4,695 matches
-
duc după ea. Era de ajuns să fac un pas Înainte și totul s-ar fi terminat. Și să las monstrul să scape nevătămat? Niciodată. Am aruncat buchetul de ierburi Înflorite În valurile Învolburate. „Pe curînd, Mary, dragostea mea“, am murmurat Închizînd ochii. Poziție fetală. Genunchii sub bărbie. Brațele Îndoite În jurul bustului. Deschise gura ca să tragă cu disperare un pic de aer În piept. Lucas năvăli din baie și o luă lîngă el. - Ssst... Liniștește-te... șopti el legănînd-o. Se agăță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
suferise. Încercările astea nu se cuvenea să-i despartă, nu puteau să-i despartă. Dragostea lor era mai puternică decît ele. Trebuia să găsească vorbele potrivite pentru a o readuce la el. - Aș vrea atît de mult să uităm totul, murmură el... Tot ce nu se referă la noi... După privirea pe care o Întoarse spre el, Christian pricepu instantaneu că tocmai cuvintele pe care le alesese aveau un efect devastator. Digul se rupse și valurile se porniră. - Gildas, Loïc, Nicolas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
toată. Apoi deveni distantă. - Am să mă instalez În altă parte... pînă se termină ancheta. Și intră În cabină. Ea alergă spre el, cu inima gata să-i sară din piept, cu ochii strălucind de lacrimi Încă stăvilite. - Nu pleca, murmură ea. El Își apropie degetul de butonul de comandă al liftului fără să-și ia ochii de la ea. - Vino cu mine. Acum. Imediat. Ezitarea fu scurtă - un clipit din gene -, dar suficientă. Lucas zîmbi amar. - Eu știu ce vreau, Marie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
clipa următoare, copilul bosumflat era pus jos, iar Gaïdick se Învîrtea În aer În brațele fiului ei mai mare, rîzÎnd În hohote... - Băiețelul e Pierre-Marie, exclamă Armelle... Iar femeia e mama lui... Înseamnă că celălalt e Erwan. Ce frumos era! murmură ea extaziată. Bătrînul, smuls brutal din amintirile lui, o privi de parcă ar fi rostit un blestem și se duse să oprească aparatul de proiecție cu o mînă tremurătoare. - Ce naiba faci aici pe jumătate goală? Întrebă el cu voce Înfundată. Nora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
doar cîțiva centimetri de obrazul lui. Marie Încercă să se ridice, dar, În gestul ei rapid, arcurile patului se mișcară, bara de sprijin alunecă, așa că se prăvăli din nou peste el. - De două ori la rînd, asta e deja provocare, murmură el imobilizînd-o cu brațele. Își aținti privirea În ochii ei. - Nu pe el Îl iubești. Ea Își plecă ochii. - Uită-te la mine, Marie, și ai curajul să-mi spui că nu e adevărat. Ea Își ridică Încet pleoapele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
vorbă... În sfîrșit, dacă și tu vrei. Trăsăturile Încordate ale skipperului se destinseră imperceptibil. Era oare pe cale să-i spună că nu se terminase totul Între ei? Coborî după ea. - Ceea ce vreau eu este ca tu să fii fericită, Marie, murmură el. Ochii lui albaștri erau adînciți În orbite de cearcăne adînci. Marie simți că i se strînge inima. - Am să trec În cursul serii, făgădui ea. - Te aștept deja. Răsună sirena care anunța plecarea iminentă a bacului. TÎnăra femeie Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
cu zgomot sînii și țipă cuprinsă de dezgust și de disperare. Ușa cabinei se deschise atunci, dîndu-se de perete sub mîna lui Lucas. Nici măcar nu-și dădu seama cum de ajunse cu el pe chei. Merseră În tăcere. Apoi Lucas murmură fără s-o privească: - M-am amestecat În ce nu mă privește? Ești supărată pe mine? - Nu. Pe mine sînt supărată. Singura imagine care Îi rămînea În urma acelei oribile scene din care o smulsese Lucas era aceea a lui Christian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pe banchetă. Ryan se aplecă peste masă pentru a lua cu el un mic aparat de Înregistrare pe care-l strecură În sacul etanș. Își Îndreptă pentru o clipă atenția asupra skipperului, de parcă ar fi șovăit, apoi se Îndreptă și murmură cu o voce gravă și monocordă: - Dormi adînc.... CÎnd te vei deștepta, nu-ți vei mai aminti de nimic, de nimic... Avu un zîmbet rece. - Există ceva mai rău chiar decît moartea, vei vedea, mult mai rău: s-o pierzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
verzi, strălucind de lacrimi. Să fi fost din pricină că el Îi lipsea la fel de mult cît Îi lipsea ea lui? Cuprins de o speranță nebunească, se ridică și se apropie de ea. Se aștepta la orice, dar nu la ceea ce ea Îi murmură. - Știai În legătură cu copilul, dar n-ai spus nimic... El tresări. Cine naiba Îi putuse povesti așa ceva? Pierric? Auzise spunîndu-se că acum vorbea iarăși, dar că Își pierduse memoria... - Bebelușul acela avea doar cîteva ore de viață, Christian, continuă ea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pe cei trei oprindu-se și Îmbrățișîndu-se. - Detest să-mi iau rămas-bun, Îi spusese ea chiar În dimineața respectivă. Milic și Jeanne aveau aceeași părere, În mod vizibil. Emoția Îi făcea să se simtă stingheriți. - Ai grijă de tine, fetițo, murmură simplu bătrînul pescar, legănîndu-se de pe un picior pe altul. Marie Încuviință și rămase surprinsă cînd Jeanne o cuprinse brusc În brațe și o strînse la piept. - Du-te repede, te așteaptă, Îi șopti ea desprinzîndu-se la fel de brusc. La capătul ultimului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
prospături. Bruno hotărî să se relaxeze, să ia lucrurile așa cum sunt, rock’n roll; astfel, ziua trecu pentru el fără incidente, la drept vorbind fără nici un eveniment. Spre unsprezece seara, trecu din nou prin fața bazinului de jacuzzi. Deasupra apei ce murmura ușor, urca un abur subțire, străbătut de razele lunii pline. Bruno se apropie În tăcere. Bazinul avea trei metri În diametru. Lângă marginea opusă, era un cuplu Înlănțuit; femeia părea să fie călare pe bărbat. „E dreptul meu...”, se gândi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
folosi la nimic să reflecteze. Un copil, Îl faci sau nu-l faci; nu e o decizie rațională, nu face parte din hotărârile pe care o ființă umană le poate lua În mod rațional. Își strivi țigara În scrumieră, apoi murmură: — De acord. Annabelle Îl ajută să-și scoată hainele și Îl masturbă ușor ca să-l ajute să pătrundă În ea. El nu simți mare lucru, afară de catifelarea și căldura vaginului. Curând, Michel Încetă să se miște, frapat de evidența geometrică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
jos spre mine, cu cea mai ciudată expresie pe care i-am văzut-o vreodată. E un amestec straniu de afecțiune, mândrie și maximă încântare, care freamătă în spatele expresiei foarte serioase a chipului său. — N-ar trebui să fac asta, murmură. Se apleacă spre mine. Ai reușit, Samantha. Ești partener. Ți se va spune oficial peste o oră. Simt în piept o fierbințeală albă, și mă ia cu leșin. O clipă, nu pot nici să respir. Am reușit. Am reușit. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
atât de drăguță ca tine trebuie neapărat să-ți facă ceva la păr. Citește-ne și nouă previziunile. — Previziunile ? zic mirată. — Horoscoapele ! Annable țâțâie din buze. N-o prea duce capul, așa-i ? adaugă în șoaptă către Trish. Nu prea, murmură Trish discretă. Dar spală senzațional. Deci asta înseamnă să fii o femeie care se respectă. Să stai cu bucăți de poleială în cap, bând Buck’s Fizz și citind reviste despre vedete și modă. Singura revistă pe care am citit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
educația ta. Și, dacă ești gata să muncești din greu - din greu, să-ți intre bine în cap - sunt sigur că o să reușim să facem ceva. Nu. Situația a luat-o complet razna. — Nu vreau să-mi continui educația, domnule, murmur, cu ochii în pământ. Sunt foarte fericită așa cum sunt. Mersi oricum. Nu accept refuzul tău ! insistă Eddie. Țintește mai sus, Samantha ! spune Trish cu pasiune bruscă, apucându-mă de braț. Dă-ți o șansă în viață ! Țintește către stele ! Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Inima începe să-mi bubuie în piept. Acu-i acu. Îmi mai trag câteva șuvițe rebele peste față și-mi strâng pumnii pe lângă mine. Dacă o recunosc pe tipă o să-mi țin pur și simplu privirea în pământ, am să murmur câteva cuvinte și am să-mi joc rolul. Sunt menajeră. Niciodată n-am fost nimic altceva decât menajeră. — Să știi că aici o să ai parte de foarte multă liniște, Melissa, o aud pe Trish zicând. Am dat instrucțiuni personalului să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Par o fostă angajată plină de venin, chinuită și frustrată de resentimente. Adică exact ceea ce sunt. În timp ce privirea îmi coboară pe mesaj, îmi vine instantaneu în minte imaginea bătrânei cu ochi scoși din orbite care stătea la colțul străzii noastre, murmurând „O să vină după mine”. Acum am o simpatie totală pentru acea femeie. Probabil că era adevărat, chiar urmau să vină după ea. Guy o să râdă pur și simplu. Parcă-l și văd. Arnold Saville escroc ? Pare total aberant. Poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
trăgându-mi părul bine peste față și cu privirea în jos. Ce naiba faci aici ? E un stagiar. Bill... nu mai știu cum. Mai lucra uneori pentru mine. Stai calmă. Nu m-a recunoscut. — Am adus o sticlă de șampanie, domnule, murmur cu cea mai autentică voce de travestit de care sunt în stare, arătând către sticla pe care am pus-o pe jos. O surpriză pentru domnul. Tocmai mă întrebam unde s-o pun. — Păi cred că în nici un caz într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
picioarele. — Vin imediat, spun și ies înainte ca el să poată zice ceva. Când intru la toaletă, toate femeile care se află acolo se opresc instantaneu din vorbă. Dispar într-o cabină și le aud glasurile șoptind cu însuflețire și murmurând. Când ies din nou, nici măcar o singură persoană nu a părăsit încăperea. Toții ochii sunt fixați asupra mea, ca pe butelie. Deci te-ai întors, Samantha ? spune o asociată pe nume Lucy. — Nu tocmai. Mă întorc spre chiuvetă, conștientă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
pe treabă. Răsfoiesc contractul, sforțându-mă să-mi stârnesc entuziasmul. Haide. Asta e viața mea de-acum. În clipa în care am să reintru efectiv în joc, o să înceapă să-mi placă din nou. — De la cărțile de bucate la contracte, murmură Dominic în microfon. De la lingura de lemn la ordonanțe. Individul ăsta începe să mă cam calce pe nervi. Mă întorc la contractul meu. Însă cuvintele îmi dansează prin fața ochilor. Nu mă pot concentra. Toate gândurile mele se îndreaptă spre Nathaniel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
defini tu ! Nu sunt avocat ! Sunt o persoană. Îmi smulg brațul dintr-al lui și trântesc ușa, tremurând din toate încheieturile. O clipă mai târziu, aceasta se deschide din nou și Dominic și cameramanul se năpustesc în urma mea. — Măi măi ! murmură Dominic surescitat în microfon. În urma unei turnuri șocante a evenimentelor, Samantha Sweeting a renunțat definitiv la fabuloasa carieră juridică ce o aștepta ! Ăsta o s-o încaseze de la mine drept în bot din clipă-n clipă. În momentul în care trenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
spune Cyril foarte plin de sine. Sper că ați avut o călătorie plăcută. — N-a fost chiar așa de rea, spune bărbatul, cu un puternic accent americănesc. După cum vedeți, astăzi este o zi normală de lucru... — Hei, ia uitați-vă, murmură Katie. Kenny a rămas pe-afară. Kenny Davey, unul dintre designeri, bîntuie pe treptele de la intrare cu o expresie stresată pe față, Îmbrăcat În jeanși și ghete de baseball, neștiind dacă să intre sau nu. Pune o mîna pe ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Privind cu ușoară teamă una la alta, ne croim drum pe un coridor luminat, În care pulsează ritmul muzicii. Ajungem la o ușă simplă de oțel, iar Lissy Își caută cheia. Îmi Îndrept rapid bluza și-mi rearanjez părul. — OK, murmură Lissy. Nu te uita. Nu te holba. Fii cool. — Bine, murmur drept răspuns și o urmez pe Lissy În club. CÎt ea Îi arată cardul de membră unei fete de la un birou, nu-mi iau ochii de la spatele ei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
ceva... un tip cu barbă care citește Private Eye... și cam atît. Nu se poate. Nu se poate ca ăștia să fie toți. Unde-i Robbie Williams ? Unde sînt Jude și Sadie ? Unde sînt toate supermodelele ? — Pe cine ai văzut ? murmură Lissy, fără să-și ia ochii din meniu. Nu sînt sigură, șoptesc ezitînd. Ce crezi, tipul ăla cu barbă o fi vreun actor celebru ? Lissy se răsucește cît poate de firesc pe scaun și se uită la el. — Nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
care se apropie. SÎnt aproape la ușă. — Fuck ! Connor se uită În jur căutînd o scăpare. Fuck... fuck... — Calmează-te ! O să ne ghemuim și noi Într-un colț, șoptesc. Oricum, poate că n-or să intre. — O idee extraordinară, Emma, murmură furios, În timp ce traversăm iute camera, cu mișcări stîngace. De mare excepție. — Nu mai da vina pe mine ! Îi răspund. Nu voiam decît să insuflu un pic de pasiune În... În clipa În care se deschide ușa, Încremenesc. Nu. O, Doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]