4,211 matches
-
și eliminarea oricărei autonomii în raport cu mediul legal și administrativ. Capitolul de față se va rezuma la evoluția unui număr limitat de instituții centrale structurii aranjamentului în timpul perioadei vechi și primului interludiu. 4.3.1. Caracteristici definitorii și de stare ale obștii arhaice Obștea este forma arhaică de autoguvernare a satelor libere românești, având însă o extindere est-europeană mai largă (echivalentele sale sunt obșcina sau mir-ul în Rusia, obștina în Bulgaria). Aspectul fundamental este că obștea reprezintă clasa entităților politice locale
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
oricărei autonomii în raport cu mediul legal și administrativ. Capitolul de față se va rezuma la evoluția unui număr limitat de instituții centrale structurii aranjamentului în timpul perioadei vechi și primului interludiu. 4.3.1. Caracteristici definitorii și de stare ale obștii arhaice Obștea este forma arhaică de autoguvernare a satelor libere românești, având însă o extindere est-europeană mai largă (echivalentele sale sunt obșcina sau mir-ul în Rusia, obștina în Bulgaria). Aspectul fundamental este că obștea reprezintă clasa entităților politice locale și democratice
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
definitorii și de stare ale obștii arhaice Obștea este forma arhaică de autoguvernare a satelor libere românești, având însă o extindere est-europeană mai largă (echivalentele sale sunt obșcina sau mir-ul în Rusia, obștina în Bulgaria). Aspectul fundamental este că obștea reprezintă clasa entităților politice locale și democratice care au precedat organizarea locală a statului modern - comunele, în cazul României. Cu alte cuvinte, obștile sunt ceea ce știm despre autoguvernarea locală anterioară reformelor administrative din perioada 1848-1864, care au introdus, în final
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
largă (echivalentele sale sunt obșcina sau mir-ul în Rusia, obștina în Bulgaria). Aspectul fundamental este că obștea reprezintă clasa entităților politice locale și democratice care au precedat organizarea locală a statului modern - comunele, în cazul României. Cu alte cuvinte, obștile sunt ceea ce știm despre autoguvernarea locală anterioară reformelor administrative din perioada 1848-1864, care au introdus, în final, modelul local francez. Diferențierea centrală în opera lui Stahl este între tipul arhaic și tipul evoluat al satului devălmaș. Definitorii, din punctul său
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
punctul său de vedere, sunt următoarele caracteristici, care trebuie reproduse in extenso pentru că reprezintă, pe de o parte, punctul de pornire al discuției aplicate și, pe de altă parte, singura teorie existentă privind aceste lucruri. Generalizările sunt valabile pentru toate obștile, iar diferența între cele din Vrancea și restul, dispărute între timp, va fi făcută în a doua parte a secțiunii. Astfel, satul arhaic este un sat cu o obște democratică egalitară, vag colorată gerontocratic și cu o populație omogenă alcătuită
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
singura teorie existentă privind aceste lucruri. Generalizările sunt valabile pentru toate obștile, iar diferența între cele din Vrancea și restul, dispărute între timp, va fi făcută în a doua parte a secțiunii. Astfel, satul arhaic este un sat cu o obște democratică egalitară, vag colorată gerontocratic și cu o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași, formând o singură „ceată” închisă nebăștinașilor, folosind trupul de moșie în „devălmășie absolută”, prin „stăpâniri locurești” și, excepțional, „pe sumă de stânjeni”, pe baza unei economii
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
naturale, dominată de „folosirea” prin muncă directă a pământului, cu tehnicile primitive ale defrișărilor și desțelenirilor permanente” (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Pe de altă parte, satul evoluat [s.n.], dimpotrivă, pe măsura pătrunderii capitalismului, e un sat cu o obște înlăuntrul căreia s-au produs diferențieri de avere, cu drepturi inegalitare, expresie a unei populații scindate în cete multiple și categorii sociale diverse, cei bogați încercând să-i domine pe ceilalți membri, cu interese antagonice, puternic invadată de nebăștinași și
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
nu pe băștinășie, ci pe contracte, ducând o aprigă luptă pentru acapararea „veniturilor” și a fondului de teren vălmaș, pe baza unei economii de schimb și a unor tehnici de lucru permițând exploatarea an de an a acelorași terenuri. În obște, deveneau tot mai accentuate relațiile de exploatare, iar distribuțiile egalitare ale pământului începeau a se face din ce în ce mai rar, până au dispărut cu totul, în favoarea proprietății private (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Pare plauzibil să presupunem că egalitatea atribuită de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
s-au conservat, printre motive numărându-se în primul rând dispariția timpurie a formațiunilor respective. Cu totul altfel este situația Vrancei. Actul final al dispariției sale ca „republică” are loc la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului XX, iar obștile sale continuă încă să existe, chiar dacă într-o formă alterată. În acest caz, nu numai că există referințe istorice timpurii și informații relativ detaliate cu privire la structura sa instituțională, dar s-a păstrat un număr edificator de documente originale emise chiar
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
toate. Chiar dacă accidentul a avut de jucat roluri importante care vor fi pe deplin apreciate, până la urmă accidentul este parte integrantă a realității. În cele ce urmează voi relua și clarifica principalele caracteristici generice ale organizării economice și politice a obștii arhaice, punctul de plecare al analizei, și voi 4.3.1.1. Organizarea economică Economia precapitalistă descrisă de Stahl (1998, vol. I, pp. 12, 211-213) este caracterizată de două elemente. Primul este abundența resurselor naturale. Singura raritate naturală remarcabilă se
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
creșterea animalelor. Raritatea creată de precaritatea tehnologiei de exploatare era mai acută decât raritatea resurselor naturale. Infrastructura instituțională este discutată în continuare. Miezul unei astfel de organizări este dreptul devălmaș - relația în același timp economică și politică dintre membru și obște. În forma specifică luată de acest drept în cazul obștilor din Munții Vrancei, el are următoarele caracteristici sintetice esențiale: 1. Proprietate comună - inițial asupra tuturor resurselor naturale/întregului teren, ulterior doar asupra pădurilor și pășunilor. 2. Indiviziune - „proprietatea” individuală nu
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
mai acută decât raritatea resurselor naturale. Infrastructura instituțională este discutată în continuare. Miezul unei astfel de organizări este dreptul devălmaș - relația în același timp economică și politică dintre membru și obște. În forma specifică luată de acest drept în cazul obștilor din Munții Vrancei, el are următoarele caracteristici sintetice esențiale: 1. Proprietate comună - inițial asupra tuturor resurselor naturale/întregului teren, ulterior doar asupra pădurilor și pășunilor. 2. Indiviziune - „proprietatea” individuală nu poate fi separată de obște și nici nu este fizic
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de acest drept în cazul obștilor din Munții Vrancei, el are următoarele caracteristici sintetice esențiale: 1. Proprietate comună - inițial asupra tuturor resurselor naturale/întregului teren, ulterior doar asupra pădurilor și pășunilor. 2. Indiviziune - „proprietatea” individuală nu poate fi separată de obște și nici nu este fizic localizată. 3. Egalitate și democrație - drepturile membrilor sunt egale în sens economic și politic: în părți indivize egale din proprietatea obștii, în părți egale din produsul acesteia și în drepturi egale de participare la decizii
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
doar asupra pădurilor și pășunilor. 2. Indiviziune - „proprietatea” individuală nu poate fi separată de obște și nici nu este fizic localizată. 3. Egalitate și democrație - drepturile membrilor sunt egale în sens economic și politic: în părți indivize egale din proprietatea obștii, în părți egale din produsul acesteia și în drepturi egale de participare la decizii. 4. Inalienabilitate - dreptul nu poate fi vândut sau altfel cedat. 5. Dreptul este asociat rezidenței și acordat pe durata vieții unui individ: nu se cumulează prin
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
sau altfel cedat. 5. Dreptul este asociat rezidenței și acordat pe durata vieții unui individ: nu se cumulează prin moștenire și se pierde sau suspendă prin mutarea din localitate. Variațiile și evoluția dreptului sunt multiple între regiuni (spre exemplu, față de obștile genealogice din Câmpulung, ca și față de composesorate sau alte aranjamente și perioade) și nu vor fi discutate aici în detaliu. Punctul principal este că proprietatea obștii a fost și este inalienabilă și indivizibilă. Al doilea punct face diferența în raport cu composesoratele
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
mutarea din localitate. Variațiile și evoluția dreptului sunt multiple între regiuni (spre exemplu, față de obștile genealogice din Câmpulung, ca și față de composesorate sau alte aranjamente și perioade) și nu vor fi discutate aici în detaliu. Punctul principal este că proprietatea obștii a fost și este inalienabilă și indivizibilă. Al doilea punct face diferența în raport cu composesoratele (în care participația membrilor poate fi diferită, chiar dacă aceasta nu este localizată. În mod normal, o persoană născută în comună primește dreptul deplin la maturitate; acest
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Te naști cu drept și mori fără drept”. Alte clauze importante sunt: dacă unul dintre soți este obștean, primește și celălalt dreptul; celor plecați perioade îndelungate, peste 1-2 ani, li se suspendă dreptul până la reîntoarcere . Există variații minore și între obștile din Vrancea. Totuși, din mai multe motive, forma sintetică pe care o avansez mai sus - cea dominantă în Vrancea -, reprezintă versiunea evoluată rectiliniu a „satului arhaic”, și astfel are valoarea tipologică necesară scopurilor capitolului de față. 4.3.1.2
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
deposedării, robirii sau depopulării, venite din partea altor sate, a boierilor, cotropirilor ori imposibilității de a plăti taxele sau alte datorii (ceea ce atrăgea robirea satului). Mai mult, satele încercau să se izoleze cât mai mult față de imigranți . Structura de conducere a obștii era colectivă. Fiind vorba despre comunități restrânse, se poate spune că funcționa o democrație directă informală, ușor gerontocratică. Cu alte cuvinte, regulile sale erau în general informale (au început să fie înregistrate prin statute abia în secolul al XVIII-lea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
sale erau în general informale (au început să fie înregistrate prin statute abia în secolul al XVIII-lea), cutumiare și imprecise. Nu sunt notate alte reguli formale decât aceea de prezență. Când numărul prea mare de oameni făcea dificilă adunarea obștii, aceasta era separată pe coturi de sat. Când era necesară delegarea (vechilia sau isprăvnicia), ea era restrânsă fie la un anumit obiectiv sau la o sarcină finită în timp, fie la o anumită sarcină nefinită în timp. Exemple de asemenea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
sau isprăvnicia), ea era restrânsă fie la un anumit obiectiv sau la o sarcină finită în timp, fie la o anumită sarcină nefinită în timp. Exemple de asemenea sarcini sunt mai ales cele „diplomatice”, ținând de legătura cu exteriorul: reprezentarea obștii în procese, negocierea cislei etc., dar și sarcini interne precum judecata în procese între obșteni, coordonarea unor acțiuni colective ca defrișări, desțeleniri sau alte amenajări etc. În toate cazurile, mandatul era revocabil în orice moment și în cele mai multe cazuri obștile
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
obștii în procese, negocierea cislei etc., dar și sarcini interne precum judecata în procese între obșteni, coordonarea unor acțiuni colective ca defrișări, desțeleniri sau alte amenajări etc. În toate cazurile, mandatul era revocabil în orice moment și în cele mai multe cazuri obștile evitau delegarea (preferând, spre exemplu, să se prezinte in corpore la procese ori la hotărnicii). Aceste lucruri sunt, după cum se va vedea, deosebit de importante. O inferență semnificativă care poate fi făcută la acest punct este că principala lipsă a obștilor
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
obștile evitau delegarea (preferând, spre exemplu, să se prezinte in corpore la procese ori la hotărnicii). Aceste lucruri sunt, după cum se va vedea, deosebit de importante. O inferență semnificativă care poate fi făcută la acest punct este că principala lipsă a obștilor arhaice era stabilitatea politică. Izolarea față de exterior și conducerea colectivă par a fi căutări ale stabilității politice - ingredientul-cheie necesar dezvoltării infrastructurii (tehnologice și instituționale) de exploatare a resurselor naturale, adică a surselor de existență. În raport cu schimbările, obștile erau lipsite de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
principala lipsă a obștilor arhaice era stabilitatea politică. Izolarea față de exterior și conducerea colectivă par a fi căutări ale stabilității politice - ingredientul-cheie necesar dezvoltării infrastructurii (tehnologice și instituționale) de exploatare a resurselor naturale, adică a surselor de existență. În raport cu schimbările, obștile erau lipsite de rezistență, ceea ce lăsa doar reziliența ca opțiune de comportament față de influențele exogene. Prin urmare, chiar și influențe exogene minore puteau pune în pericol existența sistemului. Acesta este exact accidentul care pare să fi avut loc în cazul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
care va fi urmărit în continuare. Există două posibile surse, complementare, ale stabilității sale politice. În primul rând, o anumită izolare geografică într-o zonă montană (cu pământ puțin valoros pentru agricultură) . În al doilea rând, structura de asociere a obștilor în niveluri agregate. Aceste niveluri au fost obștea de vale (reunind satele de pe cursul aceleiași văi) și obștea Vrancei, nivelul confederativ al tuturor obștilor din Vrancea. Situația a permis evitarea pericolelor atât de prezente în cazul obștilor sătești izolate, acumularea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
posibile surse, complementare, ale stabilității sale politice. În primul rând, o anumită izolare geografică într-o zonă montană (cu pământ puțin valoros pentru agricultură) . În al doilea rând, structura de asociere a obștilor în niveluri agregate. Aceste niveluri au fost obștea de vale (reunind satele de pe cursul aceleiași văi) și obștea Vrancei, nivelul confederativ al tuturor obștilor din Vrancea. Situația a permis evitarea pericolelor atât de prezente în cazul obștilor sătești izolate, acumularea infrastructurii necesare și diversificarea bunurilor și serviciilor publice
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]