3,683 matches
-
condamnarea la 25 (douăzeci și cinci) ani muncă silnică. A fost depus în zarca penitenciarului Aiud, de atâtea ori suportând lanțurile, în această izolare = Zarcă = vechiul penitenciar Aiud... Rugăciunile, credința în crezul său legionar, trăirea în spirit și felul său înțelept și optimist de a fi, l- au ținut în viață, încât, în 1966, a fost eliberat forțat, datorită noului context politic internațional. În 1989, inițiază proiectul “Monumentului Crucilor Înfrățite”, se implică activ direct și cu spor în ducerea la bun sfârșit a
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
care se pune el și-l pun alții, îl face ca să deie numiri pompoase viciilor sale, căci simțământul pentru bine nu este înnăscut neamului omenesc și abia numai când răul care se prezintă în interese de stat și de filozofie optimistă capătă o palmă, durerea-l face a numi toate aceste așa-numite virtuți cu numele lor adevărat. Inima omului este locuința răului și capul lui locuința minciunei. ["PRIVIREA OBIECTIVĂ A LUCRURILOR... "] 2286 Privirea obiectivă a lucrurilor se arată numai în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
aceasta în jurnale și în opinia publică în genere. Ea este într-adevăr l'avocat du diable, precînd toată filozofia istoriei e concentrat[ă] în fraza latină: Stat pro ratione voluntas. De aceea în genere toată literatura politică, toată istoria optimistă, toată, toată filozofia, care rezumă în sine starea de bucurie sau neplăcere a unei epoce și e espresia, fizionomia ei, nu sunt decât tot atâtea pagine ale opului l'avocat du diable. De-aceea și este de un timp zisă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Realitatea îl inițiază atât de bine pe novice, încât sfârșește prin a se îndoi de gândirea maestrului său și de doctrina sa. După întâlnirea cu negrul din Surinam și confruntarea cu teribila realitate a sclavajului, Candid concluzionează că sistemul filosofic optimist este nu numai o iluzie, dar este ridicol, odios și absurd: “[L’optimisme] c’est la rage de soutenir que tout est bien quand on est mal.” În afara criticii dogmelor (mai ales dogma filosofică a lui Leibnitz), Voltaire denunța răul
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
deposedat de putere. — Fără vreun cuvânt, fără vreo lovitură, Tiberius i-a îndepărtat de el pe cei care, într-o singură zi, l-ar fi putut urca pe tron. Vorbea de parcă și-ar fi scris deja cartea. Tatius Sabinus, generos, optimist și, din această cauză, prea puțin înclinat spre reflecție, fu deranjat de palida meditație a lui Cremutius. — Germanicus are toată lumea la picioare. E de-ajuns să ridice o mână și... Dar Cremutius îl întrerupse; în glasul lui se ghicea mila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cineva o preveni pe Agrippina. Disperată, ea le strigă fiilor săi: — Păziți-vă de Sejanus, pentru că nimeni nu-l cunoaște cu adevărat! Însă Drusus scrise disprețuitor: „E ridicol ca un om ca Sejanus să aspire la conducerea imperiului...“ Iar Nero, optimist, impulsiv și dispus să riște, în taină îi aduna în jurul său pe capii opoziției senatoriale; bătrânii militari care luptaseră sub comanda lui Germanicus descriau cu nerăbdare prăbușirea lui Tiberius. Totuși, nici unul nu avea destulă autoritate pentru a-l sfătui pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
politic („Anticipări“) publicat de același Vinea în revista Cronica a lui Tudor Arghezi și Gala Galaction (Cronica, anul I, nr. 3, 26 februarie 1915) este vizibil contaminat de optimismul „viitorist”, vizionar și utopic al lui Marinetti & Co, în care elogiul optimist, viril al progresului industrial cade ca o piatră tombală peste pasivitatea „poetică” a unui Orient tradiționalist și efeminat, idealizat sentimental și exotic de Pierre Loti: „Și se mai aud glasuri sentimentale, poate vreun cititor întîrziat al lui Pierre Loti, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a artei de a interveni activ în noua realitate - fusese pregătit de cubismul pictural. O afirmare mai riguroasă a principiilor sale (dincolo de stîngăciile în exprimare) găsim în articolul „Constructivism și arhitectură“: „Constructivismul este arta «abstractă» care, crescută dintr-un simț optimist (al) vieții, purifică arta de orice urme de romantism, fiind expresia cea mai violentă a dorului de construcție al vremii noastre”. Atitudinea favorabilă față de futurism e considerată depășită, „mașinismul zilelor noastre” fiind denunțat ca un - horrribile dictu - „nou romantism”. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
1923 - una dintre piesele de rezistență ale autorului (semnată „camuflat” Ivan Aniew) -, apare cu mențiunea: „trad. Ion Vinea”. La fel și schița „Talionul“ (în Contimporanul, nr. 20. Umbra Revoluției mondiale bîntuie aceste proze, însă atitudinea auctorială - departe de a fi optimistă - indică un individualism sceptic și retractil: „Vino. Uită manifestele de înfrățire și îndemnul să te cufunzi în viața veacului. Am să-ți arăt cît sîntem de singuri și cum crește restriștea din noi./ În zări, iată, se ivesc besnele”. Oarecum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o definiție precisă și clară a postulatelor de avantgardă (...) o noutate pentru societatea poloneză. Am pus în primul plan al preocupărilor programului nostru indivizibilitatea problemelor de artă și a problemelor sociale. Ne-am manifestat pentru stînga radicală, în mișcarea socială”. Optimist, finalul articolului indică o victorie a spiritului nou în Polonia: „1) Încă depe vremea formismului, actualii membrii (sic!) ai grupării Block erau în opoziție, acuzîndu-i pe ceilalți de moderație. În 1923, din inițiativa Terezei Zaernower și Mieczyslav Szczuka s’a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
vremii”, apreciat și de Meyerhold) și Chaplin („vagabondul sentimental prin excelență”). Ambii eroi moderni „luptă” și „corectează viața”, refuză sentimentalismul și visează la o schimbare (în sens poetic) a vieții utilitariste americane. Autorul face o distincție tranșantă între romantismul „activist”, „optimist”, „progresist” al american way of life și cel „feminin”, epuizat al culturii europene: „Activismul și optimismul care se degajează din efortul artistic al lui Douglas sînt rezultate ale unei vieți în care civilizația și progresul contează în primul rînd. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
care au însoțit receptarea lui Urmuz sînt bine cunoscute. Unele dintre ele vizează spiritul avangardist în genere. În perioada dogmatică a anilor ’50, Călinescu va respinge atît scrierile lui Urmuz, cît și pe cele ale „transfugului” Eugen Ionescu, de pe poziții „optimiste”, realist-socialiste și - totodată - în numele clasicismului. Dar nu era oare jidanovismul o formă mutantă de clasicism, ideologic proletarizată? Într-o „temă” apărută în revista Teatrul din aprilie 1970 („G. Călinescu și teatrul «abstracționist»”, reluată în Teme I, Ed. Cartea Românească, București
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
trecutului”, recuperarea clasicilor interbelici devine sarcină de plan, realizată cu respectarea specificității/autonomiei esteticului, dar în acord cu „comandamentele” ideologice oficiale. Sîntem într-o perioadă de vogă europeană a literaturii absurdului, iar referința la aceasta devine inevitabilă. În spiritul „sănătos”, optimist al „umanismului socialist” și al criticii „antiburgheze”, Mihail Diaconescu recuperează comicul „pozitiv” și „critic” al lui Urmuz, delimitîndu-se de „mizantropia” unor „antiumaniști” precum Ionescu sau Beckett: „din păcate, procedeele lui Urmuz au ajuns să servească scopuri opuse celor pentru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Monografia Urmuz a lui Nicolae Balotă (1970) poate fi considerată - pe acest fundal - ca o recuperare polemică. Volumul Lupta cu absurdul, care include și o parte a monografiei despre Urmuz, sugerează — prin titlu și prefață — o replică autohtonă „umanistă” și „optimistă” la absurdul produs de „alienarea capitalistă” occidentală. Monografia sintetizează datele biografice disponibile în acel moment, schițează o analiză a receptării și propune un set de interpretări din perspectivă tematică, filozofică, mitocritică, psihanalitică, estetică ș.a.m.d. Ele au introdus în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Un element determinant în reconsiderarea poststalinistă a lui Urmuz va fi însă chiar voga internațională a literaturii „absurdului”, care va stimula inclusiv recuperarea timidă a teatrului ionescian. O recuperare perversă, întrucît autorul „Fuchsiadei” urma să pună în umbră - ca precursor „optimist” și „constructiv”, victimă a societății burgheze - absurdul alienant din piesele dramaturgului franco-român (un absurd înțeles ca produs al Occidentului putred, dezumanizant, lipsit de ideal etc.). Valoarea sculpturii lui Brâncuși (elogiată deopotrivă de avangardiștii de la Contimporanul, Integral, unu și de spiritualiștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ceva și iese pe stradă. Puștii năvălesc asupra lui cuprinși de bucurie, se îmbrățișează. Nu l-au văzut de mult. Îi povestesc de pe la jocurile de fotbal, de antrenamente. În timp ce îi ascultă este hotărât; da, așa trebuie să fiu și eu, optimist, debordând de energie, mereu voios, fără griji și fără alte preocupări. Însă nu poate să uite dar trebuie să-și revină! Consideră că toată lumea se ascunde după o mască deseori, iar el nu-i mai presus. Acum este în vacanță
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
îi asaltau. Bărbații se iau după criterii greșite și de multe ori suferă inutil, de aceea trebuia să înțeleagă că femeia este stăpână cu blândețea ei acaparatoare< astfel ciclul se închide perfect. Doamna Schwartz a trăit singură, tristă însă mereu optimistă, a avut un idol care îi ocrotea existența și o lumină generatoare se revărsa în jurul ei. Amicul lui, Gigi nu a devenit gigolo, deși era frumos și putea ușor ajunge. O sprijinea chiar dacă a fost departe la un moment din
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
vreun sat..., își dădu cu părerea Stelian. A doua zi el află tot de la mama lui Mituș că Mitică al lui Caloianu plecase cu căruța în căutarea lui Culae și că nu se întorsese. O să-l găsească, se arătă el optimist, apoi se apucă să dea la rindea, pe masa din chioșc, niște scânduri, din care voia să meșterească o ferestruică pentru paravanul din fața bucătăriei. 6 În timp ce lucra, se auzi clopotul bătând la biserică, întâi mai încet, apoi tot mai tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
spus mai demult ceva despre nu știu ce mare acțiune, un fel de cruciadă, pe care o pregătesc occidentalii, ca să ne aducă libertatea..., îi aminti Stelian. A rămas ca-n tren! făcu Ticu plictisit. Ce cruciadă, de unde atâta libertate?!... Parcă erai mai optimist altădată, Ticule,remarcă Stelian. Ei, da, așa este, recunosc: eram!... Dar acum mi-a mai trecut... Mă-ntorc la vorbele mele. Americanii, nene, își văd de treburile lor! Scurt pe doi. Așa a fost mereu, reflectă Stelian liniștit. Doar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
tot mai ferm peste trăsăturile ei. Vrei să spui că cei care au o atitudine pozitivă, numai ei pot fi beneficiarii acestor miracole? În fond mă cunoști destul de bine, știi că natura mea e departe de-a fi pozitivă sau optimistă. Nici pesimistă nu e, în fapt am fost întotdeauna atrasă de miracolul vieții. Nicio istorie nu era destul de neadevărată pentru mine. Și iată-mă, acum, mistuită de îndoieli, incapabilă de inefabil. Cât de mari sunt durerile tale? Le controlez deocamdată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
nevoie de multe vorbe. Se înțelegeau din gînduri și, de îndată ce răsări iarăși soarele, cei doi purceseră la drum. Ploaia redeșteptase pofta de viață și totul în jur renăștea. Se bucurau ca niște copii de veselia semenilor lor și făceau planuri optimiste pentru viitor. Aveau să o regăsească pe mama; aveau să se reîntoarcă la teritoriul atît de greu cucerit altădată; aveau să redevină familia fericită care fuseseră. Gîndurile pozitive le ușurau înaintarea, și uneori lupul înțelept reușea chiar să țină pasul
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
urme de tot și nimic îmbrățișând dâre de fum... sub umbre de aripi înghețate îmi adăpostesc privirea orbită de scânteile altei ierni când nu înghețau cuvinte pe buze și-n inimi nu viscoleau despărțiri... escaladez dune albe scormonind după culori optimiste ce le aș fi vrut ascunse în ochii tainu găsesc decât oaze de verde-melancoliefată morgana a gândurilor mele atârnate de cer ... împart cerul în anotimpuriprin înserări ascunse-n tăcere iubesc ninsorile anotimpului de-acum... Poveste ... O lacrimă își curge drumul
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Martie) în Bacău. Licențiată în științe economice, specializarea Contabilitate și informatică de gestiune; master în Menegementul sectorului public și în Menegementul afacerilor. De o viață cadru didactic. Iubesc natura, culoarea verde, macii și bine înțeles copii - adolescenții. Sunt o fire optimistă, dinamică, comunicativă, puțin perfecționistă. Patru publicații pentru copii (desene și versuri) sub titlul DIC (desenezînvăț-colorez) și încă șase în curs de publicare; Participare la volumele colective de poezii “însemne”, “Vis și pasiune Antologie de poezie”, “Esențe” și în lucru volumul
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
ca un laș? Nici vorbă, îi răspunde Gulie sincer, ați fost singurul care a ținut steagul sus atîția ani pentru o idee care nu mai interesa pe nimeni. Am făcut-o doar pentru Bătrîn, recunoaște Roja pe un ton mai optimist, povestea e mai lungă, și e singurul episod care lipsește din caiet, declară. Și ca să mă revanșez pentru mica nedreptate pe care i-am făcut-o o să-i fac un cadou pe cinste cînd o să iasă de la zdup. Ce anume
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
da un alt punct cardinal. Care să exprime noua realitate. În plus, morți fiind, ne vor scădea cu siguranță impozitele! Să nu mai exiști, și să te bucuri! Ce simțământ Înălțător! Își umezi buzele și Începu să fluiere un cântec optimist. 3. Zâmbește, pentru Dumnezeu! Era cu neputință să reziste glasului ei bine timbrat. Prin urmare zâmbi. Ca un clovn la pensie. Fericit, cu alte cuvinte, că poate fi, În sfârșit, trist. Totul se duce de râpă, iar ea Îi cere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]