11,594 matches
-
momentan, nu profită niciodată de pe urma lor, după cum spuneți chiar dumneavoastră, ea deplasează o porțiune din munca națională fără a o diminua, este adevărat, dar și fără a o crește. Nu intră în planul acestui opuscul de a rezolva toate aceste obiecții. Singurul său scop este de a combate o prejudecată vulgară, foarte periculoasă și foarte răspândită. Am vrut să dovedesc că o nouă mașinărie nu face disponibil un anumit număr de brațe decât făcând, în mod necesar, disponibilă și remunerația care
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
o sută de franci pentru a întreține un general care păzește un soldat etc.; mi se pare că-l aud pe săracul Jacques strigând: "Acest regim legal seamănă foarte puternic cu regimul pădurii din Bondy!12". Și cum statul prevede obiecția aceasta, ce va face? Amestecă toate lucrurile, face să pară just acest temei detestabil care n-ar trebui să aibă nicio influență asupra chestiunii; vorbește de efectul celor o sută de parale asupra muncii; arată spre bucătarul și spre furnizorul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
o altă concurență, de o mie de ori mai funestă; că fiecare ar fi muncit mai puțin, ar fi depus cea mai mică activitate, căci, prin lege, recompensa ar fi întotdeauna garantată și egală pentru toți. Dar cetățeanul Blanc prevăzuse obiecția, și, pentru a preveni acest blând farniente, vai! atât de natural omului, când munca nu este remunerată, și-a închipuit ca în fiecare comună să fie ridicat un stâlp unde să fie înscrise numele leneșilor. Dar nu a spus dacă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
bine să împrumute numele de fraternitate, figura sa, formulele și însemnele sale; ea va fi întotdeauna doar un principiu al discordiei, al confuziei, al pretențiilor injuste, al spaimei, al mizeriei, al inerției și al urii. Ni se face o gravă obiecție. Ni se spune: este desigur adevărat că libertatea, egalitatea în fața legii înseamnă justiție. Dar justiția exactă rămâne neutră între bogat și sărac, între cel puternic și cel slab, între cel savant și cel ignorant, între proprietar și proletar, între compatriot
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
veți avea treburi la vamă veți vedea acest lucru, veți fi, de voie sau de nevoie, forțat să luați act de această stare a lucrurilor și să deveniți o parte din interesele în cauză. Aceasta nu ar fi deci o obiecție împotriva datoriei societății față de muncitorul sărăcit, ci tocmai această necesitate creează datoria guvernului de a interveni în chestiunea relațiilor de muncă. Vă rog să remarcați bine că în argumentația sa domnul Billault n-a avut deloc gândul de a vă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
constituie o pierdere națională; și cu totul altceva să votezi împotriva acestei noi atribuții deoarece este ilegitimă, spoliatoare și oferă ca misiune guvernului să facă exact ceea ce misiunea sa rațională împiedică și pedepsește. Or, avem împotriva regimului numit Protector aceste obiecții de naturi diferite, dar cea de-a doua are câștig de cauză în determinarea noastră de a declanșa împotriva sa, bineînțeles pe căile legale, un război încrâncenat. Astfel, dacă se supune atenției unui consiliu municipal, de pildă, chestiunea de a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
bine să fie lăsată fiecare familie să își caute provizia de apă la un sfert de leghe depărtare sau dacă este preferabil ca autoritatea să preleveze o cotizație pentru a aduce apa în piața satului, eu nu aș avea nicio obiecție de principiu în a examina această chestiune. Calculul avantajelor și neajunsurilor pentru toți va fi singurul element al deciziei. Este posibil să se facă o greșeală în acest calcul, dar chiar și eroarea care ar angrena o pierdere de proprietate
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
azvârle guvernul de pe drumul său și îl învestește cu atribuțiuni arbitrare care nu au o origine rațională. Toate acestea nu pot fi decât adevărate; dar regimul protector este util, fără el țara, scufundată de concurența străină, va fi ruinată". Aceste obiecții ne-ar duce la o examinare a restricției din punct de vedere economic. Lăsând deoparte orice considerație de justiție, de drept, de echitate, de proprietate, de libertate, vom avea de rezolvat chestiunea purei utilități, chestiunea venală, ca să zic așa, și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
deja pana care va scrie Sofismele: Iată în sfârșit scria el după o enumerare a diferitelor varietăți ale familiei electorale iată un elector care ține cu încăpățânare să renumească pentru totdeauna pe cei 221. Îi puteți face mult și bine obiecțiile cele mai bine întemeiate, la toate acestea el răspunde prin cuvintele: Candidatul meu este unul dintre cei 221. Dar antecedentele sale? Le-am uitat: este unul dintre cei 221. Dar este membru al guvernului. Credeți că va fi dispus să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
voluntară la maturitate. Pe de altă parte, o persoană, orice persoană care a avut capacitatea de a părăsi casa părintească și de a-și câștiga singură traiul, este suficient de matură pentru a încheia un contract pe bază voluntară. Există obiecții care împiedică cele afirmate mai sus (arbitrariul sancționat de "societate", specularea situației care l-a determinat pe adolescent să fugă de acasă, salariul prea mic da-torită lipsei de pricepere în negocieri etc). A fi activ înseamnă a trăi. "Numai atât
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
de Michelangelo. Uneori, punctele de vedere ale marilor artiști pot fi diametral opuse. C. Brâncuși, considera nudurile "niște biftecuri", era un anticarnal, arta lui fiind indisolubil legată de natură prin anularea deosebirii dintre frumosul natural și frumosul artistic (P. Comarnescu). Obiecțiile lui Brâncuși împotriva lui Michelangelo erau legate de faptul că întoarcerea la modelul antic era pastișă, imitație, lipsă de autenticitate. Convingerea lui Rodin era că frumusețea este caracter și expresie și nu există nimic în natură care să aibă mai
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
ordinea supremă. Despre această a treia formă de daimonie am vrut să vă vorbesc ca fiind legată de numele lui Plotin. Acum, aș vrea să vă spun de ce nu m-am putut apropia niciodată prea mult de filozofia lui. Două obiecții am să îi fac. Prima: m-a enervat întotdeauna la el caracterul de predică, de exhortație, de constrângere morală, care nu se potrivește cu caracterul liber al speculației filozofice. Platon, de pildă, nu te obligă, așa cum face, căzând în afara speculației
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
exhortație, de constrângere morală, care nu se potrivește cu caracterul liber al speculației filozofice. Platon, de pildă, nu te obligă, așa cum face, căzând în afara speculației bune, predicatorul Xenophon. Plotin e și el erbaulich, "edificator-consolator", trădând astfel speculația ultimă. A doua obiecție, legată de prima, este că închide speculația într-o construcție cu caracter hieratic. Totul la el este ancorat în cer, orizonturile lui sânt închise și ceea ce obține în final este o închisoare a gândului, nu o speculație deschisă, ca la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de la posibilul neîmplinit la realitatea suspendată a lui "stă să se petreacă". Deci: "tot ce se povestește a fost să fie, era să fie sau va fi fiind"." Miercuri, 21 februarie 1979 Dimineața, la micul dejun, îi reproduc lui Noica obiecția pe care S. P. o face felului în care sânt numite primele trei maladii (todetită, horetită, catholită) în Maladiile spiritului. În medicină, sufixul "-ită" presupune un exces }n funcționarea unui organ, o disfuncție prin exacerbare, în timp ce la Noica maladiile formate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
organ, o disfuncție prin exacerbare, în timp ce la Noica maladiile formate analogic cu sufixul "-ită" răsfrâng, dimpotrivă, lipsa unuia din termenii ființei, carența de individual, de determinație sau de general. Aparent, îi poți da dreptate. Totuși, mi se pare că este obiecția unui pozitivist, a fizicianului din el. Golul, în cazul spiritului, este pozitiv, este echivalent cu prezența lui exacerbată. Catholita, de pildă, nu e lipsa generalului în general, ci a unui general anumit. Napoleon caută generalul istoriei în zona generalului, totuși
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Andrei, pe care îl invoci mereu, va scrie poate multe cărți frumoase, dar se va face vinovat de politeism în cultură. Nu știu de pildă dacă și cum va prinde mai departe, în hora unei unice idei, Peisajul său. Două obiecții am să-ți fac. Prima, că închizi peratologia în antropologic, când de fapt ea poate fi lărgită în metafizic și ontologie. Riști să pățești - ca să păstrăm exemplul - ce a pățit Heidegger, căruia un Weizsäcker, de pildă, vine să îi arate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
zece pagini îndesate cu observațiile pe care Alexandru Dragomir (ex-elev al lui Heidegger) i le-a făcut la Tratat și care l-au determinat apoi pe Noica să treacă la o a doua variantă de redactare. "M-au ajutat imens obiecțiile lui, poate tocmai pentru că are un alt mod, streng, de a concepe filozofia. Omul știe bine filozofie greacă și germană, dar uneori obiecțiile lui sânt brutale, trădând aproape lipsa organului filozofic. Totuși, și în aceste cazuri, m-a forțat să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
determinat apoi pe Noica să treacă la o a doua variantă de redactare. "M-au ajutat imens obiecțiile lui, poate tocmai pentru că are un alt mod, streng, de a concepe filozofia. Omul știe bine filozofie greacă și germană, dar uneori obiecțiile lui sânt brutale, trădând aproape lipsa organului filozofic. Totuși, și în aceste cazuri, m-a forțat să-mi precizez sau să-mi nuanțez ideea. A râs de pildă de "închiderea care se deschide", pe care m-am amuzat să o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Noica - primele care îl comentează pe Noica, dacă nu la nivelul "Ideii" operei sale, cel puțin la nivelul unui limbaj cultural de la care discuția poate începe. Ieri-seară i-am citit lui Noica câteva pasaje semnificative. "Știu, în mare, care sânt obiecțiile lui, și ce mă deranjează aici nu sânt nici obiecțiile ca atare, nici faptul că se bate pe burtă cu mine în public, uitând de fapt că e mereu vorba de un al treilea, de publicul însuși. Știu de pe acum
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nivelul "Ideii" operei sale, cel puțin la nivelul unui limbaj cultural de la care discuția poate începe. Ieri-seară i-am citit lui Noica câteva pasaje semnificative. "Știu, în mare, care sânt obiecțiile lui, și ce mă deranjează aici nu sânt nici obiecțiile ca atare, nici faptul că se bate pe burtă cu mine în public, uitând de fapt că e mereu vorba de un al treilea, de publicul însuși. Știu de pe acum ce am să-i scriu. Am să-i scriu că
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mare al Covurluiului în partea sa sudică, nu este greu de bănuit că și alte sate din zonă au fost integrate în unitatea teritorială respectivă, satul și moșia Piscu fiind limita de sud a ținutului Tecuci. S-ar putea ivi obiecția că, din suita de sate și moșii menționate mai înainte, lipsește tocmai acela care face obiectul de bază al studiului nostru, anume Umbrăreștii. Este adevărat, acest toponimic nu-1 întâlnim de prea multe ori la est de apa Bârladului, așa cum îl
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de o intervenție a administrației (director, consilier principal pentru educație) sau de vreun deux ex machina, un psiholog, o asistentă socială, chiar un polițist sau un judecător. Violența crește ca urmare a acestei retrageri de înțeles, dar sinucigașă. A doua obiecție adusă noțiunii de incivilitate se inversează ideologic. Ea este foarte bine formulată de Wacquant (1999) sau, mai specializat, de Prairat (2001), în ce privește utilizarea ei în analiza violenței școlare. N-ar trebui oare să bănuim în spatele utilizării acestui termen un soi
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
este, de mulți ani, și poziția mea: trebuie să ținem cont de discursul victimelor în definirea violenței, care este în egală măsură agresiune brutală și repetare a unor microviolențe multiple. Totuși, acestei definiții largi i se pot aduce mai multe obiecții puternice pe plan epistemologic. Așadar pe plan epistemologic vom răspunde. Argumentele care vor urma vor fi, evident, destul de savante, să mă ierte cititorul pentru asta. Ce-i drept, acest tip de dezbatere e forte surprinzător pentru alte culturi științifice și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o cămilă va veni să-l lămurească pe cititor..., un elicopter va zbura pe deasupra și lumina va țâșni! Să ne ținem bine de scaune! Până să ajungă, cămila are nevoie de câteva pagini ca să-și producă efectul, răbdare! O primă obiecție a venit din partea unui autor francez care mi-e prieten, Jean-Pierre Bonafé-Schmitt, specializat în medierea în mediul școlar (Bonafé- Schmitt, 1997), care critică "viziunea inflaționistă" a violenței, noțiune în care "sunt grupate atât agresiunile fizice, extorcarea, vandalismul, cât și ceea ce
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
creștere a sentimentului de securitate și o scădere a victimizărilor. Ar putea exista o distorsionare, ținând de vârsta prea mică a elevilor chestionați. Utilizarea chestionarului pentru elevii din ciclul 3 ar fi inadaptată din cauza conformismului copilăresc. Putem să respingem această obiecție. În realitate, după cum sunt în școala elementară sau în gimnaziu, copii de aceeași vârstă au opinii extrem de divergente, iar în spatele efectului legat de variabila vârstă stă un efect structural mult mai important. De altfel, nu-i de mirare, căci variabila
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]