3,633 matches
-
ce fotografie? Pe atunci, familia lor nu se fotografia decât ca să-și reînnoiască permisele pe calea ferată, care le dădeau dreptul la douăsprezece călătorii gratuite pe an. Și după atâta timp, pe Nel o încercă un impuls de umoare târzie, neputincioasă, inutilă la gândul că Filip nu avusese în mână o fotografie frumoasă de-a ei, ci una dintre acele imagini reduse și proaste care te fac de nerecunoscut... Scrisorile i-au îngăduit să reconstituie câteva episoade tragice din viața locotenentului
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
proces în care Hristos nu se implică prin nimic, fiind doar un spectator al performanțelor atinse de om, prin sine însuși. În felul acesta, Paisie Velicikovski trăiește de timpuriu în adevărata smerenie, recunoscând că toate le face Hristos, prin făptura neputincioasă a călugărului-preot, în timp ce Serghi atinge o smerenie înșelătoare, care nu este de fapt, decât un alt chip al ambiției și mândriei sale, de a atinge perfecțiunea și a fi primul în toate. După această buclă despărțitoare în evoluția lor, drumurile
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Constantin Moruzzi. Nădăjduita isihie se transformă în zbuciumul unui continuu pelerinaj. Părintele Serghi cade în fața tentației frumuseții, dar mai ales sub povara propriei și neîmblânzitei sale mândrii. În căderile și așa-zisele sale nerealizări, Paisie Velicikovski se consideră un rob neputincios al lui Dumnezeu, părintele Serghi, un ostaș învins, aspru rănit în propriul orgoliu. Ambii își păstrează însă credința. Deși aparent părintele Serghi ajunge la blasfemie, cugetând că nu există Dumnezeu, el e sigur că visul pe care îl are despre
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
precare de atunci să facă reparații generale clădirii, să îmbogățească colecțiile, iar C. Motaș, un alt cunoscut naturalist, urmându-i la conducere profesorului I. Borcea (decedat în 1936) să continue, cu pasiune și acribie științifică, funcționarea muzeului. Întrebarea noastră rămâne, neputincioasă și agresivă în același timp: de ce atâta indiferență, de ce atâta crasă nepăsare față de valorile științifice și culturale lăsate moștenire de admirabilii noștri înaintași, de ce domnilor gospodari ai orașului de azi? Cele câteva precizări se vor într-un fel premergătoare, adevărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
partener negru, unul alb ar fi putut face aceeași scenă, dar mașinăria ideologică a filmului Top Gun își propune să exploateze ostilitatea persistentă față de oamenii de culoare pentru a induce în spectatori un sentiment gratuit de simpatie cu eroul momentan neputincios. Mai revelator este faptul că pilotul negru este singurul din echipa de elită căruia nu i se menționează niciodată numele: numele său de cod, "Sundown", apare vag pe cască atunci cînd zboară cu Maverick, dar nu se mai pronunță atunci
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și imaginile stereotipice, de obicei negative, ale femeilor din filmele lui Lee (Hooks, 1990: 173 ff). Personajele sale feminine adesea se autodefinesc prin acte de violență, angajîndu-se într-un comportament extremist "macho". Femeile sînt în general mai pasive și mai neputincioase, deși, ocazional, cum se întîmplă cu sora lui Mookie, Jade, și cu soția lui portoricană, Tina, ele asaltează verbal personajele masculine. Într-adevăr, aceste exemple demonstrează tendința lui Lee de a utiliza imagini stereotipe de "scorpii" feminine, deși Jade, interpretată
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
consecințe mai puțin grave decât cele pe care le-ar fi avut într-o țară unitară condusă de un sistem de tip cabinet. Legăturile directe între popor și guvernare Sprijinul pentru democrația liberală în statele occidentale Imaginea unui sistem politic neputincios asaltat de nenumărate grupuri mici poate fi subiectivă. Acolo unde aceste grupuri sunt cele mai numeroase cu alte cuvinte, în democrațiile liberale occidentale sprijinul general față de regim este de asemenea răspândit, chiar mai larg decât în trecut. În aceste societăți
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ori ca o natură moartă (moartă de-a binelea!), așa cum spun cu emfază snobii care de astă dată ar avea perfectă dreptate. Încerc să intru... Pașii îmi sunt extrem de grei mișcările extrem de greoaie, mușchii picioarelor refuză comenzile, creierul dezorientat devine neputincios. În urma mea nu rămâne decât ploaia ce curge continuu din cerul plângăcios... Taxiul care m-a adus, pleacă în trombă cu un scârțâit abrupt de roți. Se ține după el o haită de câini cu ochi rotunzi și întrebători: cerșetorii
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
Reușesc să trec cu bine printr un hol întortocheat, excesiv de călduros și de întunecat. Toate ideile din univers mă colindă, care mai de care mai viclene, care mai de care mai ispititoare - doar unele, încearcă cu succes altele fără... o neputincioasă, o nestatornică și înveninată consolare cu mine însumi și împăcare cu Dumnezeu. Am reușit... Am ajuns din nou în fața unei uși... Parcă sunt în țara Ușilor Termopan de pe planeta Holurilor Labirint! ). Etajul I, corpul ,,G'', camera 7unde locuisem la prima
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
de comportament. Punctajele locului controlului sînt, asemenea indicilor de trăsături de personalitate, stabili în timp (coeficientul de fidelitate test-retest la intervale de 4, 8 și 12 luni fiind de 0,7). Pacienții care suferă de tulburări de anxietate se declară neputincioși în ceea ce privește măsurile locului controlului, fiind incapabili nu doar să se confrunte cu situații neplăcute, ci și să folosească ajutorul oferit de cei din jur pentru a-și depăși problemele (Sandler și Lakey, 1982). Cu cît este mai mare punctajul (valorile
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cu situații neplăcute, ci și să folosească ajutorul oferit de cei din jur pentru a-și depăși problemele (Sandler și Lakey, 1982). Cu cît este mai mare punctajul (valorile crescute însemnînd că pacienții sînt din ce în ce mai orientați spre exterior și mai neputincioși), cu atît mai bogat e istoricul tulburărilor anxioase și cu atît mai ridicată probabilitatea recidivei după un tratament aparent eficient (Andrews și Craig, 1988; Andrews și Moran, 1988). Anxietatea moderată poate acționa ca o forță pozitivă, crescînd eficiența acțiunilor întreprinse
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
neliniștită și de stînjenită, încît ceilalți o vor considera ciudată. Își face griji că se va înroși și se teme că mîinile îi vor tremura în timp ce-și servește musafirii sau mănîncă, iar ceilalți o vor considera stranie sau neputincioasă. Anxietatea ei atinge punctul maxim cînd simte că se află în centrul atenției. Recent, dna B. s-a simțit atît de neliniștită înainte de o întîlnire, încît și-a convins soțul să o scuze în fața musafirilor și să-i ducă la
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
vinovat? Sau trist? Încercați să exprimați tema respectivă prin intermediul unei singure afirmații de exemplu, Toți oamenii sînt răi sau A fost numai vina mea. Încercați să alcătuiți în special afirmații care să înceapă cu eu, cum ar fi Eu sînt neputincios și lipsit de orice speranță sau Eu nu mă simt nicăieri în siguranță. Scrieți această idee sau opinie pe o pagină nouă din caietul de lucru, apoi parcurgeți următoarele întrebări și încercați să răspundeți la ele. Este posibil ca unele
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Bien Phu, asediat, cade. Franța este învinsă. Americanii, socotind poziția Indochinei în Asia la fel de importantă, cum o vedeau și cei doi mareșali francezi, au pornit ei războiul Vietnamului. Pe cînd trupele americane erau în plin război, luptînd în locul Franței, dovedită neputincioasă pentru apărarea sud-estului asiatic de dominația comunistă, generalul de Gaulle, președintele Franței, ia drumul pînă la Pnom-Penh, ca să le strige americanilor că sînt imperialiști, marcînd, o dată mai mult, imperativul categoric al alianței Franței cu Rusia sovietică. Încă din anul 1945
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
omenești. El trebuie să rămâie, dacă nu în alt rol, cel puțin în acela [de] portdrapel. El trebuie să ție fâlfâind stindardul Dinastiei și României”. „În toată această dramă, figura cea mai patetică este Mihăiță. El rămâne singur victima împrejurărilor, neputincios, fără experiență, în mijlocul acestei haite de lupi și hiene. El e singurul care s-a opus din răsputeri. El n-o voit să accepte această soluțiune”, sinteza Carol al II-lea. După ce a scris proclamația-delegație și a stat de vorbă
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ca să-i Îngenunchem pe rivalii noștri. Doar că puterea nu mai stă În vârful spadei, ai dreptate, fratele meu. Timpurile s-au schimbat, ai spus-o singur. Vin timpuri noi. Un cavaler sărac, oricât de viteaz ar fi, e mai neputincios decât cel mai slăbănog dintre muritori. Puterea Înseamnă bunăstare, stă În negoț, meșteșuguri Înfloritoare și supuși Înstăriți. Poate că odată va fi altfel, poate că peste sute de ani aurul nu va mai În semna nimic. Dar astăzi, acesta e
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
meu că e omul nostru. Se ține bine În șa, mi-e teamă că treaba noastră n-o să fie tocmai ușoară. — Cu atât mai bine, murmură bătrânul. Mi-ar fi părut rău să tăbărâm patru bărbați Înarmați pe un moșneag neputincios. Ucigașii Își dezlegară caii și săriră În șa, scoțându-și săbiile, apoi se Îndreptară, fără să facă cel mai mic zgomot, către drumeag, doi de o parte și doi de cealaltă. Simeon scoase repede piatra cea ascuțită și tăie cu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Hildebrand, care zăcea sub un morman de leșuri. Avea o crestătură urâtă pe frunte, din care sângele Îi șiroia peste fața aspră până și În moarte. Spada o mâ nuise În cele din urmă cu stânga, fiindcă dreapta Îi atârna neputincioasă, sfâșiată de un cuțit. Nu-i ucideți pe nobili, strigă ducele. Nu-i ucideți pe Eglord, pe Otto și pe cei de neam nobil. Îi vreau vii pe toți! Se lumina de ziuă. Curtea, conacul, câmpurile de jur Împrejur până
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
strecurară cu multă băgare de seamă prin cotloanele Întunecoase: — Acum nu mai putem ieși, spuse cerșetorul. E prea târziu. Peste tot mișună soldați. Nu putem ajunge la poartă. Simeon Își pierduse glasul. O durere cumplită Îl Încerca și o ură neputincioasă, ca odinioară când culesese rând pe rând mădularele Însângerate din noroi. În minte Îi reve neau iar icoanele cumplite care Îi chinuiseră tinerețea. „Doamne, cum de poți răbda atâta ticăloșie? Atâția oameni tineri cu viitorul zdrobit! De ce nu trimiți o
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
mânăstirea m-a primit așa sărac cum eram, fiindcă are nevoie și de unii care să facă muncile mai grele, pentru așa ceva eram destul de bun. Tocmai Îmi terminasem noviciatul când, Într-o zi, m-a căutat un cerșetor bătrân și neputincios. Era bunicul meu. Voia să-mi povestească totul. Aflase că eram la mânăstire și a venit Înainte de a-și da sfârșitul. Mi-a cerut să păstrez deocamdată taina, ca să nu-mi primejduiesc viața. Dar cândva, așa a spus, va trebui
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
moloz, sfârtecând și înghițind oamenii sub dărâmături, trâmbe uriașe de praf și fum se ridicau spre cer, întunecând orizontul. Era iadul de pe pământ. Nu știai dacă în secunda următoare vei fi transformat în terci sau o lingură de cenușă. Privirile neputincioase și îngrozite ale oamenilor se îndreptau spre înălțimi. Cerul este tronul lui Dumnezeu iar pământul așternutul picioarelor Lui. (Fapte 7:49) Dar tocmai din cer venea moartea, tocmai din spațiul asupra căruia El are autoritate absolută. Și atunci, cum??? Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
înlemnită. Dimineață părinții au dus-o la spitalul din Craiova. Sora mea era într-o stare foarte gravă. După ce au consultat-o cu atenție, medicii au declarat că Silvia are o inflamație a meningelui, adică meningită. Grav. Foarte grav. Dădeau neputincioși din colț în colț: nu exista încă un medicament atât de puternic încât să învingă boala. Tata s-a dus să se învoiască de la comisarul-șef, iar mama a venit acasă pentru a vedea ce facem noi, restul copiilor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Au venit groparii, încercând să împingă atelajul peste boi. Nici vorbă. Carul s-a oprit la picioarele lor, iar proțapul, cu tot cu jug, s-a urcat până pe coarnele boilor, dar ei tot nu porneau. Preotul a venit și el și privea neputincios și umilit refuzul boilor și încercările nereușite ale căruțașului de a-i determina să pornească, în ciuda loviturilor de bici aplicate cu strășnicie pe spinarea lor. Asta era. Silvia nu voia să plece de acasă. Da, asta era! Se ceruse "acasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mai mic semnal venit de undeva. De unde? Încă mai speram, încă mai nădăjduiam. Ce? Nu era decât o frământare surdă, inutilă, care ne arăta cât de grea este despărțirea de cei dragi: cât de mult suferim. Cât de slabi și neputincioși suntem în fața destinului. Suntem niște marionete, niște păpuși care acționează după scenariul și regia Celui care ne-a creat. Am fost programați să executăm anumite mișcări, să emitem anumite sunete și, în final, când s-a terminat bateria, să rămânem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
a tras înapoi, lanțul a dezechilibrat-o pe bunica, iar lovitura năprasnică a transformat în așchii botul sărmanului câine din care țâșnise un val de sânge cu spumă în același timp cu un urlet înfiorător. Câinele făcea eforturi disperate și neputincioase pentru a scăpa. Chiar în starea în care se afla, năucit și cu botul complet sfărâmat, încă se mai lupta. Reușise chiar să o miște pe bunica de la locul ei și s-o târâie puțin după el. Dar n-avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]