3,927 matches
-
nu vor produce suficiente inputuri pentru a determina un răspuns pozitiv din partea sistemului politic. Acesta va funcționa fără legătură cu dorințele cetățenilor și va fi dominat cel mai probabil de ineficiență și corupție. Astfel, el va genera la rândul lui neîncrederea, dezamăgirea și neimplicarea cetățenilor. Din această perspectivă ar trebui să vedem alarmismul celor care percep scăderea implicării civice în societățile occidentale (Putnam, 1995a). Așa cum vom vedea, disputa actuală privește tendința de scădere a participării politice. În timp ce unii autori precum Putnam
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
confirma teoria menținerii activismului și a schimbării de repertoriu politic, ar trebui ca cei care se angajează în aceste noi tipuri de participare să fie și cei care le abandonează pe cele vechi, cei care să manifeste cel mai puternic neîncrederea politică. Analiza întregului set de date ESS indică contrarul: cei care se angajează în noile forme de activism, conchid autorii, sunt aceiași care se angajează în cele vechi, adică noi repertorii politice sunt adăugate celor vechi. Relațiile bivariate au indicat
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
însă, de introducerea altor factori și pentru a explica de ce moștenirea comunistă are un efect așa de puternic asupra participării voluntare în fostele țări socialiste. Dintre numeroșii factori ce ar putea fi selectați pentru testarea importanței moștenirii comuniste, Howard alege neîncrederea în asociațiile existente în timpul regimului comunist, persistența unei rețele de legături personale și dezamăgirea legată de evoluția democrației în fiecare țară, anume Rusia și Germania de Est. Așa cum se cunoaște, asociațiile nu lipseau din tabloul regimurilor comuniste. Diferența fundamentală față de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
1989 subliniază autorul așteptarea ca cei care se opuseseră regimului, care refuzaseră să participe la astfel de organizații să devină membri în noile organizații, autonome și deplin voluntare ale societății civile post-comuniste. Rezultatele sondajului PCOMS arată însă contrariul: relația dintre neîncrederea în organizațiile comuniste și participarea actuală este una pozitivă. Al doilea factor luat în calcul de autor este persistența unei rețele de legături personale. Trebuie amintit că aceste rețele formau nodurile economiei paralele în epoca socialistă, funcțiile lor fiind de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
eșantionul combinat Rusia Germania de Est, cât și pe eșantioanele naționale alături de variabilele SES și mărimea localității arată o îmbunătățire substanțială a înțelegerii participării voluntare în cele două țări. Dintre factorii postcomuniști, cel mai important efect pare să-l aibă neîncrederea în organizațiile comuniste. Interpretarea rezultatelor nu poate fi făcută decât în două moduri: cei care participau înainte de 1989 într-o măsură mai mare (fără să știm exact motivul) au deprins probabil un anumit atașament, și-au format o experiență pozitivă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
stilul de viață orientat tot mai mult spre câștig pare să fi dezvoltat în România un egoism generalizat, contrabalansat de percepția unei inechități flagrante și de cereri de redistribuție radicală (Bădescu, 2004; Rothstein și Uslaner, 2005). Acest climat de egoism, neîncredere și frustrare este foarte puțin propice participării civice, dar și toleranței sociale (Dragoman, 2006a). Există încă o neîncredere în asociațiile voluntare și în eficiența acestora, precum și în utilitatea muncii voluntare, a cooperării și participării politice (Sum, 2005). S-ar putea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
contrabalansat de percepția unei inechități flagrante și de cereri de redistribuție radicală (Bădescu, 2004; Rothstein și Uslaner, 2005). Acest climat de egoism, neîncredere și frustrare este foarte puțin propice participării civice, dar și toleranței sociale (Dragoman, 2006a). Există încă o neîncredere în asociațiile voluntare și în eficiența acestora, precum și în utilitatea muncii voluntare, a cooperării și participării politice (Sum, 2005). S-ar putea însă ca și măsurarea participării să fie defectuoasă. Cele câteva întrebările din sondajele de opinie referitoare la numărul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
rămân cantonate local, fără o organizare națională și cu o slabă colaborare. Ceea ce face Spania diferită de contextul european este și nivelul scăzut al încrederii sociale. Analiza longitudinală întreprinsă de autori pune în evidență un fenomen de transmisie generațională a neîncrederii. Din toate efectele pe care o astfel de analiză le poate sublinia (efectul de grupă de vârstă, efectul de perioadă și efectul ciclurilor de viață), nici unul nu apare ca fiind semnificativ. Astfel, lipsa unui efect de grupă de vârstă (cohort
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
este în concordanță cu modernizarea socio-economică pe care Spania a înregistrat-o odată cu profundele schimbări politice. Încrederea însă urmează altă logică, ea fiind o caracteristică foarte stabilă de-a lungul timpului. Cum se poate explica nivelul scăzut și constant de neîncredere? O primă explicație avansată de autori ar fi condițiile politice anterioare regimului democratic, când era descurajată orice formă de participare în afara cadrului strict controlat de stat și de Biserică. O altă explicație este tranziția însăși, din moment ce ea s-a realizat
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Biserică. O altă explicație este tranziția însăși, din moment ce ea s-a realizat prin negocierea elitelor, nu prin mobilizare de masă (în ciuda scurtelor momente de presiune populară). În consecință, participarea nu a ajuns să fie instituționalizată, ea alimentând pe mai departe neîncrederea socială. Paradoxal, democrația din Spania nu urmează același model. Similar cu educația, există un efect de grupe de vârstă evident, cei mai tineri fiind mai atașați legitimității democratice a noului regim politic spaniol, iar diferențele dintre generații sunt constante și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
nu este suficientă pentru generarea capitalului social, că acesta poate exista într-un echilibru de slabă intensitate de-a lungul mai multor decenii. Spaniolii rămân neîncrezători unii în ceilalți, în ciuda schimbărilor politice, economice și sociale pe care le-au traversat. Neîncrederea pare să fie o trăsătură culturală transmisă generațional și foarte constantă de-a lungul timpului. Acesta este și un avertisment pentru noile democrații post-comuniste, confruntate și ele cu niveluri scăzute de capital social și cu un efort semnificativ de consolidare
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în același timp, controlul politic îi forța să-și constituie rețele dense, dar foarte reduse, de relații apropiate cu indivizi de încredere. Chiar dacă prăpastia dintre cele două tipuri de relații s-a redus după 1990, specializarea relațiilor din comunism și neîncrederea puternică legată de relațiile dintre oameni pot avea încă efecte asupra încrederii sociale și cooperării în fostele țări comuniste. Problema societăților est-europene rămâne atât nivelul scăzut de încredere, cât și gradul scăzut de participare și tipul de participare. Un studiu
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
alte societăți decât cea americană. Acesta se bazează pe sentimentul optimismului și pe sentimentul controlului. Iar cetățenii societăților post-comuniste de obicei sunt pesimiști și se simt fără nici o putere de a controla ceea ce li se întâmplă. De aici și o neîncredere profundă în cei necunoscuți, în oameni în general, în afara cercului strâns de rude și prieteni. De unde provin acest pesimism și sentimentul lipsei de control? Desigur, o parte din explicație vine din moștenirea regimurilor comuniste, anume costurile prea mari ale încrederii
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
te așteptai din partea unui regim criminal. Dar explicația vine și din contextul tranziției. Pesimismul provine și din sentimentul inegalității sociale. Distribuția echitabilă a resurselor duce la ideea unui țel comun, a unor interese și destine comune. Distribuția lor inegală produce neîncredere și segregare, fiecare fiind coeziv doar cu cei asemenea (Dragoman, 2006a). Încrederea nu se poate naște în societăți ierarhice, puternic stratificate, consideră Putnam (2002). Legătura dintre încredere și inegalitate este măsurată prin corelația dintre un indice Gini al inegalității și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și reciprocitate. Constrângerile specifice sistemului politic comunist, bazat pe controlul strâns al relațiilor sociale, pe control și mobilizare de tip ideologic și represiune nu puteau să nu ducă la un tip de societate lipsită de spontaneitatea relațiilor sociale (Uslaner, 2004). Neîncrederea, atomizarea socială, imposibilitatea cooperării susținute ar putea fi datorate tipului special de relații pe care oamenii le aveau în comunism (Völker și Flap, 2001). Nivelul scăzut al încrederii și al cooperării înregistrat astăzi în regiune nu trebuie deci să ne
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sau alienați nu vor produce suficiente presiuni pentru a determina un răspuns pozitiv din partea sistemului politic. Acesta va funcționa fără legătură cu dorințele cetățenilor și va fi dominat probabil de ineficiență și corupție. Astfel, el va genera la rândul lui neîncrederea, dezamăgirea și neimplicarea cetățenilor. Tipul de cultură politică poate fi determinată cu ajutorul anchetelor. În cercetarea noastră am folosit datele unei anchete realizată în România la nivel urban. Concluzia este că, contrar așteptării, cultura politică a cetățeanului Românei urbane este una
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
noastre: „Și toate câte veți cere rugându- vă cu credință, veți primi” . Rugăciunea este scumpă și necesară vieții noastre, toiag la bătrânețe și balsam răcoritor în suferință. Rostirea ei trebuie făcută cu toată voința noastră sufletească, fără teamă, spaimă, îndoială, neîncredere sau nedumerire. Un creștin cuprins de emoție după rugăciune exclamă: „Socot că cea mai mare forță nefolosită este puterea ascunsă în rugăciune”. Marele savant francez, Alexis Carrel, a zis: „Când ne rugăm, intrăm în legătură cu nesecata iubire, care leagă și ține
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
să conving pe cel ce-și dorește să învețe, că eu știu să-l învăț să învețe. - Cum (să) rămâi tu motivat, într-o mare a demotivării? Un anumit tip de elev intră întrun domeniu al cogniției nu numai cu neîncredere dar cu vădită îndărătnicie. Deși orice disciplină nouă alocă un spațiu îndestulător introducerii pentru a explica învățăcelului ce folos are cel care ar studia-o, te trezești tam nisam pe la jumătatea ori chiar sfârșitul anului școlar că te lovește ca
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
a ieșit și din copilărie. Libertatea pare că s-ar întrevedea la capătul labirintului, dar labirintul este înțesat de monștrii locali. Dan Lungu are prezența de spirit de a-i configura pe acești monștri care poartă nume de: corupție, intoleranță, neîncredere în celălalt, inadaptare, lingușire a celui puternic, minciună. Îi regăsim și în cealaltă societate, societatea comunistă, dar sub alte măști. Răul există acolo unde există și oameni, amestecat cu binele. Scriitorul însă face acest complicat proces de decantare, uneori chiar
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
expresia cea mai caracteristică a acestei operații de spălare a creierelor. Că ea n-a reușit este o altă poveste. Repulsia cu care a fost înconjurată a avut și are însă ca efect, din păcate, între altele, la nu puțini, neîncrederea și chiar respingerea oricărei dispute ideologice serioase, de principii. Cea mai ilustră victimă a exploatării propagandistico ideologice a fost o parte din opera lui Eminescu. Latura sa xenofobă, ca să nu mai amintim de unele articole politice, a fost speculată și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
multor intelectuali și scriitori, ideea de apolitic are însă alt înțeles: ea se confundă cu refuzul înscrierii într-un partid politic, cu adeziunea publică la un program oarecare, cu păstrarea distanței permanente față de viața politică organizată. Pe scurt: apolitic înseamnă neîncredere, distanțare, idiosincrazie, refuz chiar al ideii de partid politic. Problemă deosebit de interesantă, de esență pur sociologică. Nu știm dacă... sociologii d-lui Adrian Severin au luat-o în dezbatere. Ea trebuie, în orice caz, studiată științific. Să recunoaștem, mai întâi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
un caracter, vorba lui Heine. Acest conflict nu întârzie să se producă periodic. Apar atunci fenomene iritante de marginalizare, de izolare, de bagatelizare a talentului. Partizanii politici doar de caracter care au numai această calitate, recunoaștem, extrem de importantă privesc cu neîncredere și adesea chiar cu ostilitate pe omul de talent venit printre ei. Acesta are de partea sa calități mai curând iritante: o anume notorietate, numele său circulă în presă, la radio și TV, el este adesea publicist, autor sau profesor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
din perspectiva lor, constituia clar un plasament de capital social apărea, în ochii neîncrezători ai nomazilor, drept o abilă manevră vizând sustragerea de resurse umane dintr-un fond anonim și reticent. Când e vorba de a respinge anexarea prin persuasiune, neîncrederea devine un capital inestimabil, ce permite neîncrezătorului luxul de a refuza o tranzacție fie și numai bănuită de intenții dubioase; a-și cultiva cele mai vagi bănuieli sporindu-le, a le trata cu toată seriozitatea traducându-le în decizii, înseamnă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
acoperi nările omului, în așa fel încât să nu-și audă propriul fornăit de alarmă. Dar pentru cei obișnuiți să fie deranjați, adică siliți să ridice grabnic tabăra, chestiunea obiceiului se pune invers: cum ar putea fi ei dezvățați de neîncredere, care e anticiparea habituală a eșecului unei legături? Căci neîncrederea în semeni, ca orice obicei, se dobândește prin experiență, dar odată dobândită poate deveni rezistentă la fluctuațiile fapticului - un dur sediment sufletesc rezidual. Chestiunea, evident, se complică odată cu constatarea că
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
audă propriul fornăit de alarmă. Dar pentru cei obișnuiți să fie deranjați, adică siliți să ridice grabnic tabăra, chestiunea obiceiului se pune invers: cum ar putea fi ei dezvățați de neîncredere, care e anticiparea habituală a eșecului unei legături? Căci neîncrederea în semeni, ca orice obicei, se dobândește prin experiență, dar odată dobândită poate deveni rezistentă la fluctuațiile fapticului - un dur sediment sufletesc rezidual. Chestiunea, evident, se complică odată cu constatarea că eșecul unui pact nu exclude reușita strălucită a uneia dintre
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]