să
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
să ai DNA-ul. E nevoie să ai serviciile, că serviciile sunt alea care vin cu dovezile. După părerea mea, simplul fapt că BĂsescu termină, indiferent cine urmează, e pozitiv. Pentru simplul motiv că se mai rupe un pic din monopolul asupra serviciilor și asupra ascultării. Cred, de exemplu, că n-a intervenit niciodată direct să zică : „BĂi, luați-l pe Ăla și nu-l luați pe celălalt !“. Și că procurorii, dacă s-au abținut să-i instrumenteze dosar Elenei Udrea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a căuta scuze sau circumstanțe atenuante, adevărul este că "regimul comunist din România, un sistem totalitar de la înființare și pînă la prăbușire, a fost unul bazat pe încălcarea constantă a drepturilor omului, pe supremația unei ideologii ostile societății deschise, pe monopolul puterii exercitat de un grup restrîns de indivizi, pe represiune, intimidare, umilire și corupție". Aplicarea dogmelor leniniste a avut ca efecte: industrializarea forțată, avînd ca pivot industria grea, o industrie depășită istoric și economic; limitarea proprietății private prin colectivizarea brutală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Europei nu trecea prin țările române. Teatrul românesc era pentru ei oarecum periferic. Înaintarea turcească s-a făcut pe linia Belgrad-Buda-Viena. De aceea a căzut Ungaria, și nu țara Românească! Al doilea argument privea exploatarea economică a țărilor române; indirect, prin monopolul comercial exercitat și prin tribut turcii câștigau mai mult decât ar fi obținut printr-o administrare directă.<endnote id="4"/> În sfârșit, o interpretare recentă dărâmă tot eșafodajul interpretărilor tradiționale românești: n-ar avea rost să Încercăm să răspundem la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
orașelor; i se dato rează prima mare tentativă de modernizare sistematică pe care a cunoscut-o societatea românească. Înfrânți de ruși, turcii retrocedează țării Românești, prin trata tul de la Adrianopol din 1829, porturile dunărene: Turnu, Giurgiu și Brăila, renunță la monopolul comercial În raport cu Principatele și recunosc libertatea navigației pe Dunăre. Toate acestea au stimu lat creșterea producției agricole, orientată spre export. Cele două țări române (iar, mai târziu, România) au devenit unul dintre grâ na rele Europei. Principatele rămân vasale Porții
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Ceaușescu se temea pentru propria lui poziție. A fost atunci o iluzie: Cehoslovacia și România nu se aflau deloc Într-o situație similară. În Cehoslovacia, se declanșase un proces de liberalizare, al cărui rezultat nu putea fi altul decât pierderea monopolului politic de către comuniști. De aceea, rușii au intervenit În forță. Altă soluție pentru ei nu exista — decât să piardă! În România, nici vorbă de așa ceva. Partidul stăpânea situația. Ceea ce putea, eventual, să-i deranjeze pe sovietici nu era politica internă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
soia“ li se spunea (cu referire la lipsurile alimentare din anii ’80 pe care ei, fericiții, nu le Împărtășiseră). Presa scrisă și-a câștigat repede o deplină libertate. Dar televiziunea — televiziunea națională unică — avea să rămână ani de zile un monopol al puterii. „Cu televizorul ați mințit poporul“, scandau oponenții. Fapt este că televiziunea a contribuit din plin la discreditarea opoziției și a proiectelor alternative, mai ales În mediul rural și, În genere, printre oamenii cu cultură modestă. Însă oamenilor li
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sărăcie. Cei mai mulți români s-au Îndepărtat de Iliescu așa cum se Îndepărtaseră și de Ceaușescu: nu din motive ideologice, ci nemulțumiți din pricina condițiilor de viață precare. S-a adăugat și o mai bună informație. În ultimii săi ani, regimul a pierdut monopolul televiziunii. Câteva posturi private au Început să comunice românilor altceva decât li se spunea pe canalul oficial. Venise vremea schimbării. Anii Constantinescu În noiembrie 1996 au avut loc alegeri parlamentare și prezidențiale. Cu câteva luni Înainte, alegerile locale dăduseră deja
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
repete situația din 1996, când una dintre cauzele Înfrângerii lui Iliescu fusese și atitudinea critică a presei și a tinerei televiziuni independente. Prin tot felul de presiuni politice și economice, guvernul a reușit Într-adevăr să-și asigure, dacă nu monopolul, În orice caz o poziție net dominantă În mass-media și cu deosebire În zona televiziunii. O asemenea intensă propagandă guvernamentală nu mai văzuseră românii de la Începutul anilor ’90. Lucrurile mergeau bine pentru guvernanți, iar sondajele arătau Îmbucurător. Condițiile păreau reunite
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
trebuia să rămână cu impresia că așa este societatea burgheză — și mai bună nu poate fi —, după cum a descris-o Dickens pe la 1840! Schimbare de direcție În 1964: cultura rusească Încetează să mai fie superioară celorlalte, limba rusă Își pierde monopolul, fiind retrogradată În sistemul liceal ca simplă limbă la alegere, alături de franceză, engleză și germană (și alunecând treptat Într-o poziție inferioară englezei și francezei). Traducerile din rusește se rarefiază, se traduce tot mai mult din literaturile occidentale, inclusiv lucrări
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
care le-am avut, inclusiv cele cu scriitorii din Literatur Express, m-au îmbogățit enorm. În acest microcosm multicolor și multilingvistic, unde dezbaterea de idei a fost foarte prezentă, am descoperit încă o dată că nimeni nu poate pretinde că deține monopolul asupra adevărului sau a erorii. Am descoperit că ideea de națiune este văzută în țările din Est altfel decât în cele din Vest. În Est, ideea de națiune este asociată cu concepte precum demnitate și independență, termeni aproape nevehiculați astăzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
dogmatic, în sensul pe care-l dădeau vechii greci acestor două apelative, atribute caracteriale ce defineau la ei tot atâtea școli de gândire, poziții fundamentale față de marile concepte ale vizibilului și invizibilului. După cum am arătat mai sus, Matei deținea, aproape, monopolul „simțului realist”, al „simțului social”, nu o dată ne uimea și chiar stupefia prin judecățile sale tranșante, îmbibate de sarcasm, asupra mediului și oamenilor în mijlocul cărora ne învârteam. Sarcasmul său însuși, o formă radicală de definire și limitare, avea cel puțin
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de „glorie”, când „îmbrăcase” posturi impresionante în ierarhia stalinistă culturală - director la cenzură, unde, în acei ani, erau ciuntiți Caragiale și Eminescu, excluși Blaga și Arghezi, apoi redactor-șef adjunct la E.S.P.L.A., un monstru editorial care îndeplinea și rolul de monopol al valorilor și aparițiilor -, „sărmanul” Ali a „căzut” din treaptă în treaptă până s-a „stabilizat” la „cimitirul elefanților staliniști” care erau publicațiile pentru străinătate, La Roumanie d’aujourd’hui în diverse limbi, aflat și sub „incidența” Externelor și, mai
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
azi (precum un Grigurcu!Ă îl decupează cu răutăcioasă satisfacție, iar alții importă falsa teorie a „esteticului”. Pentru aceștia supremația eticului lua asemenea valori încât ele urmau să înăbușe orice vocație publicitară într-un regim care nu numai că avea monopolul drastic al tipăriturilor, dar, încă în anii ’60, era capabil să transforme iute orice idee potrivnică dogmatismului stalinist într-o adversitate pe față, politică. Dovadă, printre altele, detențiile unor Negoițescu, Balotă, Doinaș, Cotruș, din „Cercul de la Sibiu”, acuzați între altele
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
intrăm. Adică, în cazul musulmanilor, de la Cartea unică la infinitul textual, sărind peste cărți. Fapt care n-are numai avantaje, în contextul în care librăria și spiritul critic merg în continuare mână în mână. În lumea creștină, tiparul a spart monopolul clerului, a instaurat concurența și a permis Reforma. De ce am aștepta mai puțin de la impactul Net-ului asupra islamului, cu atât mai mult cu cât o rețea tehnică alcătuind o constelație cu marginile imprecise se potrivește cât se poate de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
sacrului. Este o veste proastă pentru autoritățile instituționalizate politice, religioase sau aparținând ambelor categorii. Statele, inclusiv monarhiile de drept divin, pierd controlul asupra adevărului, ca și demnitarii pe acela al Șariei, tot așa cum clerul catolic a pierdut, odată cu apariția tiparului, monopolul asupra Evangheliilor și asupra dogmelor. Perifericii recuperează acum întârzierea, și vechii poli de producere a normelor de gândire și de conduită, Egiptul și Arabia Saudită, Al-Azar și Mecca, se văd aduse la același nivel ca și emițătoarele yemenite sau marocane. Veste
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
investiții. Creștinii au pământ, e adevărat, dar nu și bani peșin. Nimeni nu mai vrea să investească în agricultură. Înainte, lucrau pământul în parte, cu musulmani. Găseai și posturi de funcționari în spitale, la poștă, în jandarmerie. Acum Mont-Liban are monopolul cotelor de reprezentare. Creștinii de la frontiere sunt cei mai năpăstuiți. Suntem prea săraci și nu prea instruiți. Enoriașii mei nu prea calcă pe la biserică și nici nu le pasă cine știe ce de credință, dar în sfârșit... Cei mai săraci sunt și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
latura practică a mitsvoth-urilor, respectarea unor reguli fără obligația de a crede, solidaritatea în momente de pericol, o vechime fără egal. Printre seducțiile islamului: simplitatea doctrinală și convertirea fulgerătoare (n-ai de pronunțat decât o frază), poligamia (pentru bărbați), absența monopolului clerical, libera concurență a școlilor, ignorarea noțiunii de păcat originar, confortul consultațiilor juridice, imaginea atrăgătoare despre paradis (hurii sau efebi). Mai familiare ne sunt, în Europa, agrementele creștine: un Dumnezeu căruia îi poți spune "Tu", senzualitatea imaginilor, deschiderea spre feminitate
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și-ntr-o căsuță de bârne, Scovarză declasatul o femee frumoasă și cu draci eroina Scovarză se hotărăște să ucidă pe bărbatul ei și lupta bărbaților pe Bistrița care se isprăvește cu moartea lui Scovarză Firme la Chișinău: "Regia Statului monopolurilor". "Peșterie". Ideia că nu putem ieși, noi Românii, decât bine din încurcăturile veacului acestuia, pentru că avem oameni slabi la conducere. Dac-ar fi oameni mari și de acțiune, atunci ar cerca să se ridice ei deasupra vremurilor: probă Ștefan cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dispensarului care, nu multă vreme după asta, a și fost închis (după cât afirmă d. O. Han). O altă interesantă informație cu privire la intrigăriile bucureștene mi-a dat d. Han în legătură cu înființarea "Discomului". În multe rânduri se încercase la vechea Regie a Monopolurilor să se obțină autorizație pentru înființarea unui oficiu care să se ocupe de tutunurile de lux etc. În 1927, i s-a oferit d-nei Clotilda Averescu, pentru operele sale de binefacere, douăzeci de milioane de lei, dacă d-na Averescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
apără în primul rând propriile interese și mai puțin cele ale oamenilor și a falsificat învățătura adevărată a lui Dumnezeu, unindu-se cu cei puternici ai lumii. O biserică care a construit un Dumnezeu catolic și care pretinde că deține monopolul - adevărului. I se pare mai bună biserica din Ghana decât cea din Germania. Discuția continuă până intrăm în localitatea Santo Domingo de la Calzada unde îmi spune că se oprește deoarece o doare prea tare genunchiul. Ne despărțim și îmi spune
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
La sfârșitul lui februarie 1880, Brătianu a depus în Parlament proiectul Legii constitutive a Băncii Naționale a României, concretizând practic politica economică națională prin noi înșine. Banca nou înființată avea capital mixt (două treimi capital privat și o treime capital de stat) și monopolul emisiunii monetare. Brătianu și-a urmat îndeaproape lozinca: Îndrăzneală în cele bine chibzuite. Susținut de amicii săi politici cei mai devotați, între care se număra și Eugeniu Carada, Brătianu a condus acțiunea aproape ca pe o luptă pe front, atrăgând
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a fost colonizată, exploatată, guvernată de Germania.” Începând cu secolul al XVIII-lea, se scria în editorial, ”Germanii sunt pe tron; în jurul tronului; generalii sunt germani, miniștrii la fel, brutarii - germani, farmaciștii - germani. Cât privește pe femeile germane, ele au monopolul funcțiilor în suita împărătesei, sunt moașe și așa mai departe”. În cunoașterea extraordinarei desfășurări germane de forțe pentru răsturnarea rânduielilor imperiale din Rusia, contribuția hotărâtoare a avut-o acțiunea lui Edgar Sisson, funcționar la Ambasada Statelor Unite la Petersburg, care a
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]