3,917 matches
-
cu diametre cuprinse între 4-15 m, respectiv cu adâncimi de până la 10 m. Exploatări de sare cunoscute din antichitate sunt și cele de la Coștiui . Sarea miocenă a fost în trecut exploatată între Coștiui și Rona de Sus prin mai multe ocne. Salina, deschisă încă din secolele XIV-XV, a fost definitiv închisă în anul 1933, din cauza nerentabilității. Cu excepția "ocnei Apaffi" (în și în ), care a funcționat între anii 1590-1766, toate vechile ocne sunt prăbușite și umplute cu apă. Ocna Apaffi, începută în
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
din antichitate sunt și cele de la Coștiui . Sarea miocenă a fost în trecut exploatată între Coștiui și Rona de Sus prin mai multe ocne. Salina, deschisă încă din secolele XIV-XV, a fost definitiv închisă în anul 1933, din cauza nerentabilității. Cu excepția "ocnei Apaffi" (în și în ), care a funcționat între anii 1590-1766, toate vechile ocne sunt prăbușite și umplute cu apă. Ocna Apaffi, începută în anul 1580, este singura ocnă de sare din Maramureș care are formă de clopot. Ulterior, au fost
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
exploatată între Coștiui și Rona de Sus prin mai multe ocne. Salina, deschisă încă din secolele XIV-XV, a fost definitiv închisă în anul 1933, din cauza nerentabilității. Cu excepția "ocnei Apaffi" (în și în ), care a funcționat între anii 1590-1766, toate vechile ocne sunt prăbușite și umplute cu apă. Ocna Apaffi, începută în anul 1580, este singura ocnă de sare din Maramureș care are formă de clopot. Ulterior, au fost excavate numai mine cu profil trapezoidal. Puțul vertical al ocnei Apaffi are o
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
prin mai multe ocne. Salina, deschisă încă din secolele XIV-XV, a fost definitiv închisă în anul 1933, din cauza nerentabilității. Cu excepția "ocnei Apaffi" (în și în ), care a funcționat între anii 1590-1766, toate vechile ocne sunt prăbușite și umplute cu apă. Ocna Apaffi, începută în anul 1580, este singura ocnă de sare din Maramureș care are formă de clopot. Ulterior, au fost excavate numai mine cu profil trapezoidal. Puțul vertical al ocnei Apaffi are o intrare pe care este așezat un grilaj
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
secolele XIV-XV, a fost definitiv închisă în anul 1933, din cauza nerentabilității. Cu excepția "ocnei Apaffi" (în și în ), care a funcționat între anii 1590-1766, toate vechile ocne sunt prăbușite și umplute cu apă. Ocna Apaffi, începută în anul 1580, este singura ocnă de sare din Maramureș care are formă de clopot. Ulterior, au fost excavate numai mine cu profil trapezoidal. Puțul vertical al ocnei Apaffi are o intrare pe care este așezat un grilaj metalic. În perioada interbelică ocna Apaffi era încă
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
1590-1766, toate vechile ocne sunt prăbușite și umplute cu apă. Ocna Apaffi, începută în anul 1580, este singura ocnă de sare din Maramureș care are formă de clopot. Ulterior, au fost excavate numai mine cu profil trapezoidal. Puțul vertical al ocnei Apaffi are o intrare pe care este așezat un grilaj metalic. În perioada interbelică ocna Apaffi era încă vizitabilă. În vecinătatea ocnei Apaffi se află "lacul Ferencz-Francisc", rezultat în urma surpării minei omonime. La Coștiui au existat în trecut următoarele mine
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
1580, este singura ocnă de sare din Maramureș care are formă de clopot. Ulterior, au fost excavate numai mine cu profil trapezoidal. Puțul vertical al ocnei Apaffi are o intrare pe care este așezat un grilaj metalic. În perioada interbelică ocna Apaffi era încă vizitabilă. În vecinătatea ocnei Apaffi se află "lacul Ferencz-Francisc", rezultat în urma surpării minei omonime. La Coștiui au existat în trecut următoarele mine de sare:<br> - 9 mine vechi, exploatate înainte de anul 1600, ale căror denumiri s-au
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
Maramureș care are formă de clopot. Ulterior, au fost excavate numai mine cu profil trapezoidal. Puțul vertical al ocnei Apaffi are o intrare pe care este așezat un grilaj metalic. În perioada interbelică ocna Apaffi era încă vizitabilă. În vecinătatea ocnei Apaffi se află "lacul Ferencz-Francisc", rezultat în urma surpării minei omonime. La Coștiui au existat în trecut următoarele mine de sare:<br> - 9 mine vechi, exploatate înainte de anul 1600, ale căror denumiri s-au pierdut.<br> - mina Kurucz (exploatată între anii
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
Károly II (după anul 1774)<br> - mina Jozsef II (după anul 1778)<br> - mina Ferencz-Francisc (după anul 1795)<br> - mina Antal III (după anul 1798)<br> - mina Ferdinand (după anul 1828). În anul 1896 erau deschise un număr de 5 ocne de sare (active sau inactive). În anul 2003 Clubul de Speologie "Montana" din Baia Mare a inițiat cercetarea minei Apaffi de la Coștiui. Această mină se număra spre sfârșitul secolului al XIX-lea printre cele 14 deja abandonate la Coștiui. Există informații
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
punerii obiectivului în circuitul turistic, abandonate însă înainte de finalizare. În prezent se păstrează, într-o stare foarte proastă de conservare, intrarea și o parte a galeriei, o altă intrare de galerie, abia perceptibilă, despre care se presupune că aparținea aceleiași ocne Apaffi, precum și două puțuri, acestea din urmă mult mai bine conservate. Etapele cercetării din 2003 pot fi astfel rezumate: S-a coborât pe puțul de 8 m adâncime al minei Apaffi și s-a ajuns la nivelul galeriei. Galeria este
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
minele având un areal restrâns (30 m lungime, 20 m lățime). Gradul de stabilitate și siguranță a terenului n-a putut fi stabilit, tocmai datorită faptului că nu există o certitudine asupra extinderii minelor în subteran. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceiași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea minerilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil pătratic, fiecare latură având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
uneau. De aici, mina lua o formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Băile Coștiui utilizează în scop curativ apele sărate ale unui lac
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Băile Coștiui utilizează în scop curativ apele sărate ale unui lac, format prin prăbușirea unei vechi ocne de sare. Rezervația s-a constituit ca arie protejată prin
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Băile Coștiui utilizează în scop curativ apele sărate ale unui lac, format prin prăbușirea unei vechi ocne de sare. Rezervația s-a constituit ca arie protejată prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului Național - secțiunea III - a zone protejate, având codul 2576. Aceasta se află în custodia Direcției Silvice Baia Mare în baza prevederilor
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
Ocna Șugatag (în , colocvial "Șugatag") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității: Din Ocna (< subst. ocnă „mină; salină" < sl. okno „fereastră" < sl. oko „ochi") + Șugatag (< magh. sóvágó „tăietor de sare”). Exploatări
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
Ocna Șugatag (în , colocvial "Șugatag") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității: Din Ocna (< subst. ocnă „mină; salină" < sl. okno „fereastră" < sl. oko „ochi") + Șugatag (< magh. sóvágó „tăietor de sare”). Exploatări de sare cunoscute din antichitate sunt și cele de la Ocna Șugatag. Localitatea Ocna Sugatag a fost atestată documentar în anul 1355 (fodinae salium
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
Ocna Șugatag (în , colocvial "Șugatag") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității: Din Ocna (< subst. ocnă „mină; salină" < sl. okno „fereastră" < sl. oko „ochi") + Șugatag (< magh. sóvágó „tăietor de sare”). Exploatări de sare cunoscute din antichitate sunt și cele de la Ocna Șugatag. Localitatea Ocna Sugatag a fost atestată documentar în anul 1355 (fodinae salium). , iar celelalte
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității: Din Ocna (< subst. ocnă „mină; salină" < sl. okno „fereastră" < sl. oko „ochi") + Șugatag (< magh. sóvágó „tăietor de sare”). Exploatări de sare cunoscute din antichitate sunt și cele de la Ocna Șugatag. Localitatea Ocna Sugatag a fost atestată documentar în anul 1355 (fodinae salium). , iar celelalte localități (Breb, Hoteni, Sat-Șugatag) în 1360, istoria lor fiind strâns legată de exploatarea sării. În documentul din 1355 se pomenește de existența, în marginea dinspre
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
nume din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității: Din Ocna (< subst. ocnă „mină; salină" < sl. okno „fereastră" < sl. oko „ochi") + Șugatag (< magh. sóvágó „tăietor de sare”). Exploatări de sare cunoscute din antichitate sunt și cele de la Ocna Șugatag. Localitatea Ocna Sugatag a fost atestată documentar în anul 1355 (fodinae salium). , iar celelalte localități (Breb, Hoteni, Sat-Șugatag) în 1360, istoria lor fiind strâns legată de exploatarea sării. În documentul din 1355 se pomenește de existența, în marginea dinspre Ocna Șugatag a
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
Șugatag. Localitatea Ocna Sugatag a fost atestată documentar în anul 1355 (fodinae salium). , iar celelalte localități (Breb, Hoteni, Sat-Șugatag) în 1360, istoria lor fiind strâns legată de exploatarea sării. În documentul din 1355 se pomenește de existența, în marginea dinspre Ocna Șugatag a satului Giulești, a unui drum care ducea la ocnele de sare, folosite de maramureșenii care veneau aici să se aprovizioneze cu sare. Descoperirile arheologice, precum și alte documente istorice, atestă că populația zonei exploata sarea din vremuri străvechi. Până în
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
fodinae salium). , iar celelalte localități (Breb, Hoteni, Sat-Șugatag) în 1360, istoria lor fiind strâns legată de exploatarea sării. În documentul din 1355 se pomenește de existența, în marginea dinspre Ocna Șugatag a satului Giulești, a unui drum care ducea la ocnele de sare, folosite de maramureșenii care veneau aici să se aprovizioneze cu sare. Descoperirile arheologice, precum și alte documente istorice, atestă că populația zonei exploata sarea din vremuri străvechi. Până în 1948 localitatea Ocna Șugatag a fost sub aspect administrativ centru de
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
satului Giulești, a unui drum care ducea la ocnele de sare, folosite de maramureșenii care veneau aici să se aprovizioneze cu sare. Descoperirile arheologice, precum și alte documente istorice, atestă că populația zonei exploata sarea din vremuri străvechi. Până în 1948 localitatea Ocna Șugatag a fost sub aspect administrativ centru de plasă, cunoscând o reală dezvoltare economică si socială. Localitatea Ocna Șugatag este situată în Depresiunea Maramureș, la poalele munților Țibleș și Gutin (munți tineri vulcanici), pe DN 18 Baia Mare - Ocna Șugatag, la
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]