3,262 matches
-
aspecte din viața satului (...). Primul său roman Pâine albă constitue în această privință un serios pas înainte. Din punct de vedere tematic, romanul înfățișează un moment important din viața țărănimii muncitoare: consolidarea și creșterea primelor gospodării agricole colective (...). Subiectul romanului oglindește lupta înverșunată a lui Toma pentru redresarea gospodăriei colective. Întors din armată cu multe cunoștințe și cu un sănătos spirit de discernământ, Toma devine sufletul colectivului (...). Romanul Pâine albă este astfel o frescă a vieții satului în perioada luptei pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de viziunea simplistă a mecanismului luptei de clasă caracteristică unora din operele noastre literare, de a fi lichidat subaprecierea forței dușmanului de clasă, manifestată în asemenea opere, de a înlătura schematismul conflictelor de clasă și de a fi reușit să oglindească mecanismul luptelor de clasă, dinamica ei în toată varietatea și multilateralitatea planurilor pe care se desfășoară (...). Cercul larg și variat de fenomene ale realității noastre, pe care-l sesizează nuvela, nu putea să nu dea naștere unei varietăți de tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
monotone». Viața e mai bogată, mai plină de situații interesante, neprevăzute, originale, decât multe din operele noastre. Trebuie să luptăm cu curaj împotriva acelor critici (mai ales dintre criticii anonimi din redacții) care se sperie de viață și o vor oglindită într-o oglindă de un trandafiriu șters, ca și cum ar fi fost unsă cu sirop. Cred că mulți dintre noi, scriitori și artiști, n-am luptat destul de curajos pentru poziția realistă în arta noastră. De ce? Pentru că, printre altele, dacă știam poate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de proză, mă întreb: ce anume le dă viață? Ce însuflețește eroii care construiesc o hidrocentrală în Cumpăna luminilor, sau pe cei care luptă din greu pentru viața nouă a satelor în Brazdă peste haturi? Este cert că acești eroi oglindesc creșterea măiestriei literare a autorilor. Dar creșterea măiestriei literare în ce își are originea? Răspunsul ni-l dă analiza trăsăturilor comune tuturor cărților de proză apărute în 1952 care dezvăluie un lucru foarte adânc cu privire la concepția despre lume a autorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Scânteia, 12 decembrie 1948). Cu câteva luni mai târziu, la 25 martie 1949, adresându-se primei Conferințe naționale a scriitorilor, C.C. al P.M.R., în salutul său semnalat de tov. Gh. Gheorghiu-Dej, chema pe scriitori «să creeze o literatură care să oglindească profundele transformări prin care trece țara noastră în drumul ei spre socialism...» (...). Iar acum înalte distincții care vin să consacre aceste succese, dă scriitorilor dreptul să fie cuprinși de sentimente de bucurie și legitimă mândrie (...). Tabloul general al lucrărilor premiate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de chiaburii satului: Tâpan, Romică etc. De asemenea în piesă ne sunt arătate legăturile acestor chiaburi cu Valeriu și Melania. Aceasta arată că autoarea s-a preocupat de prezentarea luptei de clasă în lucrarea sa și a reușit să ne oglindească diferite aspecte ale ei, determinante în desfășurarea acțiunii. Dar aspectele concrete directe ale luptei de clasă care apar pe scenă sunt reduse. Dintre ele, aducerea pe scenă a Uței și chiar a chiaburilor Tâpan și Romică în ultima scenă nu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
îndrumării tinerilor scriitori (...). Aurel BARANGA a vorbit printre altele de necesitatea creării unor comedii originale. V. MÂNDRA a ridicat unele probleme ale literaturii pentru copii (...). În continuare a combătut teoriile greșite potrivit cărora literatura pentru copii n-ar trebui să oglindească lupta de clasă (...). Unii scriitori consideră în mod greșit că nu au nevoie să studieze viața de azi a copiilor, bizuindu-se pe amintiri din propria copilărie. În cuvântul său, poetul Miron Radu PARASCHIVESCU s-a referit îndeosebi la acel
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
subliniază într-un mod mai deplin»(...). De aceea Gorki spunea că nu se mănâncă găina cu pene cu tot și că pentru a scoate la iveală tipicul, faptul brut trebuie curățat de noianul elementelor nesemnificative, lipsite de capacitatea de a oglindi esența fenomenelor social-istorice. De aceea tot Gorki scria: «Eroul nostru real, viu, omul care crează cultura socialistă este cu mult superior, cu mult mai mare decât eroii nuvelelor și romanelor noastre. În literatură el trebuie să fie înfățișat și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o are conflictul în care aceștia sunt antrenați. Ideea operelor lipsite de conflict generează în serie literatura ștearsă, cenușie (...). Zdrobind asemenea concepții, indicațiile tovarășului Malencov ne explică de ce personalități puternice, viguros conturate, se definesc mai ales într-un conflict dramatic, oglindesc în adâncime contradicțiile vieții (...). Numeroase figuri expresive din noua noastră literatură se definesc în modul cel mai viu tot în momentele încordate, decisive. Să ne gândim, de pildă, la scena în care Lazăr de la Rusca stă singur în fața asasinilor săi
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
eternității artei constă în obiectivitatea veridicului ei (...)». G.F. Alexandrov ajunge la aceiași încheiere: «tov. Stalin a spus mărețele și înțeleptele cuvinte: „Numai poporul este nemuritor, restul e trecător...”. Fapt este că operele progresiste de seamă ale literaturii și artei, care oglindesc veridic experiența și viața maselor populare, sunt și ele nemuritoare. Ele nu pot fi legate numai de condițiile sociale în care au apărut, deși ele nu pot fi înțelese fără să se țină seama de aceste condiții (...)». Cu toate astea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
că tirania chiaburului Moromete nu mai poate fi suportată nici chiar de fiul său, este edificator pentru chipul moral al chiaburului (...). Valoarea schițelor și nuvelelor apărute între anii 1941-1947 și cuprinse în volumul Întâlnirea din Pământuri constă tocmai în măsura în care acestea oglindesc realitatea în aspectele ei semnificative. Schița În ceată reprezintă un patetic document de acuzare al exploatării chiaburești. Autorul folosește forma compozițională a monologului, care era mai propice pentru dezvăluirea sentimentelor de ură și mânie ale țăranului sărac Ilie Resteu (...). Nuvela
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
miile de versuri - și aceasta pentru că scriseseră câteva poeme bune și moda poemului devenise curentă. De la o vreme însă au pornit alte discuții: bine, poemul e bun el, dar unde sunt poeziile mici, concentrate, adevărate, picături de apă care să oglindească imensitatea oceanelor? Câteva strofe frumoase, lirice, pornind de la o idee, de la o imagine. Da, da, au început să suspine unii, poezia vieții, poezia de dragoste, pastelul, meditația... Și iată că apele s-au întors pornind pe alte albii. Au apărut
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din mers. Aceste condiții specifice de dezvoltare sunt mai evidente tocmai în cazul lui Traian Șelmaru, ale cărui preocupări de critică literară au derivat treptat din cele larg publicistice, evoluând în strânsă legătură cu ele. Culegerea Pe drumul culturii noi oglindește cu destulă fidelitate specificul acestei dezvoltări. De la articolele cu caracter general cultural de prin 1946-1947, la a căror lectură se simte și acum mirosul prafului de pușcă, vehemența cu care-i demasca și acuza pe misiții culturali manisto-brătienești și pe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a poporului, ci de cine știe ce veleități de savant de cabinet ori de estet. (...) Patosul participării la lupta pentru o cultură nouă constitue o altă însușire fundamentală a scrisului lui Traian Șelmaru. El însuflețește fiecare rând al articolelor și studiilor sale, oglindindu-se nu numai în pasiunea argumentării, în căldura și dragostea cu care criticul relevă și susține fenomenele pozitive ale vieții noastre culturale, ori în vehemența cu care combate tendințele și manifestările străine. Calitățile fundamentale ale scrisului lui Traian Șelmaru se
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dusă de partid pentru a smulge de sub influența chiaburilor pe țăranii muncitorii șovăielnici și a-i aduce alături de constructorii socialismului, este tratată cu multă ușurință de Aurel Martin și în nuvela Pământ în luncă (...). În Fântâna cu apă vie autorul oglindește un aspect din viața gospodăriilor colective și anume dezvoltarea ramurilor anexe. Nuvela istorisește o scrie de fapte petrecute în satul unde un vechi comunist, sondorul Andrei, vine să-și petreacă concediul de odihnă. (...) Cu multă iscusință comunistul Andrei strânge în jurul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a imaginii satului românesc în preajma anului 1907, așa cum i-a apărut ea copilului de atunci, nu și-ar fi căpătat însă întreaga valoare dacă nu ar fi întregită de înțelegerea omului matur, a scriitorului înarmat cu cunoașterea legilor dezvoltării societății. Oglindind un moment însemnat, cel al anului care cuprindea fermenții marii răscoale țărănești, Zaharia Stancu a relevat ceea ce a fost semnificativ atunci: sărăcia deplină, proletarizarea unor largi pături țărănești, accentuarea exploatării, a jefuirii maselor muncitoare de către moșierime și burghezie. El a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
limba rusă contemporană (fonetică, lexicologie, morfologie, sintaxăă, folclorul rus. Ca profesor și șef al Catedrei de limba și literatura rusă, A. Zacordoneț a pregătit multe generații de studenți, îndrumându-le primii pași în cercetare. Între altele, rezultatele activității didactice se oglindesc în lucrările Gramatica limbii ruse. Fonetica și morfologia (1949ă și în Curs de limba slavă veche (1963), premiat de Ministerul Învățământului. Cursul menționat este prima lucrare de acest gen apărută la noi în țară, care conține o prezentare completă a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
comunicare; Biserica sprijinea și ea direct răspândirea cuvântului mântuirii prin aceste forme 158. Toate normele cuprinse în Decretul privind mijloacele de comunicare socială exprimau o realitate și reflectau poziția Bisericii cu privire la fenomenul media, încă de la începutul secolului al XX-lea, oglindind evoluția și viziunea ei pentru această perioadă de timp. Din acest motiv, am considerat oportun să prezentăm și să analizăm principalele prevederi și să identificăm ideile de bază care explică rolul și importanța mijloacelor de comunicare pentru Biserică. Interesul crescut
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și Miranda prorsus sau decretul Inter mirifica, dezvoltat mai târziu în Instrucția pastorală Communio et progressio. Analizând evoluția presei în raport cu realitățile politice din Franța, Spania și Italia, am putut observa că mijloacele media au contribuit la configurarea curentelor de opinie, oglindind în același timp situația societății. Anticlericalismul secolului al XIX-lea, de exemplu, a fost stăvilit de prestigiul public dobândit de anumiți catolici în secolul al XX-lea când, folosindu-se de mijloacele de comunicare, aceștia au pus la îndoială concepte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și Miranda prorsus, sau decretul Inter mirifica, dezvoltat mai târziu în Instrucția pastorală Communio et progressio. Analizând evoluția presei în raport cu realitățile politice din Franța, Spania și Italia, am putut observa că mijloacele media au contribuit la configurarea curentelor de opinie, oglindind în același timp situația societății. Anticlericalismul secolului al XIX-lea, de exemplu, a fost stăvilit de prestigiul public dobândit de anumiți catolici în secolul al XX-lea când, folosindu-se de mijloacele de comunicare, aceștia au pus la îndoială unele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
E destul de evident că ceea ce pretindea Fluxul conștiinței că face, că ajustează literatura după forma adevărului, că o face mai potrivită pentru a evoca viața, era pur și simplu o altă iluzie. Autorii Desperado sunt mai radicali, literatura lor nu oglindește viața, literatura lor susține că ea este viața însăși. Autorul pășește în viața ca literatură și se pune pe construit o nouă casă pentru roman. Nimic rău în asta, câtă vreme lectorul nu uită că în final tot o casă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
The Unconsoled (Nemângâiații) se desfășoară pe o scenă britanică și europeană. Sunt romane care mușcă, împung cu săgeata ironiei, cu arcul bine întins al disprețului, o lume care nu e deloc pe placul autorului. Rămășițele zilei răstoarnă ierarhia nobiliară engleză, oglindind-o prin ochii aristocrați ai unui majordom. Cine e mai sus, stăpânul sau servitorul? Mai există oare servitori într-o societate în care demnitatea personajului e valoarea esențială? Rămâne de adăugat că singurul personaj demn cu disperare din roman este
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
patul bolnavului. Afecțiunea și bolnavul trebuiesc cercetați până la epuizarea cauzelor și manifestărilor, prevenind complicațiile. Studiul, experiența și practica, trebuie să se afle mereu împreună. Bolnavul nu se identifică maladiei, ci aceasta poate căpăta noi aspecte în funcție de bolnav. Cărțile sale îi oglindesc preocupările. în 1703, va publica: De usu rațiunii mechanicii in medicina (Despre folosirea rațională a tehnicilor în medicină) și în 1708, Elementa chimica (Probleme de chimie). Boerhaave va ține cursuri foarte frecventate la Colegiul de practică medicală din Leyda, orașul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în sec. XVII. Mercurul, arsenicul, antimoniul ș.a. tatonate mai mult în Renaștere la care se adaugă fierul, eterul, soluția de sulfat de cupru și de zinc (în dermatologie) intră în practica curentă. Am putea spune că victoria acestui secol se oglindește în cea a chimiei care își dobândește statutul. În 1699 Nicolas Lèmery (1645 - 1715) publică: La Pharmacopée Universelle, pledoarie pentru medicamentele universale, Joseph Pitton de Tournefort (1656 - 1708) îl va continua pe Lèmery cu Traité de la Matière Médicale (apărut postum
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
caracteristică a sa în acest hidronim Auras, căruia nu i s-a găsit încă un corespondent? Prima atestare geografică care să se refere și la Jiu o datorăm lui Ptolemeu, geograful alexandrin din secolul II e.n. care în "Îndreptarul Geografic" oglindește originea geto-dacică a hidronimiei spațiului Carpato-Dunăreano-Pontic, dar și începutul influenței latine asupra acesteia. Găsim în acest îndreptar coordonatele geografice ale gurilor de vărsare în Dunăre atât pentru Rabos (Rhabosus Flu), cât și pentru Aluta (Alutes Flu). Cu oarecare aproximație, ele
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]