3,337 matches
-
imaginii unei variabile este echivalent cu comunalitatea variabilei din analiza factorială, iar pătratul anti-imaginii este echivalent cu unicitatea. Imaginile și anti-imaginile pentru un eșantion se numesc imagini parțiale, respectiv anti-imagini parțiale. Imaginea este considerată a fi complet specificată de variabilele, observate, fiind deci o funcție liniară a celorlalte variabile și nu o combinație liniară de factori latenți. Având la dispoziție imaginea parțială, se încearcă aproximarea imaginii complete. Rotația factorilortc "Rotația factorilor" Matricea de saturații obținută prin extracția factorilor ne deslușește relația
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
dintre factor și scală să fie minime (aceasta este metoda regresiei). Putem obține o soluție la această problemă, căci avem la dispoziție saturațiile factoriale obținute prin analiza factorială (care sunt echivalente cu corelațiile dintre factor - care trebuie estimat - și variabilele observate - folosite ca predictori) și corelațiile dintre variabilele observate. Cea de a doua metodă, numită după Bartlett, examinează adecvarea modelului luând în considerare variabilitatea introdusă de eșantionare. Dacă varianțele datorate factorilor de unicitate sunt considerate erori de eșantionare (și deci aleatorii
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
este metoda regresiei). Putem obține o soluție la această problemă, căci avem la dispoziție saturațiile factoriale obținute prin analiza factorială (care sunt echivalente cu corelațiile dintre factor - care trebuie estimat - și variabilele observate - folosite ca predictori) și corelațiile dintre variabilele observate. Cea de a doua metodă, numită după Bartlett, examinează adecvarea modelului luând în considerare variabilitatea introdusă de eșantionare. Dacă varianțele datorate factorilor de unicitate sunt considerate erori de eșantionare (și deci aleatorii), atunci este natural să dăm o pondere mai
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de unicitate sunt considerate erori de eșantionare (și deci aleatorii), atunci este natural să dăm o pondere mai mică acelor variabile care conțin o cantitate mai mare de astfel de eroare. Pe baza scorurilor factoriale putem estima valori pentru variabilele observate ( =bj) și vom încerca să minimizăm pătratul diferențelor dintre valorile observate ale variabilelor X și valorile estimate, ponderate cu inversul erorilor, adică să facem minimizarea expresiei: min Figura 11. Criteriul folosit în metoda Bartlett de estimare a scorurilor factoriale În
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
este natural să dăm o pondere mai mică acelor variabile care conțin o cantitate mai mare de astfel de eroare. Pe baza scorurilor factoriale putem estima valori pentru variabilele observate ( =bj) și vom încerca să minimizăm pătratul diferențelor dintre valorile observate ale variabilelor X și valorile estimate, ponderate cu inversul erorilor, adică să facem minimizarea expresiei: min Figura 11. Criteriul folosit în metoda Bartlett de estimare a scorurilor factoriale În fine, metoda Rubin-Anderson este o modificare a celei precedente a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
cercetarea socială este aceea în care dispunem de date obținute pe un eșantion de obiecte (indivizi, localități, produse, partide etc.) din populație. În cazul analizei factoriale, datele originale de la care pornim sunt corelațiile (sau covarianțele) din cadrul unui set de variabile observate, obținute pe un eșantion. Există două tipuri de inferențe pe care analistul trebuie să le facă. Primele se referă la estimarea structurii factoriale latente (estimarea saturațiilor factoriale pentru identificarea dimensiunilor latente și estimarea scorurilor factoriale pentru construcția scalelor factoriale). Celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de covarianță, de extragere a factorilor, de rotație a factorilor extrași și de calcul al scorurilor factoriale. Cum realizăm o analiză factorială? Procedura se lansează din meniul Analyze, opțiunea Data reduction, subopțiunea Factor. Fereastra care se deschide permite specificarea variabilelor observate care intră în analiză. Butonul Descriptives ne dă posibilitatea să obținem o serie de valori privind datele inițiale: matricea de corelații, valoarea determinantului acesteia, matricea anti-imagine, ca și valorile câtorva criterii de adecvare a aplicării analizei factoriale la date, KMO
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
extracției factorilor principali, au fost identificați trei factori care explică mai mult decât varianța unei singure variabile (eigenvalue >1; acesta a fost criteriul de oprire a algoritmului de extracție). În total, acești trei factori explică 68,67% din varianța variabilelor observate analizate. Așa cum se întâmplă în cazul soluției inițiale, primul factor explică cea mai mare parte a varianței comune, iar următorii, succesiv, cea mai mare parte din varianța rămasă. Ca atare, primul factor este saturat în diferite proporții de toate variabilele
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
s-au socializat în centre universitare minore (Petroșani, Galați). În fine, majoritatea parlamentarilor au absolvit la București, iar proporția celor care au absolvit în alte centre universitare este relativ similară pentru celelalte partide. O interpretare posibilă a dimensiunilor, în funcție de cele observate mai sus, este următoarea. Dimensiunea 1 reprezintă axa regional- central, în termeni de interese politice ale partidelor, parțial ca urmare a socializării adulte în centre universitare cu problematică, interese politice și retorică diferite. Dimensiunea 2 reprezintă axa ideologiei politice, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
proces subiectiv, în care intervin concepția cercetătorului asupra lumii, modelul particular pe care îl construiește pentru fenomenul studiat (conceptele, obiectele, variabilele cu care operează și interpretarea, sensul, înțelegerea pe care o dă acestora) și instrumentele folosite pentru a măsura variabilele observate. Natura datelor selectate de cercetător determină atât tipurile de analiză pe care le poate face asupra datelor (metodele de analiză), cât și rezultatele acestora. Dimensionalitatea. Termenul are câteva reprezentări comune, provenite din experiența cotidiană. În cadrul măsurării și al teoriilor despre
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
autoplasează mai degrabă în jurul unor valori "familiale" precum stabilitatea sau siguranța. Femeile sunt mai mulțumite cu o afacere poate mai mică, dar mai stabilă și mai sigură, pe când bărbații sunt mai dispuși să își asume riscuri și să fie mai observați, dacă reușesc." "Femeile nu au curajul să riște. Lor prin natură le trebuie stabilitate și siguranță și pornirea unei afaceri presupune niște riscuri. Mai bine să fie familia mea bine și să am casa mea cu salariu lunar decât să
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
exprima În scris ceea ce este semnificativ pentru postul analizat. Tehnica incidentelor critice - permite obținerea unor informații despre un anumit post, În termeni comportamentali, prin punerea În evidență a comportamentelor critice, speciale, neobișnuite, eficiente sau ineficiente, erori, anomalii și alte insuficiențe observate În realizarea sarcinilor unui post, precum și a efectelor pe care acestea le produc asupra rezultatelor. În sensul folosit de această metodă, incidentul critic nu are semnificația unui conflict, ci pe aceea de aspect particular sau neobișnuit, pozitiv sau negativ, care
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
din economia națională. Ce sunt clasificările statistice? O clasificare statistică prezintă următoarele caracteristici principale: a) organizare ierarhică strictă și detaliată care face posibilă culegerea și prezentarea informațiilor la diverse nivele de agregare (în funcție de disponibilitatea datelor); ... b) acoperirea exhaustiva a domeniului observat; ... c) încadrarea fiecărui fenomen sau obiect analizat într-o singură entitate de clasificare (entități ce se exclud reciproc); ... d) clasarea obiectelor analizate pe diverse ramuri ale clasificării este guvernată de principii metodologice omogene. Integrarea clasificărilor la nivel internațional În decursul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215631_a_216960]
-
acordării acestora, în perioada 2007-2009. -------- NOTĂ(CTCE) Graficul 3.1. se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 bis, din 3 noiembrie 2011, la pagina 32. (a se vedea imaginea asociată). Acest tablou ne arată tendința generală, observată și în cadrul Uniunii Europene, de a direcționa ajutoarele de stat preponderent către obiectivele regionale, pentru reducerea disparităților dintre regiunile Uniunii prin sprijinirea și încurajarea dezvoltării de noi afaceri, mai ales în zonele defavorizate ale acesteia. 3.2.1. Obiectivele orizontale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237017_a_238346]
-
test de mers 6 minute) ● boală insuficient controlată de tratament: - simptome persistente (tuse, expectorație purulentă, dispnee) - exacerbări frecvente și/sau severe - apariția manifestărilor complicațiilor bolii (insuficiență respiratorie, cord pulmonar, poliglobulie) - simptome de apnee în somn: somnolență diurnă, treziri nocturne, apneei observate de partener ● asistență în vederea sevrajului tabagic Criterii pentru îndrumarea la alți medici specialiști și departamente a pacientului cu BPOC confirmat: 48 ● Fizioterapia - pacienții cu producție excesivă de spută - tehnici respiratorii ● Consiliere nutrițională - pacienți cu un IMC mare, scăzut sau care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229235_a_230564]
-
și 15.3), Tephritidae (noneuropene) sunt cunoscute declarație oficială că: că apar pe aceste fructe a) fructele sunt originare din zone cunoscute ca fiind libere de organismele relevante; sau, dacă această cerință nu poate fi îndeplinită, (b) nu au fost observate semne ale organismelor relevante la locul de producție și în imediata sa vecinătate de la începutul ultimului ciclu complet de vegetație la inspecțiile oficiale realizate cel puțin o dată pe lună în timpul celor 3 luni înaintea recoltării și niciunul dintre fructele recoltate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221579_a_222908]
-
urmăriți. Măsurarea agresivității consta atât în observații directe, cât și în evaluări făcute de către profesori, evaluări clinice și judecăți emise de către ceilalți. La sfârșitul meta-analizei și în ciuda eterogenității studiilor analizate, Olweus constată o stabilitate evidentă a comportamentului agresiv la copiii observați. În opinia autorului, diferențele individuale în ceea ce privește agresivitatea se manifestă cel mai devreme la vârsta de trei. Copiii de la 8 la 9 ani dovedesc o anumită organizare a comportamentelor agresive în corelație directă cu cele pe care le vor manifesta la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în vârstă (depășind cu 25% variația observată asupra eșantionului). Agresivitate pare că se stabilizează la vârsta de 12-13 ani, această fixare putând să dureze de la un an la cinci și înregistrând coeficienți destul de semnificativi (de la 50% la 90% dintre variațiile observate). Aceste rezultate arată că comportamentul agresiv este, într-o anumită măsură, consecința extinderii și dezvoltării predispoziției individuale la agresivitate. Demonstrarea stabilității agresivității nu vrea să însemne nicidecum că unii indivizi se comportă agresiv în marea majoritate a timpului. Dimpotrivă, Olweus
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de aceea interpretarea rezultatelor a fost mai dificilă. Experimentele pe care le-am analizat semnalează că diversele specii de animale care sunt supuse unor stimuli "ostili" de ordin senzorial manifestă, în prezența unui alt animal, comportamente ofensive aparținând repertoriului speciei observate. Acest fenomen nu pare să reprezinte doar un singur mecanism cauzal, cel puțin nu pentru manifestările speciilor studiate. Pe de o parte, el conține procese motorii elementare de natură musculară, iar pe de altă parte, include comportamente prezentând caracteristici topografice
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
scenelor de violență pe care le vor vedea. Creativitatea agresivă: o realitate sau o fantasmă. Un factor care întărește efectul scenelor de violență asupra agresivității se referă la calitatea oamenilor de a-și imagina ceea ce văd. Retrăirea mentală a violenței observate contribuie la sporirea propriilor manifestări agresive. Cu cât copilul își imaginează mai mult acte de violență, cu atât mai ușor va folosi pe viitor strategiile agresive identificate. Un studiu longitudinal de 3 ani realizat în mai multe școli primare din
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
un rol central în fundamentarea concepției. În opinia lui Bandura, interacțiunea complexă dintre diferitele procese cognitive determină învățarea unui comportament prin observare (modeling). Iar procesele avute în vedere sunt reprezentate de atenție, memorie, reproducerea prin imagini și motivația realizării comportamentului observat. În 1986 Bandura mai precizează că învățarea unui comportament prin observare este însoțită de adoptarea normelor proprii modelului și de o anumită încredere în ceea ce privește capacitățile proprii de realizare a comportamentului. Introducând noțiunea de "eficiență personală" (self efficacy), Bandura insistă asupra
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
individuale și de mediu, modelând partea flexibilă și structura cognițiilor ce controlează în mod direct procesarea cognitivă și comportamentele sociale ale copilului. Învățarea prin observare și prin acțiune contribuie la formarea schemelor și a scenariilor la copil. Învățarea unui scenariu observat se va întări și mai mult dacă acest scenariu va fi folosit frecvent. În timpul învățării prin observare, starea emoțională a individului și conținutul de informații amorsate influențează alegerea schemei de activat, iar schemele activate determină la rândul lor modul în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
folosit frecvent. În timpul învățării prin observare, starea emoțională a individului și conținutul de informații amorsate influențează alegerea schemei de activat, iar schemele activate determină la rândul lor modul în care scenariul este memorat. Dacă scenariile activate sunt incompatibile cu scenariul observat, codarea va fi mai dificilă și mai ușoară în caz contrar. Păstrarea în memorie a scenariului depinde de interesul pentru consecințele acestuia, păstrarea realizându-se printr-un proces de învățare instrumentală. Conform modelului, învățarea instrumentală este influențată de modul în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cameră în care se pot juca cu mai multe jucării printre care și păpușa gonflabilă. Obiectul cercetării este de a afla dacă copiii învață și / sau reproduc comportamentul modelului. În toate cazurile rezultatele arată că copiii imită cu exactitate comportamentul observat. Procedura a fost criticată de către unii cercetători din cauza naturii țintei, invocându-se astfel problema credibilității interpretării observațiilor ca exemple de agresiune. Într-adevăr, comportamentul arătat copiilor poate a nu fi considerat de către aceștia antisocial, prezența modelului legitimând comportamentul. Ca răspuns
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivității, atât în laborator, cât și pe teren. Aceeași convergență între rezultatele obținute în laborator și pe teren a fost constatată pentru alți factori situaționali (violența mediatizată, anonimatul sau efectul armei de foc). Corelația dintre acești factori și comportamentul agresiv observat pare a fi echilibrată, sistematică, cu o variabilitate ce duce în același sens. Totuși în ceea ce privește efectul temperaturii, mai ales dacă aceasta este ridicată, ea pare să reducă tendința de manifestare a actelor agresive în laborator. * Decalajul dintre rezultatele obținute în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]