4,685 matches
-
astfel subiectul ce trebuie să cadă la sfârșit, după baia de cântec de privighetoare, cum adesea folosește autorul comparația. Sentimentul că acțiunea se petrece în vremuri mai mult sau mai puțin intuite dar sigur în timpurile când se căuta rețeta nemuririi și piatra filosofală ți-l sugerează nu numai gravurilor amintite mai sus, ce ilustrează personaje fantastice într-o lume suprapopulată de spirite, vrăjitori, călugări, alchimiști și alte creaturi monstruoase, stampe gen Capriciile lui Goya (1746-1828), ci și onomastica personajelor: Zoroastro
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
de epitete și metafore sublime sari batardele străine și catalecticele rime cu idei unduitoare, iar dactilele moderne cu a lor nemărginire cântă în duete blânde liminare portamente potențate în tărie sintagme și interjecții într-o topică sinistră și obții din nemurire mercantilice versete.
Tremur final by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83706_a_85031]
-
de lemn scoasă în curte, într-un sat bănă țean unde venisem în vacanță. Deși cu nouă ani mai mare ca mine, nu mă lua în râs când discutam cu gravitate despre, aproape literalmente, câte-n lună și-n stele: nemurire, Dumnezeu, univers, dra goste... În acea noapte aveam să vorbim până s-a revărsat de ziuă. Eu îi povesteam marea mea desco perire din acel an, anume ideea că nu putem ști niciodată cum vede lumea altcineva: poate că tu
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
facem peste goluri saltul, și soarele din tot înaltul să ne surâdă protector. Să fim aceiași, de-altădată: festivi, aprinși de idealuri și peste ale vieții valuri să țesem poduri fără spată. Am fi aproape de izvor și-am bea nectarul nemuririi cântând, cum cântă-n cer zefirii: un imn de slavă zărilor; luminii ce ne înconjoară, atâtor flori ce se deschid, cu ochii care văd prin zid iubirea de odinioară. Nu aveam poftă de mâncare și adormeam foarte târziu, mă străduiam
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
au făcut și clipe amare; pe litoral, mulțumirile-s cât e dragostea noastră de mare. Diversitate. Dau frâu liber minții sentimentele-s mult mai curate; frumoși sunt copiii! Frumoși sunt părinții! Așa de frumoase-s fetele, toate!... Ne revedem în nemuririle noastre făcând palate fără geamuri și uși; în ceruri adânci, în apele albastre intră și ies pescăruși. Oriunde te-ntorci, imensități: plaja, marea și zarea, cerul, ah! Cerul plin de cetăți și-n grădinile lor, stăpână visarea... La orizont, mișcătoare
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
Orașul și oamenii, aparent laoaltă, trăiesc contradicții profunde; ce multe guri de Rai rotunde ne duc într-o lume mult mai înaltă. Stări noi, precum prima iubire, te-ntineresc, te fac să renaști, ca sfintele Paști când ne-apropie de nemurire. Vecini cu cerul, mai aproape de astre simțim misterul salvării noastre. Trăim armonia, suntem împreună și ne cunună pe toți veșnicia. 1965 Vremuiri Pomeni de plastic, sărăcie, nevoi ce sunt și altele vin, îngrijorări și mult venin și inacces la veșnicie
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
Știam că nu vom mai fi singuri, și va roi stupul de albine, vom cumpăra din magazine mai multe farfurii și linguri. Când viața intră-n prelungire, deși descrești, te vezi crescând și, nici nu-ți pasă, ca și când înaintezi în nemurire. Copii, nepoți... Ce veșnicie! Prin ei, de ea să avem parte!.. Am spus mereu că în copii e cheia protecției de moarte. Așa visam, așa doream să crească pomii în grădină; nu bănuiam că n-am să am acces, în
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
mai deosebiți și mai bine făcuți care se gâtuie, și ucigându-se un număr deopotrivă de cai, se înșiră acești călăreți morți în jurul gropii sprijiniți câte într-o țepușă (IV, 72). Acest obicei arată într-un chip învederat că ideea nemuririi exista și la Sciți încă înaintea ivirii lui Zamolxis, după cum această idee se vede că se află chiar în mintea omului preistoric. Ea pare a se fi trezit in creierul omenesc odată cu conștiința de sine, și de aceea și astăzi
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
două părți: una de obârșie getă, acea care se referă la doctrina lui Zamolxis și la forma în care această învățătură era împărtășită; cealaltă datorită iscodirii grecești, care nu putea admite ca o învățătură așa de înaltă ca acea a nemuririi să fi ieșit de aiurea decât de la un discipol al teoricianului metempsicozei. Strabon adaugă la povestirea lui Herodot câteva puncte caracteristice, anume că «Zamolxis, întors în patria lui, se bucura de stima celor mai însemnați, din cauza prezicerilor ce știa să
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
viitorului și retragerea sa în suteran. Pentru a îndruma și mai ușor triumful învățăturilor sale, el ia ajutorul puterii lumești și asociază pe rege la lucrarea de regenerare morală a poporului său. Fără îndoială că o asemenea religie, care făgăduia nemurirea celor ce o împărtășiau, trebuia să pună oarecare condiții închinătorilor ei. Aceste condiții par a se fi referit mai ales la cumpătarea în mâncăruri si băutură, la înfrânarea de la viciul beției, pe care l-am cunoscut la Traci ca păcat
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de unde carnea era cu desăvârșire îndepărtată și fără îndoială că și vinul trebuia să fie alungat, întrucât găsim mai târziu pe Deceneus întrebuințând, pentru a ajunge la același rezultat, un mijloc si mai radical, stârpirea viilor. Am văzut că ideea nemurirei era cunoscută și la Sciți, că ea pare a nu fi lipsit niciodată de sub titva omenească. Pe când însă la celelalte popoare ale vechimii această idee fusese aproape întunecată de dezvoltarea prea bogată a odraslelor secundare ale ideei religioase, precum se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
niște obiceiuri oarbe apucate din vechi, la Geți ea deveni centrul în jurul căruia se învârteau toate concepțiunile lor religioase, toată viața lor morală. De unde venea oare la Geți și mai târziu la Daci o accentuare atât de energică a ideei nemuririi? Această idee alcătuia fondul religiunei tuturor popoarelor de rasă tracică din care am văzut că Geții și Dacii făceau parte întregitoare. La Traci zeul național era Sabazius, numele trac al zeului aric universal, care la Greci se numea Dionisos și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
care la Greci se numea Dionisos și la Romani Bacus, zeul veseliei, al vinului și inspirațiunii profetice. În misteriile sale se reprezentau scenele simbolice ale morții și învierea naturii, care repetându-se în fiecare an, conducea de la sine la idea nemuririi. Este cunoscut că religiunile politeiste confundă și schimbă adeseori înțelesul și atributele zeilor lor, că fiecare popor, fiecare oraș chiar aveau câte un zeu favorit, care covârșea în curând pe toți ceilalți în însemnătatea ce o dobândea pentru mintea poporului
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
misterii, dintre care deveniră celebre ale celui din urmă prin acea că dădură naștere teatrului antic, precum misteriile neligiunei creștine dădură ființa celui modern. În aceste misterii se proclamau, între alte principii mai înalte, ascunse de comunul lumii, și ideea nemuririi. Astfel Plutarc în mângâierea îndreptată, către soția lui la moartea unui copil al lor, spune către dânsa că: «misteriile lui Dionisos i-ar fi învățat pe amândoi că sufletul se asemănă în timpul vieții cu o pasăre în colivie, este nedestructibil
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Mercur înaintea tribunalului unde judecă Pluton, de unde în sfârșit trece condusă de bunul ei înger în sala banchetului celor trecuți prin dreapta judecată. O inscripțiune găsită de Dl. Heuzey în Macedonia ne arată și mai clar că această învățătură a nemuririi era o credință națională la Traci. Inscripția spune că: «durerile mele mari nu te ripesc de la moarte, deși pierderea unui fiu îmi dă îndeajuns dreptul de a plânge.» Se vede deci că era o inscripțiune pusă de un părinte, mai
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
toate aceste rezultă îndestul că Tracii, având ca zeul lor național pe Sabazius, care nu era altul decît Dionisos, și că acest zeu fiind cel mai în onoare la ei, urma numaidecât ca nota caracteristică din cultul acestui zeu, ideea nemuririi, să fie mai cu putere accentuată la Traci, notă care fu apoi ridicată de Geți la principiul fundamental al religiunei lor, în doctrina lui Zamolxis. Această idee însă era deosebită de metempsicoza lui Platon și a Egiptenilor, întrucât metempsicoza admitea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
prin trecerea sa în corpul mai multor ființe, pe când am văzut că învățătura lui Zamolxis, admitea numai pe aceia în sânul vieții eterne, care după expresia inscripțiunii de mai sus, «bine meritase de lumina divină.» Dintr-o asemene idee a nemuririi și fericirii pe lumea cealaltă se explică și obiceiul raportat de Herodot care se afla la Trausi, «că atunci când se năștea un copil, toate rudeniile lui încunjurându-l, plângeau asupra relelor pe care avea să le sufere, din momentul în care
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
mai târziu pătura Românilor din Macedonia. Obiceiul arătat nu se regăsește la Românii de la nordul Dunării, ceea ce ar fi îndestul de extraordinar, în cazul când Românii de aici ar fi niște emigranți veniți de peste Dunăre. Ce a devenit oare religiunea nemuririi la poporul Dacilor ? Fără îndoială că ea a fost primită și de poporul lor, poate încă de pe când trăia la sudul Dunării, în Rodop; în orice caz însă după constituirea sa în stat împreună cu Geții, în țările carpatine. Aceasta se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
zeul le este favorabil; dacă nu, atunci respingând pe acel ce nu murise ca om rău, trimiteau pe un altul. O religiune ca acea îmbrățoșată de poporul Geto-Dacilor trebuia să aibă o puternică înrâurire asupra manifestării întregii lor vieți. Ideea nemuririi, atât de adânc înrădăcinată la ei, trebuia să încoarde mult puterile lor în viața pământească. Moartea pentru ei nu era decât mântuirea de suferințele lumii reale și eliberarea lor către lumea fericirii. Nu se puteau deci teme de ea, ci
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
să se opună atâta timp și cu atâta energie, aceasta o datoresc marii lor inimi, care împlinea dânsa lipsele lăsate de necultivata lor inteligență. Astfel era acest popor, Geto-Dacii. Plini de energia barbară a rasei lor, oțeliți prin credința în nemurire, uniți într-un corp mare și compact, într-o pozițiune din cele mai tari atât pentru atac cât și pentru apărare, cu mintea lor ageră, predispusă pentru primirea civilizației, pe care însuși dușmanii lor firești se însărcinau să le-o
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
era acolo vorba de un corp al lui Gosseyn. Dacă aici ajunsese nebunia suscitată de prezența acestui corp, el care se afla nemuritor grație existenței unei serii de corpuri analoge va trebui să-și reconsidere în întregime problema propriei sale nemuriri. Către orele nouă fu înveșmântat într-o lungă robă albă, iar parada viziunii începu. O luară pe un drum curios; niște trepte coborau pe lângă un perete curbat. Ajunseră în adâncuri; acolo se găsea un propulsor cu pilă atomică, iar Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
care-i zguduise temeliile ființei. Părea că nici nu băgase de seamă că dezvăluise adevăratul nume al lui ― Lavoisseur. Gosseyn își aminti că mai auzise undeva numele acesta, dar conexiunea era mult prea vagă. Thorson continuă: ― Cineva a descoperit secretul nemuririi. O imortalitate căreia nu-i pasă de accidente. Mă rog, (se întrerupse cu dispreț) cu excepția acelor accidente care pot afecta corpul pe Pământ, unde străinii înarmați se plimbă ca la ei acasă. Thorson se opri din nou și-l privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
da, presupun că eu sunt, dacă vrei s-o iei așa. L-am împins pe în față ca să-mi slujească drept spion personal în sferele înalte. Bineânțeles că el nici măcar n-o bănuia. Tocmai în asta consta frumusețea sistemului de nemurire pus la punct de mine. Toate gândurile corpului activ sunt recepționate telepatic de toate celelalte corpuri pasive provenite din același... hm... bulion biologic de cultură. E de la sine înțeles că eu a trebuit să dispar, atâta vreme cât el era în scenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
când Lavoisseur întinse mâna să ia arma. Bătrânul îi aruncă o privire pătrunzătoare. ― Vrei informații, nu-i așa?' ― mormăi el. Și râse ușor, cu un râs ciudat, amuzat. ― Bine, ce vrei să știi? ― Despre corpurile mele. Cum... Fu întrerupt. ― Secretul nemuririi ― zise bătrânul ― presupun izolarea individului de dublele potențialități moștenite de la părinții săi. Respectiv, crearea de gemeni sau frați care seamănă între ei. Teoretic similitudinea ar putea fi atinsă și prin nașterea normală. Dar în practică ea nu poate fi realizată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
era acolo vorba de un corp al lui Gosseyn. Dacă aici ajunsese nebunia suscitată de prezența acestui corp, el care se afla nemuritor grație existenței unei serii de corpuri analoge va trebui să-și reconsidere în întregime problema propriei sale nemuriri. Către orele nouă fu înveșmântat într-o lungă robă albă, iar parada viziunii începu. O luară pe un drum curios; niște trepte coborau pe lângă un perete curbat. Ajunseră în adâncuri; acolo se găsea un propulsor cu pilă atomică, iar Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]